da (afirmație)

  • 1. Cuvânt care se folosește pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: nu 3 exemple
    exemple
    • Toți sunt aici? – Da.
      surse: DLRLC
    • Mai mult Passa vorbea. Domițian se mulțumea să zică da sau nu. BASSARABESCU, V. 18.
      surse: DLRLC
    • Ai înțeles ce ți-am spus? – Da, mămucă. CREANGĂ, P. 6.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială un exemplu
      exemple
      • N-ai terminat? – Ba da.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Atribuie celor spuse valoare afirmativă) De acord; așa este.
      surse: NODEX sinonime: exact întocmai
      • 1.2.1. Vodă da, iar Hâncu ba = îi spui una, iar el îți răspunde alta.
        surse: NODEX expresie
    • 1.3. (Cu sens interogativ se folosește pentru a căpăta răspuns la o alternativă) Așa sau altfel?
      surse: NODEX un exemplu
      exemple
      • Da ori ba?
        surse: NODEX
    • 1.4. (La începutul unei propoziții semnalează că vorbitorul și-a amintit de ceva) Fiindcă a venit vorba.
      surse: NODEX sinonime: apropo un exemplu
      exemple
      • Da, era să uit.
        surse: NODEX
    • 1.5. Întru totul.
      surse: NODEX sinonime: exact întocmai

etimologie:

da (verb)

  • 1. A întinde cuiva ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv sinonime: înmâna oferi 4 exemple
    exemple
    • A da un caiet.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • A da o bomboană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Mama lui Abu-Hasan... le-a dat trei feluri de mîncări. CARAGIALE, O. III 63.
      surse: DLRLC
    • Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs. EMINESCU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A da o masă, o petrecere etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Am dat cina asta ca să-l onorez pe Spallazini. CAMIL PETRESCU, T. II 191.
        surse: DLRLC
      • Acum să dăm o petrecere, la care... să chemăm și pe Ber-Căciulă! VISSARION, B. 74.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A da (cuiva) o gură (sau o guriță) = a săruta pe cineva.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Să rîzi mai bine și să-mi dai O gură, numai una. EMINESCU, O. I 174.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A da (cuiva) mâna sau a da mâna cu cineva.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.4. A da cuiva mură-n gură.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.5. A-și da bucățica de la gură.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.6. A(-și) da bună ziua (sau bună seara, binețe etc.) = saluta
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Și mai dau bun-întîlniș cu unul. SADOVEANU, O. I 564.
        surse: DLRLC
      • Dai domnului strein bună seara. Întinzi mîna. Îți spui numele. C. PETRESCU, A. 285.
        surse: DLRLC
      • Cînd oamenii se-ntoarnă-n sat Și-mi dau, pe rînd, binețe. IOSIF, PATR. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.7. A da față cu cineva = a se vedea, a se întâlni cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 1.8. A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: procura 3 exemple
      exemple
      • A da locul său.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc fără zăbavă. CREANGĂ, P. 184.
        surse: DLRLC
      • Dați-mi, dați-mi aripioare, Să zbor iute pe sub soare. ALECSANDRI, P. II 102.
        surse: DLRLC
  • 2. A distribui ceea ce revine cuiva ca parte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv sinonime: împărți repartiza un exemplu
    exemple
    • Știu că s-a împărțit la companii rachiu. L-ai dat oamenilor? CAMILAR, N. I 161.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie sinonime: înjumătăți un exemplu
      exemple
      • Ești mama lui Iorgovan, Mîndrul nostru căpitan. Să ne fii mamă și nouă Care-am dat cu el în două Munca noastră de mulți ani, Împărțind grămezi de bani. TEODORESCU, P. P. 559.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a(-i) atribui (cuiva) o anumită vârstă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Eu de-abia ți-aș fi dat șepte, mult opt ani. CREANGĂ, P. 148.
        surse: DLRLC
    • 2.3. A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit.
      surse: DEX '09 NODEX expresie
    • 2.4. A da cărțile = a împărți cărțile.
      surse: NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Dînd două-trei cărți [de joc]. NEGRUZZI, S. I 85.
        surse: DLRLC
    • 2.5. A da cuiva câștig de cauză = a face pe cineva să câștige (într-un diferend).
      surse: DLRLC expresie
    • 2.6. A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare, a însărcina pe cineva cu ceva, a obliga la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A da cuiva o problemă de rezolvat.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Profesoara ne-a dat să scriem despre Delta Dunării.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Părinții pustnici... mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. CREANGĂ, P. 116.
        surse: DLRLC
      • 2.6.1. A da cuiva de lucru = a însărcina pe cineva cu o muncă, a-i procura o ocupație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • După obicei, ea le dă de lucru cu măsură. CREANGĂ, P. 7.
          surse: DLRLC
      • 2.6.2. A da cuiva de lucru = a cere cuiva un mare efort, a pricinui cuiva multă bătaie de cap, a-l face să o scoată greu la capăt.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Hai la treabă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru! CREANGĂ, P. 29.
          surse: DLRLC
  • 3. A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv sinonime: preda 2 exemple
    exemple
    • Dete pe fiu-său acestui vînător ca să-l învețe meșteșugul său. ISPIRESCU, L. 183.
      surse: DLRLC
    • Pornește spre casă, urmat de cîțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul. CREANGĂ, P. 84.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A da în judecată = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât, a-i intenta un proces.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie
    • 3.2. (Cu privire la obiecte) A preda (pentru a se descărca de o îndatorire).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • A dat în primire, aceluiași copil, costumul și jobenul. SAHIA, N. 103.
        surse: DLRLC
      • Spune-i că te prinzi să-i dai în girezi tot grîul cît îl are semănat. CREANGĂ, P. 155.
        surse: DLRLC
  • 4. A pune pe cineva în posesia unui lucru, a preda ceva cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv sinonime: dona 2 exemple
    exemple
    • Țara... s-a gîndit să vă deie pămînt. CAMILAR, N. I 247.
      surse: DLRLC
    • Plîngem și dăm – căci ni se cere. Trebuie să deie toți – căci le cerem. SADOVEANU, Z. C. 247.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Uneori determinat prin «în dar», «de pomană», «plocon» etc.:
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: dărui 4 exemple
      exemple
      • Murise un flăcău... și-mi «dase mă-sa lui» pantaloni de pomană. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 11.
        surse: DLRLC
      • [Era] gata totdeauna să-și ia bucata de la gură sau haina de pe dînsa ca s-o dea. M. I. CARAGIALE, C. 134.
        surse: DLRLC
      • Îl întîmpină în pragul ușii cerșitoarea, căreia îi dăduse el un ban de pomană. CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC figurat
    • 4.2. A-și da cuvântul (de onoare).
      surse: DLRLC expresie
    • 4.3. A pune ceva la dispoziția cuiva contra plată.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dă odăi cu chirie. STANCU, D. 245.
        surse: DLRLC
    • 4.4. (Mai ales determinat prin «împrumut», «cu camătă», «cu dobândă», «pe datorie» etc.) A împrumuta pe cineva (cu ceva).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ar mai fi cerut, dar știa că Busuioc nu-i dă pe datorie, fiindcă mai e scris acolo la catastif. REBREANU, R. II 57.
        surse: DLRLC
      • Lelișoară de pe plai, Spune-mi gura cui o dai? Dă-mi-o mie-n datorie. ȘEZ. I 270.
        surse: DLRLC figurat
    • 4.5. A da (pământul) în parte.
      surse: DLRLC expresie
    • 4.6. A da (pământul) în arendă[. Vezi arendă.
      surse: DLRLC expresie
    • 4.7. (Uneori determinat prin «înapoi») A întoarce cuiva ceva primit de la el sau ceea ce i se cuvine.
      surse: DLRLC sinonime: restitui 2 exemple
      exemple
      • Băgați de seamă, aveți timp să dați înapoi ce-ați furat. CAMIL PETRESCU, U. N. 295.
        surse: DLRLC
      • Uite, maică, urîtul, Cum îmi poartă inelul; Eu i-l tot cer să mi-l deie, El zice c-o să mă ieie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274.
        surse: DLRLC
  • 5. A pune pe cineva la dispoziția cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv sinonime: repartiza 2 exemple
    exemple
    • Ne-am îngrijit de plecarea cuvioșiei-sale și-i dăm slujitori care să-l petreacă pînă la Dunăre. SADOVEANU, Z. C. 168.
      surse: DLRLC
    • Dete fetelor pentru grădină un paznic neadormit. ISPIRESCU, U. 13.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A da o fată după cineva (sau cuiva) sau a(-i) da cuiva de bărbat (respectiv de soție) pe cineva = a căsători cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie popular 6 exemple
      exemple
      • Îmi dai pe Măndica? ALECSANDRI, T. I 332.
        surse: DLRLC
      • Am auzit că ai tăi ar fi glăsuit Că te-or da după mine, fiindcă-s sărac. VINTILĂ, O. 41.
        surse: DLRLC
      • Mămucă, să nu mă dai după urît și după bătrîn, ca să mă bucur și eu de viață, cum te-ai bucurat dumneata. SADOVEANU, B. 30.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... a făcut sfat și a găsit cu cale să deie fata după feciorul moșneagului. CREANGĂ, P. 85.
        surse: DLRLC
      • Tecla se îndrăgi de Stoicea pe viață și pe moarte; și boier Rovin, neavînd ce face, îi dădu pe Stoicea. GALACTION, O. I 51.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... dete de bărbat fie-sei pe argat. ISPIRESCU, L. 169.
        surse: DLRLC
  • 6. A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv 2 exemple
    exemple
    • A dat un sac de cartofi pe unul de porumb.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Bătrînețe, bătrînețe, cum te-aș da pe tinerețe! POP.
      surse: DLRLC
    • 6.1. A da cinstea pe rușine.
      surse: DLRLC expresie
    • 6.2. A da toate pe una = a nu mai avea încotro, a nu-i rămâne altceva decât...
      exemple
      • Căci și împăratul, cît era de împărat, le dăduse acum toate pe una, și nici macar aceea nu era bună: frica! CREANGĂ, P. 86.
        surse: DLRLC
    • 6.3. A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul, se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie familiar un exemplu
      exemple
      • Nu-l dau pe Ion pe cinci ca Gheorghe.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.4. A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva, a nu se lăsa învins sau întrecut de altul, a nu se lăsa schimbat cu altul.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie familiar reflexiv 2 exemple
      exemple
      • Hei! pipiric, pipiric, dară voinic, nu se dă pe orișicine! SBIERA, P. 178.
        surse: DLRLC
      • Nu m-aș da pe zece ca d-al de ăștia. ISPIRESCU, L. 15.
        surse: DLRLC
    • 6.5. A nu se da pentru mult = a se declara mulțumit cu...
      exemple
      • E rău la părău, cugeta feciorul de împărat, toate ca toate dar de asta să mă văd o dată scăpat, apoi nu m-aș da pentru mult. BOTA, P. 7.
        surse: DLRLC
    • 6.6. A oferi drept contravaloare (pentru mărfuri, munci sau servicii prestate etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: achita oferi plăti 3 exemple
      exemple
      • Cît dă de-o căruță? – Cum cît dă?... – Cît plătește? a răspuns tare Miai. PREDA, Î. 120.
        surse: DLRLC
      • Nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231.
        surse: DLRLC
      • Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113.
        surse: DLRLC
    • 6.7. A da ortul popii.
      surse: DLRLC expresie
    • 6.8. A da bir cu fugiții.
      surse: DLRLC expresie
    • 6.9. vinde
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Cum dai merele?
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vinde
      • Mergem la Pațanghel, să vedem cum a dat porumbul. PREDA, Î. 74.
        surse: DLRLC
      • Dau numai pe bani. CAMILAR, N. I 166.
        surse: DLRLC
      • Cine are un petic de pămînt, din sărăcime, îl dă pe ce pe apă nu curge, ca să scape de foamete. STANCU, D. 102.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv 2 exemple
    exemple
    • N-avem soți, nici fii de dat. BANUȘ, B. 123.
      surse: DLRLC
    • Cîinele acesta zece ani a dat din viața lui ca să sară la porunca mea. ISAC, O. 178.
      surse: DLRLC
    • 7.1. A-și da viața = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Să nu uităm pe acei care și-au dat viața pentru transformarea revoluționară a patriei. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 371, 3, 1.
        surse: DLRLC
      • Mi-aș da viața ca să te apăr. CAMIL PETRESCU, T. II 23.
        surse: DLRLC
    • 7.2. Îmi dau capul, se spune pentru a arăta certitudinea asupra unui lucru.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
  • 8. A îndepărta, considerând inutil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv sinonime: arunca azvârli 3 exemple
    exemple
    • Să dai sticlele astea sparte la gunoi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Să iei pielea cea de porc și în foc s-o dai. CREANGĂ, P. 87.
      surse: DLRLC
    • Alelei! tîlhari păgîni, Cum o să vă dau la cîni! ALECSANDRI, P. P. 88.
      surse: DLRLC
    • 8.1. A da vina pe cineva = învinui
      surse: DLRLC expresie
    • 8.2. A da afară.
      surse: NODEX expresie sinonime: alunga
    • 8.3. A da pe gârlă = a renunța la un lucru, a-l lepăda.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Amu uite cum fac ei: se lăcomesc la două și dau pe gîrlă optsprezece. GALAN, Z. R. 286.
        surse: DLRLC
    • 8.4. A da uitării = a nu se mai gândi la...
      exemple
      • Singura mea rugă-i uitării să mă dai. EMINESCU, O. I 127.
        surse: DLRLC
    • 8.5. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu, naibii, corbilor, în plata Domnului etc.) ori a-l da încolo = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Dă-l încolo de proces-verbal. SEBASTIAN, T. 247.
        surse: DLRLC
    • 8.6. A da afară = vomita
      surse: NODEX expresie
  • 9. A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX tranzitiv un exemplu
    exemple
    • Îl deteră pe la școli și filosofi. ISPIRESCU, L. 2.
      surse: DLRLC
    • 9.1. (Cu referire la însărcinări, misiuni etc.) A pune (pe cineva) să îndeplinească.
      surse: NODEX
    • 9.2. A da (pe cineva) pe brazdă.
      surse: DLRLC expresie
    • 9.3. A duce un animal la păscut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mâna 2 exemple
      exemple
      • Au dat oile la păscut. SBIERA, P. 37.
        surse: DLRLC
      • Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
  • 10. A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție; a schimba dintr-un loc în altul.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX tranzitiv 4 exemple
    exemple
    • Dă scaunul lângă masă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Își dăduse pe ochi pălărioara rotundă. SADOVEANU, O. VI 359.
      surse: DLRLC
    • Avea un fel al ei de a-și da capul pe spate. BART, E. 48.
      surse: DLRLC
    • Își netezi părul de pe frunte și-l dete pe spate. EMINESCU, N. 12.
      surse: DLRLC
    • 10.1. A da la (sau într-) o parte = îndepărta
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dînd într-o parte ghimpoasele crăci ale verdelui mărăciniș, se strecură... pînă la rădăcina celui mai înalt dintre ulmi. MACEDONSKI, O. III 7.
        surse: DLRLC
    • 10.2. A da ușa (sau poarta etc.) de perete = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dete poarta de părete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359.
        surse: DLRLC
    • 10.3. A da (ceva) peste cap = a face un lucru de mântuială, a lucra superficial.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 10.4. A da (ceva) peste cap = desființa distruge nimici
      surse: DEX '09 expresie
    • 10.5. A da (pe cineva) peste cap.
      surse: DLRLC expresie
    • 10.6. A da ochii peste cap = (a fi pe punctul de) a muri.
      surse: DLRLC expresie 3 exemple
      exemple
      • Începea să cînte de dor și amor, cu ofuri și ochii dați peste cap. G. M- ZAMFIRESCU, M. D. I 31.
        surse: DLRLC
      • Fata își dădu de cîteva ori ochii peste cap, răsuflă greu și flacăra tainică a vieții se stinse. SANDU-ALDEA, D. N. 277.
        surse: DLRLC
      • Indignat grozav și dîndu-și ochii peste cap: «O, doamnă, e teribil ce se petrece!». VLAHUȚĂ, O. A. III 8.
        surse: DLRLC
      • 10.6.1. A face fasoane.
        surse: DLRLC figurat
    • 10.7. A da (ceva) după spate = a lăsa la o parte, a trece cu vederea.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Mane, fîrtate! Dă-ți mînia după spate. ALECSANDRI, P. P. 73.
        surse: DLRLC
    • 10.8. A da cărțile pe față.
      surse: DLRLC expresie
    • 10.9. A petrece prin sau pe după ceva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un domn scurt și gras, cu ochelari dați după ureche. C. PETRESCU, Î. I 12.
        surse: DLRLC
    • 10.10. (Complementul indică o băutură sau o cantitate de băutură; determinat prin «pe gât», «de dușcă», «peste cap», «pe spate») A bea (lacom, dintr-o dată sau în cantități mari), a goli bând, a turna pe gât.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: înghiți 3 exemple
      exemple
      • Dădu restul de ceai călduț pe gît. C. PETRESCU, C. V. 130.
        surse: DLRLC
      • Baba dădu rachiul pe gît. SANDU-ALDEA, D. N. 194.
        surse: DLRLC
      • Și d-ta ai cîntec: «Ipate care da oca pe spate Și face cu mîna să-i mai aducă una». CREANGĂ, P. 150.
        surse: DLRLC
  • 11. A întreprinde ca tentativă.
    surse: NODEX tranzitiv sinonime: încerca
  • 12. În expresii și locuțiuni:
    • 12.1. A da (un obiect tăios) pe piatră = ascuți
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Scoate bulicheriul din teacă, îl dă pe amînari. CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
      • Paloșul scotea, Pe amnar îl da, De și-l ascuțea. TEODORESCU, P. P. 450.
        surse: DLRLC
    • 12.2. A da (un lemn) la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 12.3. A da găuri = găuri
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Începu să... dea găuri cu un burghiu. C. PETRESCU, Î. II 183.
        surse: DLRLC
    • 12.4. (Despre țesături) A da în undă = clăti spăla
      surse: DEX '09 DLRLC expresie regional Moldova un exemplu
      exemple
      • Numai de două ori pîn-acu am dat-o [pînza] în undă. ALECSANDRI, T. 259.
        surse: DLRLC
    • 12.5. A da lecții (sau meditații) = a preda lecții în afara orelor de școală.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Am un băiet, Karl, și aș vrea să-i dați d-voastră lecții. HOGAȘ, DR. II 63.
        surse: DLRLC
    • 12.6. A da o telegramă = a expedia o telegramă.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dați-i o telegramă din partea mea să se intereseze ce e cu depozitul. CAMIL PETRESCU, U. N. 66.
        surse: DLRLC
    • 12.7. A da la ziar = a publica sau a face să se publice în ziar.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Și voi la ziar puteți da tot ce știți. C. PETRESCU, C. V. 131.
        surse: DLRLC
    • 12.8. A da la tipar = tipări
      surse: NODEX expresie
    • 12.9. A da foc = aprinde
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Buntași care au de gînd să deie foc tîrgului în astă-noapte! ALECSANDRI, T. I 70.
        surse: DLRLC
    • 12.10. A da bici = a lovi cu biciul.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • A dat bici calului și-a plecat însoțit de argați. STANCU, D. 22.
        surse: DLRLC
    • 12.11. A da la mână = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • I-a... dat la mînă hîrtie de danie. CARAGIALE, O. III 48.
        surse: DLRLC
    • 12.12. A da o luptă, o bătălie = a purta o luptă, o bătălie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie sinonime: lupta 2 exemple
      exemple
      • Bătălia în care Tomșa fusese înfrînt... se dăduse dimineață. SADOVEANU, O. VII 154.
        surse: DLRLC
      • Luptele se dau acum în Carpați. CAMIL PETRESCU, U. N. 419.
        surse: DLRLC
    • 12.13. A da un spectacol (sau un concert etc.) = a organiza și a prezenta în fața publicului spectator un spectacol (sau un concert etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Spectacolele le da în aer liber. SAHIA, N. 67.
        surse: DLRLC
    • 12.14. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
  • 13. (Despre sol, plante, animale etc.) A scoate din sine însuși.
    surse: DEX '09 DLRLC tranzitiv sinonime: emite face produce 4 exemple
    exemple
    • Oile dau lână și lapte.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ca moarte ramuri vestejite, Sătule să mai deie rod, Își lasă brațele s-atîrne Sărmanul istovit norod. TOMA, C. V. 60.
      surse: DLRLC
    • N-am învățat știința ierburilor, dar. pe cît mă taie capul, sacul n-a dat niciodată trandafiri. DELAVRANCEA, A. 93.
      surse: DLRLC
    • Mugurii dau frunză și cîmpii dau verdeață. ALECSANDRI, P. III 241.
      surse: DLRLC
    • 13.1. (Mai ales despre persoane, cu complementele: «glas», «chiot», «țipăt», «răcnet» etc.) A face să se audă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: emite 3 exemple
      exemple
      • Stați să deie badea un chiot spre caii ceia. CAMILAR, N. I 309.
        surse: DLRLC
      • Ea dă glas și bate cu bățul în poartă. SADOVEANU, B. 35.
        surse: DLRLC
      • Le-a pătruns prin piept, ca fierul, Strigătul ce-a dat străjerul. TOMA, C. V. 139.
        surse: DLRLC
      • 13.1.1. A da dintr-însul o vorbă (sau niște vorbe) = a spune lucruri, de obicei minunate, înțelepte.
        surse: DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • Cînd da cîte-o vorbă dintr-însul, vorba era vorbă. CREANGĂ, P. 142.
          surse: DLRLC
        • Are un duh cît șăpte și dă dintr-însa niște vorbe! ALECSANDRI, T. I 129.
          surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Eminescu a dat o operă de valoare universală. Uzina a dat multă producție.
          surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 13.2. A da la lumină (sau la iveală, în vileag etc.) = a descoperi ceea ce este ascuns; a publica o scriere.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie sinonime: arăta descoperi 2 exemple
      exemple
      • Săpăturile au dat la iveală ruinele unei vechi cetăți.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • Am arătat cartea me la mulți profesori... și ei m-au îndemnat ca să o dau la lumină. KOGĂLNICEANU, S. 102.
        surse: DLRLC
    • 13.3. A da viață = a da ființă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie sinonime: făuri naște un exemplu
      exemple
      • Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic... Privind cu veselie cum soarele răsare Dînd viață luminoasă cu-o caldă sărutare. ALECSANDRI, O. 206.
        surse: DLRLC
    • 13.4. A da (ceva) în vileag (sau târgului) = divulga
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Cum de să știe el ceva și să n-o deea tîrgului? ISPIRESCU, U. 112.
        surse: DLRLC
    • 13.5. A da de veste (sau de știre) = a aduce la cunoștință
      surse: DLRLC expresie sinonime: vesti 2 exemple
      exemple
      • Mică lacrimă fierbinte, Ce te-ncerci cînd n-ai cuvinte... Să dai altui suflet veste De cît dor în tine este. TOMA, C. V. 93.
        surse: DLRLC
      • Să cerc a da de știre Marghioliții, după chipul obișnuit... să-i cînt pe sub ferești. ALECSANDRI, T. I 78.
        surse: DLRLC
    • 13.6. A da însemnătate = a acorda atenție.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Cred că ea nu dădea nici o însemnătate jocurilor deputatului. CAMIL PETRESCU, U. N. 53.
        surse: DLRLC
    • 13.7. A da semne de... = a arăta că..., a lăsa să se vadă că...
      surse: DLRLC expresie sinonime: indica (verb)
    • 13.8. A-și da (reflexiv, familiar, a se da cu) părerea = a-și expune punctul de vedere.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Au să vă vină oaspeți... își dădu părerea dascălul Iov. SADOVEANU, P. M. 27.
        surse: DLRLC
      • Așteaptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină. SADOVEANU, Z. C. 46.
        surse: DLRLC
      • Poate sosește acum, se dădu cu părerea portarul binevoitor. C. PETRESCU, C. V. 123.
        surse: DLRLC
    • 13.9. A da gata = lichida termina
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297.
        surse: DLRLC
    • 13.10. A da gata = a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 13.11. A da startul = a anunța plecarea printr-un semnal.
      exemple
      • La ora 4 s-a dat startul în prima serie a cursei de 100 m plat.
        surse: DLRLC
  • 14. A face să se producă.
    exemple
    • Gripa a dat complicații la rinichi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Zeama de mahorcă slăbește și dă căldură. CAMILAR, N. I 143.
      surse: DLRLC
    • [Pajul Cupidon] dă gînduri ne-nțelese Vrîstei crude și necoapte. EMINESCU, O. I 108.
      surse: DLRLC
    • Un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește, Și ce nădejdi dă unul acelălalt le ia. ALEXANDRESCU, P. 77.
      surse: DLRLC
  • 15. (Urmat de verb ca: „a cunoaște”, „a înțelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A face posibil.
    exemple
    • Îi ședea ghimpe de foc în creier, gîndindu-se că fuga lui putea să deie crezut pînă și coanei Tasica, ba chiar și Rusandei, că el e ucigașul. POPA, V. 80.
      surse: DLRLC
    • Începu a horcăi, dînd să cunoască că el a adormit. RETEGANUL, P. I 76.
      surse: DLRLC
    • Baba se culcă... dînd a înțelege nurori-sa că are s-o privegheze. CREANGĂ, P. 6.
      surse: DLRLC
    • 15.1. A-i da (cuiva) mâna să... = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Vă impunea mult respect faptul că ei... veneau acasă... cu trăsura, și știați că pentru asta le dă mîna să plătească un leu. PAS, Z. I 110.
        surse: DLRLC
  • 16. Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.:
    exemple
    • Și dînd dumnezeu un vînt bun, corăbiile mergeau ca săgeata. ISPIRESCU, L. 24.
      surse: DLRLC
    • Of, jupîneșică, of! Ce-a fost să nu dea dumnezeu să mai fie! CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Ploi de lumină Mi-i dat să sărut. BENIUC, V. 57.
      surse: DLRLC impersonal
    • Ți-a fost dat... să-nduri toată durerea Pe care lumea n-o mai simte. VLAHUȚĂ, O. A. 50.
      surse: DLRLC impersonal
    • Se înduioșa la gîndul că îi va fi dat să trăiască în liniște! MACEDONSKI, O. III 23.
      surse: DLRLC impersonal
    • 16.1. A-i da Dumnezeu = a-i hărăzi.
      surse: NODEX expresie
    • 16.2. Ș-apoi dă, Doamne, bine! = apoi a fost strașnic!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • După aceasta se începe nunta, ș-apoi dă doamne bine! CREANGĂ, P. 279.
        surse: DLRLC
    • 16.3. Ce-o (sau cum a) da târgul și norocul = cum se va întâmpla să fie, cum se va nimeri.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Apoi dă, tată, cum a da tîrgul și norocul. CREANGĂ, P. 197.
        surse: DLRLC
    • 16.4. (Bine că) a dat Dumnezeu! = în sfârșit, în cele din urmă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • A dat dumnezeu de ne-a scris o scrisoare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 17. Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale:
    • 17.1. A da sfaturi = sfătui
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune verbală
    • 17.2. A da ascultare = asculta
      surse: NODEX locuțiune verbală
    • 17.3. A da răspuns = răspunde
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX locuțiune verbală un exemplu
      exemple
      • Flăcăul dădea răspuns că așteaptă pe tatăl său cu paralele, ca să împace pe ciobani și pe stăpînul bălții. SADOVEANU, B. 15.
        surse: DLRLC
    • 17.4. A da ordin (sau poruncă) = ordona porunci
      exemple
      • M-am necăjit și am dat poruncă să dea gazeta înapoi. CAMIL PETRESCU, U. N. 29.
        surse: DLRLC
      • Prefectul i-a dat ordin să plece la expoziție «pe puțin cu trei sute de suflete». SP. POPESCU, M. G. 22.
        surse: DLRLC
    • 17.5. A da bucium = vesti
      exemple
      • Și de acolo din margini de zări, Din creieri de culme, din inimi de luncă, Dau bucium și zvoană spre depărtări, Să-și strîngă tovarăși de rodnică muncă. DEȘLIU, G. 28.
        surse: DLRLC
    • 17.6. A da crezare (sau crezământ).
      surse: DLRLC NODEX locuțiune verbală sinonime: crede
    • 17.7. A da greș = greși
      surse: NODEX locuțiune verbală
    • 17.8. A-și da sfârșitul (sau sufletul, duhul ori obștescul sfârșit) = muri (verb)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune verbală 4 exemple
      exemple
      • Într-o seară, bolnava își dădu sfîrșitul. DUNĂREANU, CH. 10.
        surse: DLRLC
      • I-a venit și lui rîndul să-și dea duhul. ANGHEL, PR. 129.
        surse: DLRLC
      • Bătrînul a dat sfîrșitu și, după ce l-au înmormîntat, feciorii săi au pornit de au vînat toți munții. POPESCU, B. IV 4.
        surse: DLRLC
      • Eram sfîrșit de oboseală, nu mai puteam; îmi dădeam sufletul. SADOVEANU, O. VI 66.
        surse: DLRLC prin exagerare
    • 17.9. A da dovadă = dovedi
      exemple
      • Lenin și Stalin ne învață că membrii de partid trebuie să dea dovadă de inițiativă creatoare în muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 101.
        surse: DLRLC
    • 17.10. A da prilej (sau ocazie) = prilejui
      exemple
      • Eliberarea poporului nostru a dat prilej miilor de talente... să se afirme, să se dezvolte, să atingă culmi nebănuite în creații. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 1/2.
        surse: DLRLC
      • Eu am apelat la dumneata numai ca să-mi dai ocazie să muncesc. C. PETRESCU, C. V. 134.
        surse: DLRLC
      • Natura psihică a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greșite asupra poetului. IONESCU-GION, C. 65.
        surse: DLRLC
    • 17.11. A da ocol (sau târcoale), a da raita (sau o raită) = a se învîrti în jurul unui loc, a cerceta un loc.
      exemple
      • Pînă seara a clocotit tot tîrgul Nomoloasei de vestea nebunului bătrîn, care dădea tîrcoale la marginea orașului. POPA, V. 150.
        surse: DLRLC
      • El poartă calul, dînd ocol... Și ochii pașei mari s-aprind. COȘBUC, P. I 109.
        surse: DLRLC
    • 17.12. A da năvală (sau buzna) = năvăli
      exemple
      • Se așeză jos pe prispă; păsările flămînde dădură buzna la căuș. VLAHUȚĂ, O. A. II 48.
        surse: DLRLC
      • A venit vestea că dau tatarii. SADOVEANU, O. I 515.
        surse: DLRLC eliptic
    • 17.13. A da roată = a se roti.
      exemple
      • Se zbuciumă vîntu-n mînie, Iar corbii-n pribeagul lor drum Dau roate prin zarea pustie. COȘBUC, P. II 47.
        surse: DLRLC
    • 17.14. A da informații (sau referințe, relații) = informa referi relata
      exemple
      • Îți voi da relație de călătoria me. KOGĂLNICEANU, S. 41.
        surse: DLRLC
    • 17.15. A da răscoală = răscoli
      exemple
      • Doar vîntul nopții-n ierburi dă răscoală! IOSIF, P. 24.
        surse: DLRLC
    • 17.16. A-și da truda (sau osteneala) = osteni trudi
      exemple
      • Toate chipurile și toate trudile ți le-ai dat, numai ca să mă vezi norocit și însămnat între moldoveni. KOGĂLNICEANU, S. 54.
        surse: DLRLC
    • 17.17. A da luciu (sau lustru) = lustrui
      exemple
      • Vezi luciul ăla de la bielă? Eu l-am dat. SAHIA, N. 30.
        surse: DLRLC
      • Ema, dîndu-și lustru la unghii: A venit multă lume? CAMIL PETRESCU, T. II 41.
        surse: DLRLC
    • 17.18. A da dreptate = îndreptăți
      surse: NODEX locuțiune verbală
    • 17.19. A da raportul = raporta
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX locuțiune verbală un exemplu
      exemple
      • Am venit să dau raportul săptămînii. SEBASTIAN, T. 155.
        surse: DLRLC
    • 17.20. A(-și) da demisia = demisiona
      exemple
      • Se înturnă la Iași și îi dete demisiunea. NEGRUZZI, S. I 111.
        surse: DLRLC
    • 17.21. A da (un) examen = a susține un examen în fața unui examinator.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune verbală
      • 17.21.1. A trece cu succes printr-o încercare.
        surse: DEX '09 DLRLC figurat
    • 17.22. A da seamă (sau socoteală) = a răspunde de ceva, a fi tras la răspundere.
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune verbală 3 exemple
      exemple
      • Dacă va fi să dau cuiva socoteală, voi istorisi tot ce-am văzut. CAMILAR, N. I 425.
        surse: DLRLC
      • Ți-am cerut să-mi dai samă ce cauți la hotar. SADOVEANU, F. J. 152.
        surse: DLRLC
      • Eu n-am teamă De-a mele fapte-n viață să dau în ceruri seamă. ALECSANDRI, T. II 192.
        surse: DLRLC
    • 17.23. A da vina = învinui
      surse: NODEX locuțiune verbală
    • 17.24. A-și da seama (rar seamă) = dumiri lămuri pricepe
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune verbală 3 exemple
      exemple
      • Din analiza lucrărilor Congresului ne putem da seama de uriașele sarcini care stau înaintea noastră. DAVIDOGLU, M. 7.
        surse: DLRLC
      • Ne-am dat seama că fără popor nu putem face revoluția. CAMIL PETRESCU, B. 67.
        surse: DLRLC
      • Fiecine cum i-e vrerea despre fete samă deie-și, – Dar ea seamănă celora îndrăgiți de singuri ei-și. EMINESCU, O. I 79.
        surse: DLRLC
    • 17.25. A da pe față = demasca
      surse: NODEX locuțiune verbală
  • 18. (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile „din” sau „cu”) A face o mișcare (repetată), conștientă sau reflexă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv 4 exemple
    exemple
    • Dă din mâini.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Ion dădu încet din cap, în semn că da, și ieși. DUMITRIU, N. 158.
      surse: DLRLC
    • Dă din aripi, iar se urcă, iar coboară fluturele roșu. ISAC, O. 254.
      surse: DLRLC
    • Privind la mine, Ai tot da cochet din cap. EMINESCU, O. IV 369.
      surse: DLRLC
    • 18.1. A da (sau a strânge, a ridica) din umeri = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Toți pe cîți îi întrebă dădeau din umere, neștiind ce să răspundă. CREANGĂ, P. 307.
        surse: DLRLC
    • 18.2. A da din gură = a vorbi mult.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie
    • 18.3. (Cu arătarea instrumentului) A face mișcări repetate (în procesul muncii).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De mînecate, dă-i cu grebla, cu tărăbonțul. POPA, V. 135.
        surse: DLRLC
    • 18.4. A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv 2 exemple
      exemple
      • Face ca și atunci cînd îi curgea sîngele șiroi și el îi da că n-are nimic. SADOVEANU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Călușeri de pe Tîrnavă... Dați, măi, dați, Nu vă lăsați! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 416.
        surse: DLRLC
    • 18.5. Dă-i cu..., dă-i cu..., se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie intranzitiv familiar un exemplu
      exemple
      • Din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... una-două-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere. CARAGIALE, O. I 119.
        surse: DLRLC
    • 18.6. A da cu paharul = a bea mult.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • A dat cu paharul pîn' s-a îmbătat. PANN, P. V. I 118.
        surse: DLRLC
    • 18.7. (În practicile superstițioase, urmat de determinări introduse prin prepozițiile «cu» sau «în») A spune viitorul.
      surse: DLRLC sinonime: ghici prezice 2 exemple
      exemple
      • Safta da în cărți și ghicea în palmă și cafea. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 32.
        surse: DLRLC
      • Dați-mi ceva, cît de puțin, să vă dau cu norocul. RETEGANUL, P. II 38.
        surse: DLRLC
      • 18.7.1. A da în cărți (sau cu cărțile) = a prezice viitorul.
        surse: DEX '09 DEX '98 expresie
  • 19. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «cu», sensul reieșind din context:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv sinonime: spăla spoi unge vopsi 3 exemple
    exemple
    • Au nu îți e rușine Să-ți dai cu dresuri și sulemenele? TOMA, C. V. 260.
      surse: DLRLC
    • Să-mi dau cu apă de izvor pe față. D. BOTEZ, P. O. 16.
      surse: DLRLC
    • [Compoziția] trebuie topită întîi în apă, or s-o dea pe păr așa simplu? CARAGIALE, O. VII 5.
      surse: DLRLC tranzitiv
  • 20. (Uneori cu determinări arătând instrumentul, locul acțiunii sau persoana asupra căreia se răsfrânge acțiunea) A atinge brusc și cu putere; a aplica o lovitură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv sinonime: bate izbi lovi păli (lovi) 6 exemple
    exemple
    • A da cu biciul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Nu da, păgînule, că-i copilul meu. ALECSANDRI, T. II 14.
      surse: DLRLC
    • Dacă mai spunea o vorbă, dam în el, că am eu socoteală veche. DAVIDOGLU, M. 64.
      surse: DLRLC
    • Văzu o muscă înainte, dete cu pălăria în ea și pică la pămînt. RETEGANUL, P. III 80.
      surse: DLRLC
    • Mi-ai dat cu frîul în cap, să mă prăpădești. CREANGĂ, P. 196.
      surse: DLRLC
    • (Cu construcția schimbată) Îl prinde de brăcinar și dă cu el de pămînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 134.
      surse: DLRLC
    • 20.1. (Despre două sau mai multe persoane) A-și da cu cotul sau (tranzitiv) a-și da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a(-și) face semne.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Unii dintre flăcăi își dădură cu cotul și-ncepură să zîmbească. DUNĂREANU, CH. 21.
        surse: DLRLC
    • 20.2. A-i da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie
    • 20.3. A da (cuiva) la cap = lovi omorî
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Vreau să-mi leg numele de o operă de purificare. Vreau să le dau la cap tîlharilor. C. PETRESCU, C. V. 108.
        surse: DLRLC
      • 20.3.1. A ataca (pe cineva) cu violență, pentru a-i distruge situația, bunul nume etc.
        surse: DLRLC figurat
    • 20.4. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil, a nu profita de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 3 exemple
      exemple
      • Ai dat cu piciorul la avere. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 77.
        surse: DLRLC
      • Bogătași ce cu piciorul dați la inimi în gunoi... N-am cu voi nici un amestec. MACEDONSKI, O. I 97.
        surse: DLRLC
      • Sîntem încredințați că tu nu ni-i da cu piciorul, mai ales aducîndu-ți aminte de prieteșugul nostru. SBIERA, P. 271.
        surse: DLRLC
    • 20.5. Unde dai și unde crapă!
      surse: DLRLC expresie
    • 20.6. (Folosit și absolut; complementul indică persoana lovită, lovitura sau instrumentul întrebuințat la lovit)
      surse: DLRLC tranzitiv 7 exemple
      exemple
      • Te-a bătut?... – Nu... Mi-a dat numai o palmă. CAMIL PETRESCU, T. II 29.
        surse: DLRLC
      • N-am fost slab și nici fricos: Pe opt ți-i dam grămadă jos. COȘBUC, P. I 199.
        surse: DLRLC
      • Fata dete călcîie calului. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Nu pot eu s-o ajung să-i dau o scărmănătură bună. CREANGĂ, P. 268.
        surse: DLRLC
      • Dăsagii pe cal punea, Una bună că-i dedea. TEODORESCU, P. P. 503.
        surse: DLRLC
      • (În amenințări; construit cu dativul) Vai... Mădălină... gemu Costache prin somn. – Îi dau eu Mădăline... Eu strig... și el visează Mădăline. CAMILAR, N. I 222.
        surse: DLRLC figurat
      • (În amenințări; construit cu dativul) Stăi tu, vulpe vicleană ce ești! Las' că ți-oi da eu ție. SBIERA, P. 186.
        surse: DLRLC figurat
    • 20.7. A trage cu (a descărca) o armă de foc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Eram băiat de vreo treisprezece ani cînd am învățat să dau cu pușca. ODOBESCU, S. III 21.
        surse: DLRLC
      • Îmi vine să poruncesc să deie cu tunurile în prostimea aceea. NEGRUZZI, S. I 153.
        surse: DLRLC
      • (Complementul indică proiectilul) Se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC tranzitiv
    • 20.8. A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Calul fugea de da cu burta de pămînt. ISPIRESCU, L 129.
        surse: DLRLC
      • Ajunse la un munte mare... al cărui vîrf da la nori. ISPIRESCU, L 216.
        surse: DLRLC
  • 21. (Urmat de determinări locale sau modale; uneori (tranzitiv) construit cu pronumele «o», care are valoare neutră) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC intranzitiv 6 exemple
    exemple
    • Stoicea dădu spre iaz, sprijinindu-se în ciomag. GALACTION, O. I 47.
      surse: DLRLC
    • Caii, obosiți și ei, simțind că li se slobod frînele, o deteră în pas domol de tot. SLAVICI, O. I 215.
      surse: DLRLC
    • După ce ieși din sat, dete cătră casă prin o pădure. RETEGANUL, P. I 13.
      surse: DLRLC
    • Dă soarele după deal și noi tot pe loc stăm. CREANGĂ, P. 128.
      surse: DLRLC
    • Nevasta n-au știut încotro să deie de bucurie. SBIERA, P. 229.
      surse: DLRLC figurat
    • Nu mai știa ce să facă și încotro s-o deie, ca să nu greșească tocmai acum la dică. CREANGĂ, P. 270.
      surse: DLRLC figurat
    • 21.1. A da încolo, încoace (sau pe ici, pe colo, la deal, la vale) = a merge de colo până colo.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Dau încolo, încoace; dară nime nu poate chibzui... încotro să fie drumul spre casă. SBIERA, P. 67.
        surse: DLRLC
      • Baba... dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face; și, de voie, de nevoie, nunta s-a făcut, și pace bună. CREANGĂ, P. 8.
        surse: DLRLC
      • 21.1.1. A se frământa, a încerca în toate chipurile, a-și da osteneală.
        surse: DEX '09 DLRLC figurat
    • 21.2. A nu ști încotro să (sau, tranzitiv, s-o) deie (sau dea) = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze.
      surse: DEX '09 expresie
    • 21.3. A o da pe... = a o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie tranzitiv un exemplu
      exemple
      • Cînd însă i se întîmpla să pomenească de ceva din trecutul neamului nostru, o da pe romînește. M. I. CARAGIALE, C. 78.
        surse: DLRLC
    • 21.4. A se abate, a trece (pe la...), a intra (undeva) pentru puțin timp.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Când ai să dai pe la mine?
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Părăsise cu totul gîndul de a mai da pe la universitate. VLAHUȚĂ, O. A. 257.
        surse: DLRLC
      • Trecînd Dunărea, dete prin satele turcești și bulgărești. ISPIRESCU, M. V. 17.
        surse: DLRLC
      • Părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece. CREANGĂ, A. 2.
        surse: DLRLC
    • 21.5. A-i da (sau a-i veni, a-i trece) cuiva ceva în (sau prin) gând (sau cap, minte) = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte) (pe neașteptate).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Cum de i-a dat în cap imbecilului să-mi trimită telegrama? C. PETRESCU, C. V. 111.
        surse: DLRLC
  • 22. (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de” sau „peste”) A ajunge la...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC intranzitiv sinonime: afla găsi întâlni nimeri 3 exemple
    exemple
    • Oriunde ar apuca-o, dă peste oameni. CAMILAR, N. I 316.
      surse: DLRLC
    • Ne-a împrăștiat furtuna tocmai cînd dăduserăm peste ursoaică. GALACTION, O. I 50.
      surse: DLRLC
    • La moară dau de prieteni. COȘBUC, P. I 76.
      surse: DLRLC
    • 22.1. A da de fund = a ajunge până la fund.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Am făcut datorii peste datorii. Cum dam de fund, nenea Scarlat... îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice. M. I. CARAGIALE, C. 88.
        surse: DLRLC
      • Cercați voi marea cu degetul, dar ia! să vedem, cum i-ți da de fund? CREANGĂ, P. 260.
        surse: DLRLC
      • 22.1.1. A ajunge la capăt, la sfârșit.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin extensiune
    • 22.2. A da de capăt.
      surse: DLRLC expresie
    • 22.3. A-i da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 22.4. A da peste cineva cu caii (sau cu căruța etc.) = a veni din mers peste cineva, lovindu-l, răsturnându-l.
      surse: DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Dedeau cu caii preste oamenii lui Ercule. ISPIRESCU, U. 52.
        surse: DLRLC
      • Cine e acesta ce a să deie piste noi cu droșca. NEGRUZZI, S. I 238.
        surse: DLRLC
    • 22.5. A da de dracu = a o păți.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie
    • 22.6. A da cu ochii de cineva.
      surse: DLRLC expresie
    • 22.7. A-și da cu socoteala că...
      surse: DLRLC expresie
    • 22.8. (Urmat de determinări ca: «rușine», «primejdie», «necaz» etc.) A da de rușine (sau de necaz, de primejdie etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 3 exemple
      exemple
      • Ia cupa cea largă și-ai grijă ce faci; Ascunde-o bine, Căci Mufti... ne-o ia... Și dăm de rușine! COȘBUC, P. I 210.
        surse: DLRLC
      • Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.
        surse: DLRLC
      • Cînd este să dai peste păcat, dacă-i înainte, te silești să-l ajungi, iară dacă-i în urmă, stai și-l aștepți. CREANGĂ, P. 223.
        surse: DLRLC
    • 22.9. A prinde de veste, a băga de seamă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC tranzitiv regional sinonime: observa 2 exemple
      exemple
      • Băgînd sacii în moară, au dat că într-înșii nu-i grîu. SBIERA, P. 16.
        surse: DLRLC
      • Cînd a dat de copilă că nu-i, a început a-și smulge părul din cap. CREANGĂ, A. 20.
        surse: DLRLC
  • 23. (Despre nenorociri, necazuri etc.) A veni peste cineva pe nepregătite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv sinonime: surprinde 4 exemple
    exemple
    • Acolo, la Cotnari, am fost demult la culesul viilor, pe cînd încă nu dăduse molima filoxerei. SADOVEANU, O. VIII 233.
      surse: DLRLC
    • Deodată dete preste ei o căldură, încît leșinau de sete. RETEGANUL, P. III 75.
      surse: DLRLC
    • N-au mers mult și iată c-au dat altă nevoie peste dînsa. SBIERA, P. 208.
      surse: DLRLC
    • De multe ce dăduse peste dînsul, se făcuse cam hursuz. CREANGĂ, P. 111.
      surse: DLRLC
    • 23.1. A da strechea într-însul, se spune despre un animal care fuge orbește pentru că a fost mușcat de streche, sau (figurat) despre un om care fuge cuprins de spaimă.
      surse: DLRLC expresie
  • 24. (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv sinonime: cădea nimeri pica (1 pic) 5 exemple
    exemple
    • A da într-un șanț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • A-i da lumina în ochi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Fac înapoi, pe același drum, cu gîndul... să dea în Calea Victoriei. SP. POPESCU, M. G. 62.
      surse: DLRLC
    • Ieșiră acum din pădure și dădură într-o poiană frumoasă. RETEGANUL, P. I 46.
      surse: DLRLC
    • Dacă prin codri pătrunzi, dai de-o vale frumoasă și verde, Pe-al căreia deal se întinde o mîndră grădină. EMINESCU, O. IV 179.
      surse: DLRLC
    • 24.1. (Despre drumuri) a se uni cu alt drum, a ajunge la...
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Ivancea coti îndărăt ca să iasă prin fundul curții pe drumul ce da în șosea, fără să treacă prin sat. DUMITRIU, N. 53.
        surse: DLRLC
    • 24.2. (Despre terenuri, locuri) A ajunge sau a se întinde până la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC rar 2 exemple
      exemple
      • Nimerise în grădini tăcute care dădeau în cîmp. CAMILAR, N. I 102.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde. EMINESCU, N. 13.
        surse: DLRLC
    • 24.3. (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Mai la dreapta o ușă cu geam... dă înspre peron. SEBASTIAN, T. 188.
        surse: DLRLC
      • Din odăile neluminate ce dădeau în larga încăpere din mijloc se auziră șoapte, rîsete înfundate. M. I. CARAGIALE, C. 120.
        surse: DLRLC
  • 25. A nimeri în..., a intra, a cădea în..., a fi pe cale de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv sinonime: începe porni prinde un exemplu
    exemple
    • S-azvîrlea, nu s-azvîrlea, Drept în paloșe că da. TEODORESCU, P. P. 443.
      surse: DLRLC
    • 25.1. A da în gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • De cînd ai luat zestre o casă, trei cai și-o sanie, te-ai prostit de dai în gropi. GALAN, Z. R. 266.
        surse: DLRLC
    • 25.2. A da din lac în puț = a nimeri din rău în mai rău.
      surse: DLRLC expresie
    • 25.3. A-și da în petic.
      surse: DLRLC expresie
    • 25.4. A da în brânci.
      surse: DLRLC expresie
    • 25.5. A da în brânci.
      surse: DLRLC expresie
    • 25.6. (Despre păr) A intra, a cădea, a ajunge în...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îi dă părul în ochi.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 25.7. (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Baba... s-a ghemuit... cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi. CARAGIALE, S. N. 255.
        surse: DLRLC
      • Tainicele raze [ale lunii], dînd pieziș pe o zidire... Mîngîie a ei ruină. ALEXANDRESCU, P. 136.
        surse: DLRLC
  • 26. (În legătură cu o acțiune în desfășurare; urmat de determinări introduse prin prepoziția «în») A trece în...
    exemple
    • Vremea dădu în cald. DELAVRANCEA, S. 50.
      surse: DLRLC
    • Copacii dau în mugur. VLAHUȚĂ, O. A. 342.
      surse: DLRLC
    • Soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34.
      surse: DLRLC
    • Dădea în toamnă și-o amorțise frigul. PAS, Z. I 88.
      surse: DLRLC impersonal
    • 26.1. A da în clocot (sau în undă) = a începe să fiarbă, să clocotească.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • S-a depărtat al ploii ropot, Dar Rîul Mic a dat în clocot Și spumegă de-a lungul văii. DEȘLIU, M. 35.
        surse: DLRLC figurat
    • 26.2. A da în pârpăra însuratului = a fi stăpânit de dorința însuratului.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dă, ce să-i zici! dăduse și el în pîrpăra însuratului. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
    • 26.3. (Despre cereale sau fructe) A da în copt (sau în pârg) = a începe să se coacă, să se pârguiască.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 3 exemple
      exemple
      • Acasă perele de vară dau în copt. CAMILAR, N. I 83.
        surse: DLRLC
      • Pomul înflorea în fiecare zi... rodul creștea și seara da în pîrg. ISPIRESCU, L. 73.
        surse: DLRLC
      • Vezi d-ta, colo departe, niște lanuri frumoase de grîu care dă în copt? CREANGĂ, P. 155.
        surse: DLRLC
    • 26.4. A da în spic = a lega spic.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Holdele au dat în spic mai devreme ca în alți ani.
        surse: DLRLC
    • 26.5. (Despre frunze, muguri, păr etc.) A da în floare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: apărea ieși ivi 4 exemple
      exemple
      • Le dădea puful pe obraz. SADOVEANU, O. I 271.
        surse: DLRLC
      • Am fugit repede la oglindă să cercetez dacă nu mi-au dat fire albe. C. PETRESCU, Î. II 63.
        surse: DLRLC
      • A suflat vîntul de primăvară, au încolțit mugurii, a dat frunza. DELAVRANCEA, A. 34.
        surse: DLRLC
      • De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud cerul tunînd, Să văd norii fulgerînd, Ierbulița-n șesuri dînd. ANT. LIT. POP. I 72.
        surse: DLRLC
    • 26.6. A-i da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii, a începe să plângă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Îmi dau lacrimile și plîng încet de bucurie. CAMIL PETRESCU, U. N. 186.
        surse: DLRLC
      • Avea o senzație de durere fizică așa de intensă, că-i da lacrămile în ochi. BART, E. 212.
        surse: DLRLC
    • 26.7. A(-i) da (cuiva) sângele = a începe să sângereze.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 26.8. A da inima (sau duhul din cineva), se spune despre acela care a ajuns la capătul puterilor din cauza unui efort prea mare.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Aleargă săraca, de dă inima din ea, ș-o trec amețeli. VLAHUȚĂ, O. A. 369.
        surse: DLRLC
      • Începe a striga, de da duhul dintr-însa: «Ioane, Ioane, Ioane!» și Ion – pace! CREANGĂ, A. 64.
        surse: DLRLC
    • 26.9. (Despre lichide; determinat prin „afară” sau „pe din afară”) A se revărsa afară din vas din cauza cantității prea mari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apa numai cît nu da afară din fîntîni. RETEGANUL, P. I 27.
        surse: DLRLC
    • 26.10. (Despre lichide în fierbere) A da în foc = a curge afară din vas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie sinonime: umfla un exemplu
      exemple
      • S-a întîmplat să dea laptele în foc. GALAN, Z. R. 38.
        surse: DLRLC
  • 27. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a avea loc.
    exemple
    • Au dat înghețurile.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Dă iarna de acum.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Aici, în locul mărului, era o salcie cu scorbură arsă... și stăteau la adăpost în scorbură pescari cînd da cumpăna. CAMILAR, TEM. 195.
      surse: DLRLC
    • Ciobanii de demult, cînd plecau cu oile, intrau ca în mănăstire: nu-i mai vedeau fetele și nevestele decît cînd da zăpada. GALACTION, O. I 64.
      surse: DLRLC
    • Peste o lună dă primăvara. C. PETRESCU, C. V. 149.
      surse: DLRLC
  • 28. (Cu valoare de auxiliar, urmat de un verb la conjunctiv) A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să...
    surse: DEX '09 DLRLC intranzitiv 4 exemple
    exemple
    • Rizea dădu să plece. DUMITRU, B. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Dragoș dădu să coboare scara, dar iute o sui înapoi, căci Geoiana era cît pe ce să-l umfle în corne. HOGAȘ, DR. II 96.
      surse: DLRLC
    • A dat el să se supere și să ne ocărască, dar a priceput îndată că cel mai bun lucru ce-i rămînea de făcut era să rîdă și el cu noi. VLAHUȚĂ, O. A. 456.
      surse: DLRLC
    • Dă el să descuie ușa, nu poate; dă s-o desprindă, nici atîta. CREANGĂ, P. 256.
      surse: DLRLC
  • 29. (Urmat de determinări locale) A se apropia de un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX reflexiv rar intranzitiv sinonime: duce (vb.) merge veni 4 exemple
    exemple
    • A se da lângă masă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Dă-te mai încoace.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Ian, măi oameni, dați-vă la o parte. CAMILAR, N. I 208.
      surse: DLRLC
    • Dă-te la o parte să treacă domnu doctor. C. PETRESCU, C. V. 35.
      surse: DLRLC
    • 29.1. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = retrage
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Tuspatru deterăm un pas înapoi. M. I. CARAGIALE, C. 25.
        surse: DLRLC
      • Dacă murgu-i sprinten da-n lături sforăind, Viteazul cu blîndeță îl dezmierda. ALECSANDRI, O. 207.
        surse: DLRLC
    • 29.2. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se sustrage de la ceva, a căuta să scape, a se retrage (într-o luptă).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie figurat sinonime: codi ezita 3 exemple
      exemple
      • Nu, Ioane, noi nu trebuie să dăm înapoi! Pentru nimic în lume, nici un pas înapoi! CAMILAR, TEM. 85.
        surse: DLRLC
      • Teama de necunoscut era de neîndurat. Dar, negreșit, asta numai la cei hotărîți să nu dea, în nici un caz, înapoi. CAMIL PETRESCU, U. N. 337.
        surse: DLRLC
      • Cum văd eu, nici de asta nu te-ai da în lături. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
    • 29.3. A (se) da jos = coborî
      exemple
      • De ce m-ați dat jos din tren? SEBASTIAN, T. 232.
        surse: DLRLC
      • Prometeu... adesea mustra pe Joe pentru nelegiuirea ce săvîrșise dînd pe tat' său jos de pe scaun. ISPIRESCU, U. 82.
        surse: DLRLC figurat
      • Dînd jos pe Lăpușneanul, urcăm pe cine-n loc? ALECSANDRI, T. II 112.
        surse: DLRLC figurat
    • 29.4. A se așeza undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC reflexiv un exemplu
      exemple
      • Se dete p-o pernă, răzimîndu-și cotul. PANN, P. V. I 58.
        surse: DLRLC
  • 30. (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „la”) A se arunca asupra cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX reflexiv intranzitiv sinonime: năpădi năpusti repezi 5 exemple
    exemple
    • Cînd se da armăsarul la Galben-de-Soare, mușca din pieile de bivol, iară cînd se da acesta la armăsar, mușca din carne vie. ISPIRESCU, L. 28.
      surse: DLRLC
    • Ține-l [pe cîine] să nu se dea la mine. CARAGIALE, O. II 267.
      surse: DLRLC
    • Iarna... ursul ajunge de să dă la vite și la oameni. SLAVICI, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • V-aștept, ca să nu dea la voi cîinele. SADOVEANU, P. M. 261.
      surse: DLRLC intranzitiv
    • Zîna... dă deodată la dînsul, să-i scoată ochii. SBIERA, P. 38.
      surse: DLRLC intranzitiv
    • 30.1. A da fuga = repezi
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Eu am dat fuga la brad și m-am suit în brad. SADOVEANU, V. F. 27.
        surse: DLRLC
    • 30.2. A da de-a dreptul = a veni drept la țintă, fără a face ocol.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul. CREANGĂ, A. 69.
        surse: DLRLC
  • 31. A se deda la..., a se trage, a fi înclinat spre...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX intranzitiv 4 exemple
    exemple
    • A se da la carte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • A se da la pictură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Leneșa lor minte, dată pe gîndiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. VLAHUȚĂ, P. 134.
      surse: DLRLC
    • El din mica copilărie au fost dat către aceste. DRĂGHICI, R. 73.
      surse: DLRLC
  • 32. (În jocuri, urmat de determinări ca: „pe gheață”, „de-a rostogolul”, „în leagăn” etc.) A se deplasa într-o anumită direcție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC reflexiv sinonime: aluneca legăna rostogoli 2 exemple
    exemple
    • Fă-te dar tu o roată de lemn și eu una de fier, să ne dăm unul pe un deal, altul pe alt deal. RETEGANUL, P. III 73.
      surse: DLRLC
    • În scrînciobul din culme se dau flăcăi și fete. ALECSANDRI, P. III 143.
      surse: DLRLC
    • 32.1. A se da peste cap.
      surse: DLRLC expresie
    • 32.2. A se da de-a tumba (sau de-a dura) = a se da peste cap.
      surse: DLRLC expresie sinonime: rostogoli
    • 32.3. A se da de râpă = prăpădi
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Porumbo, iubește-mă că mă dau de rîpă, pre legea mea! ALECSANDRI, T. 157.
        surse: DLRLC
    • 32.4. A se da în vânt după... = a-și da toată osteneala să obțină ceva; a-i plăcea foarte mult...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Ilinca bocea pe la toate pragurile și se da-n vînt după leacuri. VLAHUȚĂ, O. A. 129.
        surse: DLRLC
      • Și merg eu acum fără păsare prin păpușoi pînă în dreptul ogrăzii și mă uit printre gard și văd pe mama cum se da în vînt după trebi. CREANGĂ, A. 68.
        surse: DLRLC
    • 32.5. A se da în vânt după... = a ține foarte mult la cineva sau la ceva, a face orice pentru....
      surse: DEX '09 DLRLC expresie figurat
  • 33. (Urmat de determinări introduse prin prepoziția «pe lângă») A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC reflexiv 2 exemple
    exemple
    • Slutul se dete pe lîngă fată și începu s-o lingușească cu vorbe mierloitoare și să se ia cu binele pe lîngă dînsa. ISPIRESCU, L. 47.
      surse: DLRLC
    • Dacă... vrun tinerel viteaz S-ar da pe lîngă mine... Atunci cu voie bună I-aș da sufletu-n dar. ALECSANDRI, T. 156.
      surse: DLRLC
  • 34. (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile «de» sau «în») A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX reflexiv 2 exemple
    exemple
    • A se da cu democrații.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească. ALECSANDRI, P. P. 211.
      surse: DLRLC
    • 34.1. A se da în (sau de) partea (cuiva) sau a se da cu cineva = a se alătura de partea cuiva (într-o discuție, într-un diferend etc.).
      surse: DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Of, of... te-ai dat cu năpîrca de Eftimie. DUMITRIU, N. 238.
        surse: DLRLC
      • Stă la chibzuri în care parte să se de. ISPIRESCU, U. 28.
        surse: DLRLC
    • 34.2. A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu gîndesc că s-a da după mine și s-a face și ea bună. CREANGĂ, P. 164.
        surse: DLRLC
    • 34.3. A se da pe (sau la) brazdă.
      surse: DLRLC expresie
  • 35. (Despre persoane) A se lăsa în voia cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC reflexiv un exemplu
    exemple
    • Lasă-ți lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie. EMINESCU, O. I 209.
      surse: DLRLC
    • 35.1. A se lăsa stăpânit, copleșit de...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dragul meu... învață-te a munci, nu te da lenii. HOGAȘ, DR. II 47.
        surse: DLRLC
      • Se dete cu totul la această patimă. NEGRUZZI, S. I 20.
        surse: DLRLC
      • Inima i se sfîrșea, Dar îndat' se stăpînea Și durerii nu se da. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488.
        surse: DLRLC
  • 36. (Mai ales în forma negativă) A nu opune rezistență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX reflexiv sinonime: ceda supune 3 exemple
    exemple
    • A se da învins.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • [Cîinii] nu se da să li tai cozile. SBIERA, P. 15.
      surse: DLRLC
    • Fricosule... nu mi te da, păcătosule. ALECSANDRI, T. I 117.
      surse: DLRLC
    • 36.1. A nu se da cu una cu două = a nu ceda ușor.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Flăcăul era chitit la capul său și nu se da cu una cu două. CREANGĂ, P. 142.
        surse: DLRLC
    • 36.2. (Întregit printr-un participiu, cu sensul determinat de acesta) A se lăsa (nemaiavând încotro).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cum nu se dă scos ursul din bîrlog... așa nu mă dam eu dus din Humulești. CREANGĂ, A. 116.
        surse: DLRLC
      • 36.2.1. A se da bătut = a se lăsa convins.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie sinonime: ceda un exemplu
        exemple
        • N-a mai avut ce spune și s-a dat bătut. SADOVEANU, P. M. 205.
          surse: DLRLC
    • 36.3. (Despre armate, cetăți, comandanți) preda supune
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC învechit familiar 3 exemple
      exemple
      • Numai Timișoara mai este în mîna împotrivnicului, dar întru atîta înconjurată că în puțintică vreme trebuie să se dea. GHICA, A. 306.
        surse: DLRLC
      • Aceștii, după puțin, s-au dat robi și cetățuia s-au ars de franțezi. KOGĂLNICEANU, S. 13.
        surse: DLRLC
      • Dă-te de voia tea. Să ne scapi de vreo belea. TEODORESCU, P. P. 292.
        surse: DLRLC
  • 37. (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „la” sau, rar, „spre”) A începe să..., a se apuca de..., a se pune...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC reflexiv regional 4 exemple
    exemple
    • După cină să dau la culcare. RETEGANUL, P. III 83.
      surse: DLRLC
    • Se deteră spre odihnă, dar pîndea cînd unul, cînd altul. ISĂIRESCU, L. 4.
      surse: DLRLC
    • Satul văzînd că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spînzure. CREANGĂ, P. 329.
      surse: DLRLC
    • La lucru s-au pornit Și la lucru mi s-au dat; Mi s-au dat la secerat. TEODORESCU, P. P. 150.
      surse: DLRLC
    • 37.1. A se da (rar, intranzitiv, a da) în vorbă cu cineva = a intra în vorbă cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Mai de una, mai de alta, apoi dădură în vorbă cu Pahon. RETEGANUL, P. V 14.
        surse: DLRLC
      • Numai cît în vorbă se da, Secerele și gătea. TEODORESCU, P. P. 142.
        surse: DLRLC
  • 38. A se da drept (învechit, de) cineva = a voi să treacă drept altcineva, a face să se creadă că e altcineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX reflexiv expresie 3 exemple
    exemple
    • [Agenții] s-au ivit în aceeași zi la han la Brătulescu, dîndu-se drept negustori de covoare. POPA, V. 95.
      surse: DLRLC
    • M-oi duce la curtea împăratului și m-oi da de doftor. SBIERA, P. 301.
      surse: DLRLC
    • Am să mă dau și eu de baroană, cum oi trece granița. ALECSANDRI, T. I 181.
      surse: DLRLC
  • 39. Mai ales în forma negativă:
    surse: DLRLC reflexiv sinonime: ivi pomeni 3 exemple
    exemple
    • Înc-așa schilodeală nu mi s-a dat în cale! RETEGANUL, P. III 62.
      surse: DLRLC
    • Turbare de cap și frîntură de limbă ca la acești nefericiți dascăli nu s-a mai dat a vedea! CREANGĂ, A. 84.
      surse: DLRLC
    • Nu s-a dat pe fața pămîntului o jupîneasă mai iscusită decît Anghelușa. ALECSANDRI, T. I 105.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (interj.) dec deh

  • 1. Introduce afirmații și replici, exprimând:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. nedumerire, șovăială, nesiguranță.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178.
        surse: DLRLC
      • Ce este talentul? – De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. F. 12.
        surse: DLRLC
      • Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? – D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.2. resemnare în fața unei situații firești sau a unei întâmplări neplăcute, nenorocite.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105.
        surse: DLRLC
      • Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum vrem noi. CREANGĂ, P. 31.
        surse: DLRLC
      • Numai dă! ce să facă bietul om? CREANGĂ. P. 140.
        surse: DLRLC
    • 1.3. nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi de! ce să-ți fac!.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68.
        surse: DLRLC
      • Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc. ALECSANDRI, T. I 238.
        surse: DLRLC
      • De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129.
        surse: DLRLC
    • 1.5. ironie.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.
        surse: DLRLC
  • 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare; și în forma populară dec) la te uită, asta-i acum.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai! – Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250.
      surse: DLRLC
    • În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57.
      surse: DLRLC
    • Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35.
      surse: DLRLC
  • 3. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: hi 2 exemple
    exemple
    • De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102.
      surse: DLRLC
    • De!... cal de!... ȘEZ. III 189.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (prep.)

  • 1. Introduce un atribut:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Atributul exprimă natura obiectului determinat:
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397.
        surse: DLRLC
      • Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93.
          surse: DLRLC
        • Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44.
          surse: DLRLC
        • Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31.
          surse: DLRLC
        • Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ. P. 9.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moară de vânt. Ceasornic de precizie.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cântece și dansuri.
          surse: DLRLC
      • 1.1.4. Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Un tânăr de nădejde. O noapte de pomină.
          surse: DLRLC
      • 1.1.5. Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7.
          surse: DLRLC
        • În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10.
          surse: DLRLC
        • Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196.
          surse: DLRLC
      • 1.1.6. Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Brânză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă.
          surse: DLRLC
      • 1.1.7. În titlurile de noblețe.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ducele de Burgundia.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.1.8. Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutății, dimensiunii sau vârstei.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani.
          surse: DLRLC
        • L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19.
          surse: DLRLC
        • Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Atributul exprimă materia:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.1. Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Căsuța lui de paiantă. Stofă de lână. Haine de pânză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99.
          surse: DLRLC
        • Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54.
          surse: DLRLC
        • Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8.
          surse: DLRLC
        • 1.2.1.1. În comparații eliptice, exprimă natura obiectului determinat.
          surse: DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Braț de fier. Inimă de piatră.
            surse: DLRLC
          • Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34.
            surse: DLRLC
          • Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3.
            surse: DLRLC
      • 1.2.2. Determinând substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Un metru de pânză. Un hectar de pământ. O baniță de grâu. O felie de pâine. Un bob de grâu.
          surse: DLRLC
        • Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22.
          surse: DLRLC
        • Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. Determină substantive care denumesc unități de timp.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O lună de zile.
          surse: DLRLC
      • 1.2.4. Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive: compus din...
        surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Roiuri de albine. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24.
          surse: DLRLC
        • Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56.
          surse: DLRLC
        • O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14.
          surse: DLRLC
        • Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Atributul arată conținutul: care conține, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Un pahar de apă. Un car de lemne. O pungă de bani. O carte de basme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39.
        surse: DLRLC
      • Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93.
        surse: DLRLC
      • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Atributul corespunde unui complement direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Proprietar de căruță.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Atributul exprimă un raport de filiație.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un pui de căprioară. Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rândunică.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. Atributul arată apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Atributul arată autorul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un tablou de Țuculescu. Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.7.1. Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Pânză de păianjen. Ou de găină.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Atributul, determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. Subiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Începutul de toamnă. La o bătaie de pușcă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79.
          surse: DLRLC
        • Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5.
          surse: DLRLC
        • Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389.
          surse: DLRLC
      • 1.8.2. Obiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.8.2.1. Cu funcțiune de complement direct.
          surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Schimb de experiență. Constructor de vagoane.
            surse: DEX '09 DLRLC
          • Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.
            surse: DLRLC
          • Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
            surse: DLRLC
        • 1.8.2.2. Cu funcțiune de complement indirect.
          surse: DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Setea de cultură. Frica de moarte.
            surse: DLRLC
          • Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50.
            surse: DLRLC
          • Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19.
            surse: DLRLC
          • Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82.
            surse: DLRLC
          • 1.8.2.2.1. Atributul obiectiv arată și cauza.
            surse: DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21.
              surse: DLRLC
            • Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74.
              surse: DLRLC
    • 1.9. Atributul exprimă relația: în ce privește.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prieten de joacă. Tovarăș de drum.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Atributul arată locul:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.10.1. Locul existenței: care se găsește (în, la), din partea...
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • 1.10.1.1. În nume topice.
          surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Filipeștii de Pădure. Baia de Arieș. Roșiorii de Vede. Vălenii de Munte.
            surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.10.1.2. De față.
      • 1.10.2. Punctul de plecare în spațiu.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Plecarea de acasă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109.
          surse: DLRLC
      • 1.10.3. Atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aer de munte.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
          surse: DLRLC
    • 1.11. Atributul arată timpul: care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227.
        surse: DLRLC
      • Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130.
          surse: DLRLC
      • 1.11.2. Atributul arată și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9.
          surse: DLRLC
        • Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
        • Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245.
          surse: DLRLC
      • 1.11.3. De zi cu zi = zilnic
        surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adjectivală
    • 1.12. Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cizme de împrumut. Cal de dar.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.12.1. Atributul exprimă și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9.
          surse: DLRLC
        • Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20.
          surse: DLRLC
    • 1.13. Atributul arată destinația obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Sală de dans. Lupta de eliberare națională. Cântece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92.
        surse: DLRLC
      • De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
        surse: DLRLC
      • Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.
        surse: DLRLC
      • 1.14.1. Ziua de azi (sau astăzi).
        surse: DLRLC
      • 1.14.2. În ziua de azi.
        surse: DLRLC
    • 1.15. Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag».
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Primi o frumusețe de cupă. Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
      • Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2.
        surse: DLRLC
      • Sărăcuțul de mine! CREANGĂ. P. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.15.1. Fel de fel de... = felurite.
        exemple
        • [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce un nume predicativ.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cine e de vină?
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. A fi de... = a avea...
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 4 exemple
        exemple
        • Suntem de aceeași vârstă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • A fi de competența cuiva.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79.
          surse: DLRLC
        • Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104.
          surse: DLRLC
        • 2.1.1.1. Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.).
          surse: DLRLC expresie un exemplu
          exemple
          • Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... – Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24.
            surse: DLRLC
      • 2.1.2. Numele predicativ arată materia: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Haina e de tergal.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. Numele predicativ exprimă apartenența, având sens partitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • E de preferat să vii.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10.
        surse: DLRLC
      • E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388.
        surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de loc.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Complementul arată locul de plecare al acțiunii: din locul... (sau dintr-un loc).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se ridică de jos.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De aici până acasă.
          surse: DLRLC
        • Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163.
          surse: DLRLC
    • 3.2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: în (prep.) la la 3 exemple
      exemple
      • O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6.
        surse: DLRLC
      • Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100.
        surse: DLRLC
      • Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179.
        surse: DLRLC
  • 4. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.1. Complementul arată momentul inițial al acțiunii: începând cu (ziua, data, momentul de...).
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De acum înainte. De mâine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77.
        surse: DLRLC
      • Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160.
        surse: DLRLC
      • De-un veac el șede astfel. EMINESCU, O. I. 93.
        surse: DLRLC
      • Rămîi, puică, sănătoasă, Că mă duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
      • 4.1.1. De cu.
      • 4.1.2. Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sunt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de când era mic».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77.
          surse: DLRLC
        • Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175.
          surse: DLRLC
        • De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. EMINESCU. N. 40.
          surse: DLRLC
      • 4.1.3. Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De dimineața până seara.
          surse: DLRLC
    • 4.2. Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea: la, cu ocazia....
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De Anul Nou merg la mama.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mîi de noapte aici. CARAGIALE, M. 6.
        surse: DLRLC
      • Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89.
        surse: DLRLC
      • 4.2.1. De astă dată sau de data aceasta (sau asta).
        exemple
        • (Cu un substantiv adverbial) Crescut-au, Născut-au, Doi meri d-alunei, De toamna sădiți, De seara-nfloriți. TEODORESCU, P. P. 78.
          surse: DLRLC popular
    • 4.3. Leagă elemente de același fel care se succedă în timp.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cu după
      • 4.3.1. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală:
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.2. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod:
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.1. Fir de fir.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.2. Bob de bob.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.3. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc: Casă de casă = în toate casele.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pretutindeni un exemplu
        exemple
        • A umblat casă de casă.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.4. În construcții cu funcție de complement direct: Om de om = pe toți oamenii (la rând), o mulțime de oameni.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • A întrebat om de om.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.5. În construcții cu funcție de subiect.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90.
          surse: DLRLC
    • 4.4. Complementul are sens iterativ.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A văzut filmul de trei ori.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81.
        surse: DLRLC
      • Calul se și scutură de trei ori. CREANGĂ, P. 195.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de cauză: din cauza...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Rodește spornic holda de muncă și strădanii! DEȘLIU, G. 6.
      surse: DLRLC
    • Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87.
      surse: DLRLC
    • Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33.
      surse: DLRLC
    • Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • 5.1. De aceea.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 5.2. Nu de alta = nu din alt motiv.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 5.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul este exprimat prin adjective: din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • De străin și de sărac, Nu știu seara und' să trag. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 6 exemple
    exemple
    • Roșii de salată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154.
      surse: DLRLC
    • Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45.
      surse: DLRLC
    • Nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de semînță. CREANGĂ, P. 43.
      surse: DLRLC
    • Au prins voinicul să zică de joc. SBIERA, P. 36.
      surse: DLRLC
    • Toderică... porunci de masă. NEGRUZZI, S. I 82.
      surse: DLRLC
    • 6.1. De exemplu.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 6.2. De pildă.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 6.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin: ca să..., pentru a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302.
        surse: DLRLC
      • 6.3.1. Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        exemple
        • Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuințat de a-mi cumpăra o canape. KOGĂLNICEANU, S. 79.
          surse: DLRLC
  • 7. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.1. Complementul exprimă modul propriu-zis.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.2. Complementul arată cantitatea, măsura.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ușă înaltă de trei metri. (Despre soare) A fi de o suliță (sau de două sulițe etc.).
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cînd era soarele de două sulițe pe ceri, a plecat în lumea largă. EMINESCU, N. 5.
        surse: DLRLC
      • 7.2.1. Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare: în schimbul a..., cu..., pentru...
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Am cumpărat de 10 lei.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • N-află fier de trei parale. TEODORESCU, P. P. 150.
          surse: DLRLC
        • Mă-ntîlnii c-o copiliță, Cerui gură de-o groșiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404.
          surse: DLRLC
    • 7.3. Complementul are și sens consecutiv: de moarte = îngrozitor, teribil (încât îți dă impresia morții); de minune = admirabil (încât te minunezi); de mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt (încât îți dă impresia de ceva neobișnuit).
      exemple
      • Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUȚĂ, O. A. 159.
        surse: DLRLC
      • Cioplea și bocănea de mama focului. REBREANU, R. II 62.
        surse: DLRLC
      • Era frumoasă de mama focului. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
    • 7.4. Complementul, exprimat printr-un adverb sau o locuțiune adverbială care arată cantitatea, gradul sau intensitatea însușirii ori acțiunii respective, determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv, rar și un substantiv dintr-o expresie verbală de tipul «mi-e silă».
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Aud cât se poate de bine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cît de puternic cînta sirena! VINTILĂ, O. 8.
        surse: DLRLC
      • Așa de bine mi se dezleagă limba, încît s-ar mira părintele Amfilohie auzindu-mă ce fel mă bucur. SADOVEANU, F. J. 263.
        surse: DLRLC
      • Eu cînt tot un cîntec... Și-așa mi-e silă să-l cînt. COȘBUC, P. I 64.
        surse: DLRLC
      • Acum văz cît se poate de bine. CARAGIALE, P. 38.
        surse: DLRLC
      • O rămîi, rămîi la mine, Te iubesc atît de mult. EMINESCU, O. I 110.
        surse: DLRLC
      • 7.4.1. Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai presus de toate îmi place muzica.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prefer să spun în proză ce gîndesc, Și mai presus de toate îmi place să tac. BENIUC, V. 29.
          surse: DLRLC
  • 8. Introduce un complement circumstanțial de relație: în ce privește, cât despre, privitor la...
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.1. Complementul determină un adjectiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Bun de gură.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat. SADOVEANU, F. J. 9.
        surse: DLRLC
      • [Intră] Tulpină-Voinic, sigur de el. CAMIL PETRESCU, T. II 11.
        surse: DLRLC
      • Cănuță a rămas sărman de părinți. CARAGIALE, P. 12.
        surse: DLRLC
      • Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430.
        surse: DLRLC
      • 8.1.1. Adjectivul determinat în calitate de nume predicativ este același cu cel prin care se exprimă complementul.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De cuminte, vedea că-i cuminte. SBIERA, P. 218.
          surse: DLRLC
        • De frumoasă, ești frumoasă, Dar iia nu ți-o știi coasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 427.
          surse: DLRLC
    • 8.2. Complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De iute, e iute ca focul.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De bună, e ca o bucată de pîne albă. RETEGANUL, P. II 43.
        surse: DLRLC
      • De bărbată, e bărbată ca focul. RETEGANUL. P. II 46.
        surse: DLRLC
    • 8.3. Complementul determină un verb.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mî-nveli; De-nvelit aș mai lăsa, Dar n.am cu ce mă-ncălța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.
        surse: DLRLC
      • 8.3.1. Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printr-un substantiv din familia acestuia.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. EMINESCU, N. 6.
          surse: DLRLC
        • Ai gonit ori te-au gonit, Ai gonit ori ai fugit?... – Nici de goană m-au gonit, Nici de fugă n-am fugit. TEODORESCU, P. P. 69.
          surse: DLRLC
  • 9. Introduce un complement de agent.
    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Aceste adunări se convocau de direcție.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Povestea Sindipii... scrisă de mine, cuviosul Chesarie. SADOVEANU, D. P. 6.
      surse: DLRLC
    • Pe vremile acele, mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • Își simte gîtu-atuncea cuprins de brațe reci. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Aceste adunări se convocau de domn. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • 9.1. După locuțiuni verbale ca «a fi alcătuit», exprimă elementele componente.
      exemple
      • Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, cîțiva tei. NEGRUZZI, S. I 96.
        surse: DLRLC
      • Au agiuns numai pănă la lăcașul său cel de vară, care închipuie un chioșc alcătuit de frunză. DRĂGHICI, R. 160.
        surse: DLRLC
  • 10. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.1. După verbe.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • S-a apropiat de mine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 10.1.1. După verbe ca «a vorbi», «a spune», «a afla» și după locuțiuni verbale ca «a-și face o idee» etc.
        surse: DLRLC sinonime: despre 3 exemple
        exemple
        • I... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup, că tare mă tem. CREANGĂ, P. 120.
          surse: DLRLC
        • Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț. EMINESCU, O. I 97.
          surse: DLRLC
        • Nu cînt de-mpăratul tău, Ci cînt pentru dorul meu. TEODORESCU, P. P. 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.2. După verbe ca «a uita», «a-și aminti» și locuțiuni verbale ca «a-și aduce aminte» etc.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ș-ai uitat de soarta mîndrei, iubitoarei tale fete! EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.3. După verbe ca «a râde», «a se plânge».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O să înceapă a rîde lumea de noi. HOGAȘ, DR. II 135.
          surse: DLRLC
      • 10.1.4. După verbe ca «a se îndrăgosti», «a se molipsi», «a se îmbolnăvi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Îndrăgostiți de scripeți și motor, Îi tălmăcim pe scripcă și poemă. DEȘLIU, G. 17.
          surse: DLRLC
        • Și fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
          surse: DLRLC
        • Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraș. NEGRUZZI, S. I 20.
          surse: DLRLC
      • 10.1.5. După verbe și locuțiuni verbale ca «a se bucura», «a avea parte», «a da dovadă», «a dispune», «a se folosi», «a avea nevoie».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Jupîn Niculăieș Albu... se bucura de ocrotire și de dragoste, cu toate nebuniile pe care le săvîrșea. SADOVEANU, F. J. 394.
          surse: DLRLC
        • A avut parte cine știe ce alt drumeț... de patul cel curat. CARAGIALE, P. 41.
          surse: DLRLC
        • D-a omului mărire nimic nu dă dovadă. ALEXANDRESCU, P. 79.
          surse: DLRLC
      • 10.1.6. După verbe ca «a se ocupa», «a se interesa», «a se îngriji», «a se convinge», «a-i păsa» și după locuțiuni verbale ca «a avea grijă», «a-și da seama» etc.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • De ce nu mă lasă să-mi văd liniștit de ocupațiile mele? SEBASTIAN, T. 30.
          surse: DLRLC
        • Îngrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI, O. III 11.
          surse: DLRLC
        • Nu de mine, Mi-e de dînsa, ce-a făcut! COȘBUC, P. I 202.
          surse: DLRLC
      • 10.1.7. După verbe ca «a se feri», «a se teme», «a se adăposti», «a apăra» și după locuțiuni verbale asemănătoare sau înrudite ca sens.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Răsună Sirenele de care zadarnic te ferești. DEȘLIU, G. 6.
          surse: DLRLC
        • Hotărîndu-se dintr-o dată să se puie cu desăvîrșire la adăpost de orice răutate și viclenie a acelui dușman, își luă în poală ulcelele și se duse. SADOVEANU, F. J. 422.
          surse: DLRLC
        • Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 10.1.8. După verbe ca «a asculta», «a înțelege».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Înțelege de glumă.
          surse: DLRLC
        • Și toată lumea în ocean De tine o s-asculte. EMINESCU, O. I 170.
          surse: DLRLC
      • 10.1.9. După verbe ca «a se apropia», «a se atinge», «a se lipi», «a se freca», «a se rezema», «a se sprijini».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • M-am atins de zid.
          surse: DLRLC
        • Un mutilat cu obrazul ars, ciopîrțit se sprijină de mine. SAHIA, N. 20.
          surse: DLRLC
        • Obrazul și-l lipește strîns De piatra cea din veac cioplită. COȘBUC, P. II 261.
          surse: DLRLC
        • Căprița s-a apropiat de mîna mea. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
      • 10.1.10. După verbe ca «a se ciocni», «a se izbi», «a se lovi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Ilona, revenind din stînga, caută găleata, n-o găsește și dă cu ochii de Maria. DAVIDOGLU, M. 16.
          surse: DLRLC
        • Fumul acru urca în susul obrajilor, se lovea de marginile căștilor și cobora furișîndu-se pe lîngă gulerele mantalelor. CAMILAR, N. I 11.
          surse: DLRLC
        • După ce deșertau oalele, le spărgeau îndată de pămînt. SADOVEANU, F. J. 397.
          surse: DLRLC
        • Dete poarta de perete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359.
          surse: DLRLC
      • 10.1.11. După verbe ca «a se atârna», «a se lega», «a se prinde», «a ține», «a trage», uneori cu verbul subînțeles, sau după interjecții cu valoare verbală asemănătoare.
        surse: DLRLC 6 exemple
        exemple
        • Voiam să mă înțeleg cu el, să-l fac să se ție de tocmeală. SADOVEANU, O. A. I 91.
          surse: DLRLC
        • Omul... plecă deznădăjduit, trăgînd de funie văcșoara. SANDU-ALDEA, D. N. 245.
          surse: DLRLC
        • Pune omului merinde-n traistă și-i dă iapa de căpăstru. SBIERA, P. 58.
          surse: DLRLC
        • Nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23.
          surse: DLRLC
        • Care-a fost voinic mai mare Acum e legat mai tare, Și de mîni, și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
          surse: DLRLC
        • Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90.
          surse: DLRLC
      • 10.1.12. După verbe și locuțiuni ca «a fugi», «a se îndepărta», «a se lepăda», «a se curăța», «a scuti», «a scăpa», «a se lăsa păgubaș», «a se sătura», «a trece», «a se despărți», «a se deosebi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Tînărul... se șterge de sudoare. CARAGIALE, P. 45.
          surse: DLRLC
        • Fetelor, hăi! s-a trecut de șagă. CREANGĂ, P. 9.
          surse: DLRLC
        • Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU, O. I 136.
          surse: DLRLC
        • Hai, copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgîni și de robie! ALECSANDRI, P. A. 36.
          surse: DLRLC
      • 10.1.13. După verbe ca «a umple», «a încărca», «a îmbelșuga».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • După delușoare, automatele porniră cu deznădejde... și noaptea se umplu de spaime. CAMILAR, N. I 100.
          surse: DLRLC
        • Vezi, cît ești de avan, moș Nichifor, cum îți încarci sufletul de păcate?! CREANGĂ, P. 134.
          surse: DLRLC
    • 10.2. După expresii verbale ca „e bine”, «e rău», uneori fără verbul «a fi» și după interjecții ca „vai”.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 2 exemple
      exemple
      • Ferice de el!
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Pe urmă am fugit, am umblat prin lume, vai de capul meu! SADOVEANU, O. A. I 195.
        surse: DLRLC
      • 10.2.1. După interjecții complementul poate fi repetat.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vai de ea și de ea! S-o fi îmbolnăvit, s-o fi întîmplat ceva. MACEDONSKI, O. III 7.
          surse: DLRLC
      • 10.2.2. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna), a fi de oarecare însemnătate.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • E ceva de capul lui.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Trebuie să fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 10.2.3. După verbe ca «a se alege», «a fi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Praful s-a ales de ea.
          surse: DLRLC
        • Era o învălmășeală acolo: lucruri stricate, bastoane rupte, umbrele vechi – mai mult scheletul de ele – și mai ales praf și hîrtii. BASSARABESCU, V. 42.
          surse: DLRLC eliptic
        • Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
          surse: DLRLC eliptic
    • 10.3. După verbe ca „a lua”, „a lăsa”, «a da», «a trece» etc.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ca ca drept (adj.) 4 exemple
      exemple
      • Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun. CREANGĂ, P. 157.
        surse: DLRLC
      • Murise vecinul și lasase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba. EMINESCU, N. 3.
        surse: DLRLC
      • Dincoace-ndemnul firii trece de taină mare. ALEXANDRESCU, P. 44.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi pe Vidra ta de vamă. ALECSANDRI, P. P. 99.
        surse: DLRLC
    • 10.4. În legătură cu construcții distributive.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 3 exemple
      exemple
      • S-au împărțit câte trei cărți de om. Ne-a dat 10 lei de cap.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De tot carul șese boi, Înjugați doi cîte doi. ALECSANDRI, P. A. 93.
        surse: DLRLC
      • Porcii ți-oi plăti...: De tot mascurul Ți-oi da galbenul. TEODORESCU, P. P. 461.
        surse: DLRLC
    • 10.5. După adjective ca „vrednic”, „demn”, «capabil», «independent», «plin», „bucuros” etc.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bucuros de oaspeți.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Revăd măceșii plini de foare. GALACTION, O. I 17.
        surse: DLRLC
      • 10.5.1. După adjective verbale, complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzător.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Om știutor de carte. Popoare iubitoare de pace.
          surse: DLRLC
      • 10.5.2. Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Capabil de a învăța. Ferește-te de a munci superficial.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.6. Verbul «a schimba» este greșit construit cu un complement indirect în locul complementului direct.
      exemple
      • Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. ANGHEL, PR. 159.
        surse: DLRLC
  • 11. În construcții cu funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 11.1. Complementul are sens partitiv: ceva din, o parte din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Învățam de toate. Avem de toate.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • [Copilul] văzu că nu mai are de nici unele. ISPIRESCU, L. 287.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Complementul este exprimat printr-un supin: în ce privește, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Am terminat de scris. Am isprăvit de treierat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut toate minunile orașului. VINTILĂ, O. 42.
        surse: DLRLC
      • După ce sfîrșea de dus apă la case, stropea ulița mare. CAMILAR, N. I 26.
        surse: DLRLC
      • 11.2.1. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi....
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 3 exemple
        exemple
        • Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Am de lăsat o vorbă pentru Lumea cea nouă! DEȘLIU, G. 42.
          surse: DLRLC
        • Parcă era pe patul morții și spunea tot ce avea de spus, o dată pentru veșnicie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
      • 11.2.2. Complementul are sens final, exprimând destinația.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-a adus ceva de mâncat. Le-a dat de scris.
          surse: DLRLC
      • 11.2.3. Complementul este exprimat printr-un substantiv abstract cu sens verbal.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-ai adus de mâncare? Am mult de lucru.
          surse: DLRLC
      • 11.2.4. A-și face de lucru (cu ceva sau cu cineva). Vezi lucru.
        surse: DLRLC expresie
    • 11.3. Înaintea unui verb la infinitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC popular un exemplu
      exemple
      • N-oi mai înceta d-a plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 159.
        surse: DLRLC
    • 11.4. În imprecații, introduce complementul direct substantival care urmează după complementul direct exprimat prin forma neaccentuată a pronumelui personal.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mînca-i-ar ciuma și holera de hoți! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Bat-o dumnezeu de babă, s-o bată! CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
  • 12. În construcții cu funcție de subiect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 12.1. Construcția prepozițională are sens partitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC popular un exemplu
      exemple
      • N-o scrie [scrisoarea] cu cerneală, Că de-aceea-i multă-n țară, O scrie cu argințel, Că de-acela-i putințel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
    • 12.2. Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin, având ca predicat o expresie verbală.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • E ușor de văzut. E greu de citit.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • E greu de aflat adevărul... zise și inginerul turnînd vin în pahare. SADOVEANU, O. VIII 286.
        surse: DLRLC
    • 12.3. Incorect, calc după limba franceză la unii scriitori, precedă infinitivul cu rol de subiect.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
  • 13. Face legătura dintre:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.1. numeralele cardinale și substantivele determinate:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 13.1.1. după numeralele cardinale de la 20 în sus, afară de compusele sutelor și miilor cu numeralele 1-19, ca: 101-119, 201-219, 5901-5919 etc.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • O mie de lei. 20 de oameni. 365 de zile.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • O mie de țechini primești? COȘBUC, P. I 109.
          surse: DLRLC
      • 13.1.2. după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 13.1.3. după numerale fracționare.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cuconu Ioniță scoase două sferturi de irmilic și le dădu lui Gîrneață. HOGAȘ, DR. II 99.
          surse: DLRLC
      • 13.1.4. în structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • O sută de mii.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.2. articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” în sus.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Celui de-al treilea lan. Cel de-al doilea plan cincinal.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 14. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, degeaba, deocamdată, deodată, deoparte, deopotrivă, deseară, devreme etc., dimpotrivă, dinainte, dinapoi, dindărăt etc., de aceea, de cu seară etc., nicidecât, nicidecum etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, de către, de la, de lângă, de pe, de peste, de sub etc., din, dintre, dinspre, dinaintea, dindărătul etc., de dinaintea, de dindărătul etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de îndată ce, deoarece, de vreme ce etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.4. Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.
      surse: DEX '09 DLRLC rar

etimologie:

325 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

da3 [At: COD. VOR. 32v/3 / V: (îvr) dă~, de~ / Pzi: dau, 4 (reg) darem / Im: 1-4 dădeam, dam, (pop) dedeam, 6 (înv) da /Ps: 1 (îrg) dedei, (înv) dediu, dedu, (reg) detei, didei, 2 dede, dete, (înv) deade, deate, dedi, diede, 4 (reg) deterăm, 6 (îrg) deteră, (înv) deaderă, deateră, dediră, (reg) dară / Mp: 1 dădusem, desem, (reg) dedesem, detesem, 3 dăduse, dase, (înv) dădeasă, dedease, didease, didese, (reg) dedese, detese, dedusă, 4 dăduse(ră)m, dasăm, 6 (înv) dideseră / Cj: 3 (înv) dee, (reg) să deie / In: dare / Cnd: 3 dare-ar / E: ml dare] 1 vt (Fșa; d. oameni; c. i. de obicei obiecte, bunuri etc.) A pune la îndemâna sau în mâna, brațele, gura etc. cuiva Si: a încredința, a înmâna, a preda, a remite, (înv) a încrede, a porodosi, a tinde. 2 vt (Prc; fșa) A oferi de mâncat sau de băut Si: (nrc) a servi. 3-4 vtr (Îlv) A ~ gura sau (o) gură ori (o) guriță (sau gurița ori buzele) (cuiva) sau a(-și) ~ (o) sărutare (ori sărutări, săruturi sau sărutat) A (se) săruta. 5 vt (Îlv) A ~ țâță sau a ~ să sugă A alăpta. 6 vt (Îe) A(-i) ~ (cuiva) papucii A face pe cineva să plece. 7 vt (Îae) A părăsi pe cineva. 8 vt (Îlv) A ~ o masă A invita pe cineva la masă. 9 vt (Îe) A ~ o petrecere sau un chef A organiza o petrecere sau un chef (în cinstea cuiva sau a ceva). 10 vt (Fam; îe) A ~ de băut A oferi cuiva mâncare și băutură (plătind, de obicei, consumația la un local) pentru a sărbători ceva. 11 vt A oferi mai multora câte o parte dintr-un întreg. 12 vt (Pex) A distribui. 13 vt (Pex) A repartiza. 14-15 vtrp (Ăvp; îe) A (se) ~ (ceva) în două A (se) împărți în mod egal Si: a (se) înjumătăți. 16 vt (Adesea construit cu verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A încredința cuiva îndeplinirea unei activități. 17 vt (Adesea construit cu verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A încredința cuiva ceva spre realizare, întreținere sau prelucrare. 18 vt (Îe) A ~ (ceva) pe (sau în, înv, la) mâna (cuiva) A încredința ceva (spre păstrare). 19 vt (Fig; îae) A lăsa ceva la dispoziția, la bunul plac, în voia cuiva. 20 vt (Îe) A-i ~ (cuiva) de lucru (sau de furcă) A pricinui cuiva bătaie de cap. 21 vt (Îae) A pune pe cineva în mare încurcătură. 22 vt A face ca cineva să aibă, să beneficieze de ceva. 23 vt A preda ceva cuiva. 24 vt A face cuiva rost de ceva. 25 vt (Spc) A atribui cuiva un rol, o funcție, o demnitate etc. 26 vt A repartiza cuiva o sarcină spre executare. 27 vt (Îe) A ~ (cuiva) de lucru A însărcina pe cineva cu o treabă. 28 vt (Îae) A-i găsi cuiva un loc de muncă. 29 vt (Îe) A cere cuiva un mare efort. 30 vt (Îe) A ~ în folosință sau în funcțiune, în exploatare A pune ceva la dispoziția cuiva. 31 vt (D. un magazin, o fabrică etc.; îae) A inaugura. 32 vt (Îlv) A ~ creștere (sau educație) A forma. 33 vt (Îal) A educa. 34 vt (Îe) A ~ lecții (sau meditații) A preda cuiva lecții particulare. 35 vt (Fam; fig; îe) A ~ lecții A spune cuiva ce sau cum să facă. 36 vt (Fam; fig. îe) A ~ o lecție (cuiva) A pedepsi pe cineva. 37 vt (Pop; Îlv) A da ocară A ocărî. 38 vt (Îlv) A ~ un impuls A impulsiona. 39 vt (Înv; îlv) A ~ (bună) învățătură (sau învățături, rar, învățăminte) A învăța. 40 (Înv; îal) A sfătui. 41-42 vt (Îe) A ~ (destulă sau puțină ori puțintică sau o deosebită ori o mediocră) atenție sau anu ~ (nici o ori vreo) atenție A (nu acorda (mare) importanță, preocupare, interes, grijă unui lucru. 43-44 vt (Îae) A (nu) se ocupa de ceva. 45 vt (Îe) A ~ iertare (sau, înv, iertăciune) A ridica pedeapsa pentru păcatul, vina sau greșeala cuiva Si: a ierta. 46 vt (Îae) A scuza. 47-48 vtr (Îe) A(-și) ~ întâlnire (sau rendez-vous) A(și) fixa o întâlnire. 49 vt (Îe) A(-i) ~ legătura A face (cuiva) legătura telefonică, prin satelit etc. 50 vt (Îe) A(-i) ~ (cuiva) cuvântul A permite cuiva să vorbească într-o ședință, adunare etc. 51 vt (Îe) A ~ (cuiva) frâu liber (sau reg, slobod) A lăsa pe cineva să facă ce vrea. 52 vt (Îlv) A ~ ocazia sau prilejul A permite. 53 vt (Îe) A-i ~ (cuiva) revanșa A permite cuiva să-și ia revanșa după o înfrângere. 54 vt (Îe) A ~ (cuiva) nas (sau obraz) A îngădui cuiva prea multe. 55 vt (Îlv) A ~ în arendă A arenda. 56 vt (Îlv) A ~ cu (sau în) chirie A închiria. 57 vt (Îlv) A ~ (cu) împrumut A împrumuta. 58 vt (Îe) A ~ (cuiva) un număr de ani A aprecia cu aproximație vârsta. 59 vt (Îae) A aprecia cu aproximație câți ani mai are cineva de trăit. 60 vt (Îlv) A ~ în primire A preda. 61 vt (Îal) A muri. 62 vt (Îvp) A restitui. 63 (Îe) A ~ înapoi (sau îndărăt) A înapoia. 64-65 vtr (Îe) A-și ~ acordul A fi de acord. 66 vt (Îlv) A ~ ajutor A acorda cuiva sprijin sau ajutor. 67 vt (Îlv) A ~ povață A povățui. 68 vt (Îlv) A ~ sfatul A sfătui. 69 vt (Îlv) A ~ uitării A uita. 70 vt (Îlv) A ~ răgaz A amâna. 71 vt (Îlv) A ~ o explicație A explica. 72 vt (Îlv) A ~ startul A începe. 73 (Îlv) A ~ întâietate sau prioritate A lăsa pe cineva să fie primul. 74 vt (Îlv) A ~ voie A lăsa. 75 vt(a) A face cuiva un dar Si: a dărui (1), a oferi, (îrg) a prosfora2, (înv) a prosforisi. 76 vt A ~ bacșiș, șpagă A oferi o sumă necuvenită de bani chelnerilor, ospătarilor etc. 77 vt (Îlv) A ~ mită A mitui. 78 vt (Îlv) A ~ viață (sau suflarea vieții) A procrea. 79 vt (Fig.; îal) A crea. 80 vt (Fig; îal) A făuri. 81 vt (Fig; îal) A însufleți. 82 vt (Fig; îal) înviora. 83 vt (Îlv) A ~ naștere A naște. 84 vt (Fig.; îal) A produce. 85 vt (Fig.; îal) A determina. 86 vr (Îlv) A-și ~ sfârșitul (sau duhul, obștescul sfârșit) A muri. 87 vr (Îlv) A-și ~ cuvântul A promite. 88 vt (Îlv) A ~ frumusețe A înfrumuseța. 89 vt (Îlv) A ~ pe piatră A ascuți. 90 vt (Îlv) A ~ găuri A găuri. 91 vt (Îlv) A ~ formă A modela. 92 vt (Îlv) A ~ la rindea A netezi cu ajutorul rindelei. 93 vt (Reg; d. țesături; îlv) A ~ în undă A spăla. 94 vt (Reg; d. țesături; îal) A clăti. 95 vt (Îe) A ~ o telegramă A trimite o telegramă. 96 vt (Îlv) A ~ un telefon A telefona. 97 vt (Îe) A ~ greș A nu nimeri ținta. 98 vt (Îae) A eșua într-o acțiune. întreprindere etc. 99 vi (Reg; îe) A-i ~ (cuiva) greș A găsi pe cineva vinovat. 100 vt (Îe) A ~ însemnătate A acorda atenție. 101 vt (Îlv) A ~ foc A aprinde. 102 vt (Îe) A ~ bici A lovi cu biciul. 103 vt (Fig;îae) A grăbi. 104 vt (Îe) A ~ la mână A pune ceva la dispoziția cuiva. 105 vt (Îae) A înmâna ceva cuiva. 106-107 vtr (Îe) A (se) ~ o luptă, o bătălie A (se) desfășura o luptă, o bătălie. 108 vt (Îe) A ~ un spectacol (sau o reprezentație) A prezenta un spectacol. 109 vr (Îe) A se ~ în spectacol A se face de râs. 110 vt (Îe) A ~ un concert A susține un concert. 111 vt (Fam; fig; îae) A face scandal, gălăgie. 112 vt (Îe) A ~ (pe cineva) dezertor A face cunoscut, în mod oficial, că cineva este dezertor. 113 vt (Îlv) A ~ gata A termina. 114 vt (Îal) A lichida. 115 vt (Fig: îal) A impresiona puternic pe cineva. 116 vt (Fig; îal) A cuceri pe cineva. 117 vt A încredința pe cineva în seama, în grija, pe mâna cuiva. 118 vt (Îe) A ~ în judecată A chema pe cineva în fața instanțelor judecătorești. 119 vt A pune pe cineva la dispoziția cuiva. 120 vt (Îe) A ~ (cuiva) fata de soție sau de nevastă ori a ~ (pe cineva) de bărbat (sau de soție) A căsători pe cineva cu... 121-122 vtr (D. părinți; îe) A(-și) ~ binecuvântarea sau consimțământul A fi de acord cu o căsătorie. 123 vt (Îe) A ~ bună ziua, bună seara etc. sau a ~ binețe A saluta. 124 vt (În formule de salut) A ura. 125 vt (Îe) A ~ onorul A saluta unele autorități, unele evenimente deosebite (fapte de arme, evenimente memoriale etc.), prezentând arma sau sunând din goarnă. 126 vt (Construit cu substantive care indică însușiri morale) A insufla (forță, fermitate, avânt etc.) Si: a îmbărbăta, a întări. 127 vt(a) (Adesea la pasiv, subiectul, exprimat sau subînțeles, este divinitatea sau o ființă supranaturală) A permite ca un eveniment să aibă loc, să se producă într-un anumit fel sau ca cineva să aibă parte de..., să fie, să se manifeste într-un anumit fel Si: a destina, a face, a hotărî, a meni, a orândui, a predestina, a rândui, a ursi, (liv) a rezerva, (rar) a predetermina, a preursi, (pop) a noroci, a soroci, a sorti1, (înv) a hărăzi, a tocmi. 128-129 vta (Îljv) Cum (sau din ce) dă Dumnezeu Sărăcăcios. 130 vta (Pop; îe) (Ș-apoi) dă Doamne (bine) Se spune despre ceva (mai ales despre un ospăț, un chef) extraordinar. 131 vt (Reg; îlav) Ce-o (sau cum o) ~ târgul și norocul Cum se va nimeri. 132 vt (Îlav) (Bine că) a dat Dumnezeu În sfârșit! 133 vrim (Asr; îf negativă) A se pomeni. 134 vt(a) (Îvp; c.i. bunuri) A vinde. 135 vt(a) A achita o obligație materială Si: a plăti. 136 vt(a) A oferi bani cuiva pentru a obține ceva Si: a plăti. 137 vt(a) A oferi ca plată. 138 vt(a) A propune ca preț. 139 vt (Îlv) A ~ bir cu fugiții A dispărea. 140 vt (Îal) A fugi într-un mod laș. 141 vt (Fig; îlv) A ~ ortu' popii sau a ~ pielea popii A muri. 142 vt (Mai ales cu determinări introduse prin prepozițiile „pe”, „pentru”, „în schimb” etc.) A înlocui cu altcineva sau cu altceva (de aceeași natură, de aceeași valoare, necesar) Si: a schimba. 143 vt (Mai ales cu determinări introduse prin prepozițiile „pe”, „pentru”, „în schimb”) A ceda pentru a primi în loc altceva (de aceeași natură, de aceeași valoare, necesar etc.) Si: a schimba. 144 vr (Fam; îe) A nu se ~ pe cineva A se considera superior cuiva. 145 vt (Fam; îe) A nu ~ (pe cineva) pe (sau pentru) altul A prețui mai mult pe unul decât pe altul. 146 vr (Fam; îe) Anu se ~ pentru mult A se prețui mult. 147 vt (Reg; îe) A ~ toate pe una A rămâne cu o singură alternativă. 148 vt A renunța la ceva de preț. 149 vt (Pex) A sacrifica. 150 vr (Îe) A-și ~ viața, sângele A muri din devotament pentru cineva sau ceva. 151 vt (Înv; îlv) A ~ jertfă A jertfi. 152 vr (Îe) Îmi ~u capul Se spune de către cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. 153-154 vtr (Îvp) A (se) așeza (într-un anumit loc, într-o anumită poziție, într-un anumit mod). 155-156 vtr (Îe) A (se) ~ la (sau într-o) parte A (se) îndepărta. 157 vt (Îe) A ~ ușa, poarta etc. de perete A împinge în lături. 158 vt (Îae) A deschide larg ușa, poarta etc. 159 vr (Îe) A se ~ peste cap A se rostogoli. 160 vt (Îe) A ~ (ceva) peste cap A lucra superficial. 161 vt (Îae) A distruge. 162 vr (Reg; îlv) A se ~ la culcare A se culca. 163 vt (Rar) A petrece ochelarii, părul etc. după ureche. 164 vi (D. ferestre, uși, încăperi etc.; urmat de determinări locale introduse prin prepozițiile „în”, „spre”, „asupra”, „pe”, rar, „înspre”) A fi orientat spre... 165 vi (D. ferestre, uși, încăperi etc.; urmat de determinări locale introduse prin prepozițiile „în”, „spre”, „asupra”, „pe”, rar, „înspre”) A comunica cu... 166 vi (D. terenuri) A se întinde până la... 167 vi (D. lumină) A cădea într-o direcție. 168 vt (Cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) A acoperi cu un strat de substanță, de vopsea, de metal Si: a spoi, a unge, a vopsi. 169-170 vtr (D. oameni) A se unge cu un strat de cremă, pudră, ruj etc. 171 vt (Pex; cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) A stropi. 172 vt (Îlv) A ~ piper A pipera. 173 vt (Îlv) A ~ sare A săra. 174 vt (Îlv) A ~ cu poleială A polei1. 175-176 vtr (Îlv) A (se) ~ cu săpun A (se) săpuni. 177 vt (C. i. substanțe) A întinde pe ceva. 178 vt A schimba poziția, locul etc. 179 vt (Pex) A împinge. 180 vt (C. i. oameni) A pune în anumite circumstanțe. 181 vt (C. i. oameni) A supune unei activități sau acțiuni (organizate).182 vt (C. i. oameni) A încredința cuiva în vederea unui scop. 183 vt (Îe) A ~ (pe cineva) la școală (sau la învățătură) A înscrie pe cineva la școală. 184 vr (Îrg; îlv) A-și ~ moarte sau a se ~ morții A se sinucide. 185 vt (Înv; îlv) A ~ moarte cuiva A omorî pe cineva. 186-187 vtr (Înv; îlv) A (se) ~ vinovat A (se) învinovăți. 188 vi (Fam; îlv) A ~ de cap (la ceva) A rezolva. 189 vt (Înv; cu determinarea „prin târg”; c. i. răufăcători) A duce cu forța (sub pază), spre a fi expus privirilor oamenilor, în semn de pedeapsă. 190 vt (Pop; c. i. vite, mai ales oi) A mâna1. 191 vt (Îvr) A trimite. 192 vt (Îvr) A amâna. 193 vt (Înv) A impune. 194 vr (Pop) A ceda. 195 vr (Pop) A se opune. 196 vr (Pop) A se lăsa. 197 vr (Îe) A nu se ~ cu una cu două A nu renunța ușor. 198 vt (Îvr) A admite. 199-200 vtr (Îvp; d. armate, cetăți, comandanți, persoane urmărite) A (se) preda. 201 vr (D. femei; construit cu dativul) A avea, de bunăvoie, relații sexuale cu cineva Si: a se dărui. 202 vr (Pop; d. animale) A se împerechea. 203-204 vri (D. oameni; construit cu dativul sau cu prepozițiile „la”, înv, „spre”, „întru”) A se lăsa atras, cuprins, copleșit de... 205-206 vri (Prc; d. oameni; construit cu dativul sau cu prepozițiile „la”, înv, „spre”, „întru”) A lua un obicei rău Si: (pop) a se nărăvi. 207-208 vr, rar, vi (Îvp) A trece în altă tabără, grupă etc. 209-210 vtr (Îe) A (se) ~ pe (sau la) brazdă A (se) acomoda. 211-212 vtr (Îae) A (se) îndrepta. 213 vt (Înv) A traduce. 214 vt (C. i., în special, știri, informații, explicații) A aduce la cunoștință Si: a anunța, (rar) a înfățișa. 215 vt (Îe) A ~ la ziar A publica ceva în ziar. 216 vt (Îae) A trimite ceva spre publicare. 217 vt (Îe) A ~ la televizor A difuza ceva la televizor. 218 vt (Îlv) A ~ la lumină (sau la iveală) A descoperi. 219 vt (Îal) A arăta. 220 vt (Îal) A publica o scriere. 221 vt (Îe) A ~ în vileag A face publică o afacere, o acțiune etc. (necurată). 222 vt (Îe) A ~ (un) exemplu A explica ceva printr-un exemplu. 223 vt (Fig; îae) A se purta astfel încât să constituie un model de urmat. 224 vr (Îe) A-și ~ cu părerea A-și spune părerea Si: a considera, a crede, a opina. 225 vr (Îlv) A-și ~ cu presupusul A presupune. 226 vt (Îlv) A ~ dovadă de... A dovedi. 227 vt (Îal) A manifesta. 228 vt (Îe) A ~ un avertisment A avertiza. 229 vt (Îlv) A ~ răspuns a răspunde. 230 vt (Îlv) A ~ raportul A raporta. 231 vt (Îlv) A ~ ordin A ordona. 232 vt (Îlv) A ~ o comandă A comanda o anumită marfă. 233 vi (Îe) A ~ (cuiva) în cărți (sau cu cărțile), în bobi (sau cu bobii), cu norocul, cu ghiocul etc. A prevesti viitorul cu ajutorul cărților de joc, al bobilor etc. 234 vi (Reg; îe) A ~ să cunoască A lăsa să se înțeleagă. 235 vt (Îe) A-și ~ în petic A-și arăta anumite cusururi. 236 vi (Îe) A ~ seamă (sau socoteală) A răspunde de ceva. 237 vr (Îe) A-și ~ seama A se lămuri. 238 vr (Îal) A înțelege. 239 vt (Îe) A ~ sfară sau sfoară în țară ori a ~ de veste A răspândi o veste. 240 vt (Îe) A ~ de știre A face cunoscut un lucru. 241 vt (Mai ales în limbajul bisericesc) A aduce laudă, mulțumire etc. 242 vr (De obicei urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de”, „drept”) A vrea dă fie considerat, să treacă în loc de..., în calitate de... 243 vr (Îe) A-și ~ aere sau a se ~ mare, a-și ~ importanță A lua o atitudine de superioritate Si: a se făli, a se îngâmfa. 244 vr (Olt) A se destăinui. 245 vi (D. fenomene, stări, etape etc.) A începe să se arate Si: a se declanșa, a se ivi, a izbucni, a se porni. 246 vi (Pop; îe) A ~ peste (cineva) A se ivi pe neașteptate asupra cuiva. 247 vt (Îe) A-i ~ cuiva lacrimile A i se umezi cuiva ochii de lacrimi. 248 vt (Pex; îae) A începe să plângă. 249 vt (Îe) A-i ~ cuiva sângele A începe să sângereze. 250-251 vtr (Îe) A(-și) ~ inima sau duhul (din cineva) Se spune despre cineva care se sufocă din cauza efortului. 252 vi (Pop; d. vreme, fenomene, acțiuni în desfășurare) A trece. 253 vi (Pop; d. vreme, fenomene, acțiuni în desfășurare) A intra într-o nouă fază. 254 vr (Pop; cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la infinitiv) A se apuca de... 255 vi (Îe) A ~ în clocot (sau în undă) A începe să fiarbă Si: a clocoti. 256 vi (Îe) A ~ în floare A înflori. 257 vi (Îe) A ~ îb mugur A înmuguri. 258 vi (D. cereale; îlv) A ~ în spic A începe să facă spice. 259 vi (Îe) A ~ în copt (sau în pârg) A începe să se coacă. 260 vi (Ălv) A ~ în rod A rodi. 261-262 vt (Îe) A ~ roade sau rezultate A produce efectul dorit. 263-264 vir (Îvp; îe) A (se) ~ în vorbă cu cineva A începe o discuție. 265 vi (Cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la subjonctiv) A fi pe punctul de a... 266 vi (Cu valoare de semiauxiliar; construit cu verbe la subjonctiv; pex) A încerca. 267 vi (Fam; adesea repetat sau construit cu dativul etic) A continua o acțiune. 268 vi (Fam; adesea repetat sau construit cu dativul etic) A nu se mai opri. 269 vi (Îe) A ~ cu paharul A bea mult. 270 vi (Fam; îe) Dă-i (înainte) cu... Se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. 271 vi (Rar; cu valoare de interjecție) Haide! 272 vt (D. oameni sau colectivități; c. i. bunuri materiale) A realiza prin muncă. 273 vt (Prc; d. oameni sau colectivități; c. i. bunuri materiale) A produce. 274 vt (Fig; fam; îe) A ~ găuri (sau o gaură) A fura. 275 vt (C. i. venituri, câștiguri) A aduce prin tranzacții. 276 vt A furniza. 277 vt (D. oameni; c. i. scrieri, concepții) A realiza prin mijloace intelectuale (concepând, redactând). 278 vt (C. i. legi, documente etc.) A elabora și a face cunoscut Si: a emite. 279 vt (D. candidați, elevi etc.; c. i. concursuri, teze de licență, de doctorat etc.) A-și prezenta cunoștințele în scris sau oral, în cadru organizat, pentru a obține un titlu, o promovare etc. Si: a susține. 280 vt (Îe) A ~ (un) examen A susține (un) examen. 281 vt (Fig; îae) A trece cu succes printr-o încercare. 282 vt A fi pricina, cauza, mobilul a ceva Si: a cauza, a ocaziona, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, (rar) a prileji, (înv) a pricini. 283 vi (Pop) A vrăji. 284 vi (Pop) A dezlega de farmece. 285 vt (D. sol) A dezvolta. 286 vi (D. plante, animale) A produce printr-un proces fiziologic. 287 vt (Îlv) A ~ un chiot, strigăt etc. A scoate un sunet, țipăt etc. 288 vi (Înv; îlv) A ~ cu blesteme A blestema. 289 vt (Pop; îe) A ~ dintr-însul (sau dintr-însa) o vorbă (ori niște vorbe) Se spune pentru a arăta admirația față de înțelepciunea sau măiestria vorbitorului. 290 vt (Pan; c. i. mirosuri, raze etc) A trimite în spațiul înconjurător Si: a degaja, a emana. 291 vi (Îvp; mai ales cu determinări care indică instrumente muzicale, introduse prin prepoziția „în”) A suna. 292 vi (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile „din” sau „cu”) A face o mișcare (repetată, ritmică) conștientă sau reflexă. 293 vi (Îlv) A ~ din mâini A gesticula. 294-295 vi (Îe) A ~ din cap (afirmativ sau negativ) A confirma sau a infirma cele spuse anterior. 296 vi (Îe) A ~ din umeri A ridica din umeri în semn de neștiință, nedumerire, nepăsare etc. 297 vi (Îe) A ~ din gură a vorbi mult. 298 vr (Pop; cu determinările „în leagăn”, „în scrânciob”) A se legăna. 299 vt (Îe) A ~ pe gât sau peste cap, pe spate A bea lacom, dintr-o dată, în cantități mari (băuturi alcoolice). 300 vt A aplica cuiva cu putere lovituri cu mâna, piciorul etc. sau cu orice alt fel de obiect Si: a bate, a izbi, a lovi, a trage. 301 vt (Îlv) A ~ brânci A îmbrânci. 302 vi (Îlv) A ~ în (sau din) palme A aplauda. 303-304 vti (D. două sau mai multe persoane; îe) A-și ~ coate sau cu cotul A (se) lovi cu cotul pentru a-și atrage atenția asupra unui lucru sau a unei persoane. 305 vi (Îe) A(-i) ~ (cuiva) peste nas A pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. 306 vi (Îe) A-i ~ cu piciorul (cuiva sau la ceva) A respinge pe cineva sau ceva. 307 vi (Îae) A scăpa o ocazie favorabilă. 308 vt (Fam; îe) A ~ lovitura (sau, rar, lovituri) A reuși într-o acțiune, obținând un succes (important și neașteptat). 309 vi (Urmat de nume de instrumente introduse prin prepozițiile „cu”, rar, „din”, care indică acțiunea) A executa ceva lovind repetat, ritmic, cu ceva sau frecând cu ceva. 310 vi (Îlv) A ~ la piatră (sau pe amnar) A ascuți. 311 vi (Îe) A ~ din vâsle A vâsli. 312 vi A veni în contact. 313 vi A se lovi (atinge) de... 314 vt A freca (izbind). 315-316 vir (Urmat de determinări care indică direcția, locul sau modul) A se deplasa dintr-un loc în altul Si: a merge. 317-318 vir (Urmat de determinări care indică direcția, locul sau modul) A se pune în mișcare, părăsind ceva sau pe cineva, pentru a ajunge undeva Si: a se duce, a merge, a pleca, a porni. 319-320 vir (Îlv) A (se) ~ de-a rostogolul (sau de-a rostogoala) A (se) rostogoli. 321-322 vir (Îe) A (se) ~ la fund (sau a ~ în fund) A (se) scufunda. 323 vr (Fig; îae) A dispărea din societate Si: a se ascunde, a se retrage. 324 vt (Înv; îe) A ~ (cuiva) goană A goni pe cineva. 325 (Înv;îae) A prigoni. 326 vr (Îe) A se ~ în lături (de la...) A căuta să scape (de ceva nedorit). 327 vi (Pop; îe) A ~ de-a dreptul A merge direct la țintă. 328 vi (Pop; îe) A ~ pe ici, pe colo (sau încolo, încoace, ori pe dincolo sau la deal, la vale) A căuta (febril) o rezolvare. 329 vi (Pop; îae) A încerca mai multe alternative. 330-331 vit (Reg; îe) A nu ști încotro să dea (sau s-o deie) A nu ști ce să mai facă. 332 vi (Reg; îe) În ce ape se dă În ce ape se scaldă. 333 vt (Îe) A o ~ pe... A o schimba. 334 vt (Fam; îe) A ~ o raită A trece în grabă, (într-o recunoaștere sau verificare), pe undeva. 335 vt (Fam: îe) A ~ o fugă A se deplasa, într-o vizită scurtă, într-un anumit loc. 336 vr (Îvp; cu determinări introduse prin „pe lângă”) A se apropia de cineva. 337 (Îvp; cu determinări introduse prin „pe lângă”) A fi mereu în preajma cuiva. 338 vr (Îvp; cu determinări introduse prin „pe lângă”) A căuta compania cuiva (pentru a-i câștiga încrederea, bunăvoința, dragostea etc.). 339 vr (Fam; îe) A se ~ (la cineva) A face avansuri cuiva Si: a flirta. 340 vr (Urmat de determinări „pe gheață”, „pe derdeluș”) A se deplasa prin alunecare. 341 vr (Urmat de determinări „cu sania”, „cu patinele” etc.) A se deplasa cu sania, cu patinele etc. pe gheață. 342 vi (Înv; d. ape curgătoare; cu determinări introduse prin prepoziția „în”) A se vărsa. 343 vi (Îvr; d. ape curgătoare) A curge. 344 vr (Pop; de obicei urmat de determinări introduse prin prepoziția „la”) A se năpusti asupra cuiva. 345 vr (Pfm; îe) A se ~ în vânt (ca) să... sau după ceva ori cineva A se strădui să rezolve ceva. 346 vr (Îae) A aprecia. 347 vr (Îae) A-i plăcea foarte mult ceva sau cineva. 348 vt (Îvp) A arunca. 349 vi (Îe) A ~ cu banul A alege la întâmplare dintre două posibilități. 350 vi (Îe) A ~ cu zarul A se lăsa în voia sorții. 351 vt (Fam; îe) A ~ (pe cineva sau ceva) dracului (ori la draci, la dracul, la toți dracii, în plata Domnului) A nu se mai ocupa de cineva sau de ceva Si: a se detașa, a se dezinteresa. 352 vt (Fam; îae; șîe) a ~ pe cineva la mama dracului) A înjura. 353 vi (Pop; d. oameni; cu determinări introduse prin prepozițiile „cu” sau „din”) A trage cu o armă de foc. 354 vi (Urmat de determinări locale introduse mai ales prin prepozițiile „pe”, „pe la”) A se opri (în treacăt) undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial) Si: a trece, a vizita. 355 vi (De obicei urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de” sau „peste”) A întâlni în drum pe cineva sau ceva. 356 vi (Îe) A(-i) ~ (cuiva) de urmă A găsi pe cineva căutat. 357 vi De obicei urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de” sau „peste”) A descoperi ceva căutând sau din întâmplare Si: a ajunge la..., a găsi. 358 vi (Pex) A ajunge într-o anumită situație. 359 vi (Îe) A ~ de fund A ajunge până la fund. 360 vi (Fam; fig; îae) A ajunge la capăt. 361 vi (Fam; fig; îe) A ~ de dracu A o păți. 362 vi (Îe) A ~ de necaz, rușine, etc. A păți o rușine, un necaz etc. 363 vi (Îe) A ~ de bine A ajunge într-o situație bună. 364 vi (D. lichide; urmat de determinările „prin afară”, „pe din afară”) A ieși din vas din cauza cantității prea mari. 365 vi (D. lichide în fierbere; îe) A ~ în foc A se umfla și a curge afară din vas. 366 vi (Îrg; îe) A ~ de cineva sau ceva că... A observa despre cineva sau ceva că... Si: a constata. 367 vi A nimeri în... 368 vi A cădea în... 369 vi (Pop; îe) A ~ peste cineva (cu mașina, cu caii, cu droșca etc.) A lovi sau a răsturna din mers pe cineva, accidentându-l (grav sau mortal). 370 vi (Îvp) A intra în ceva. 371-372 vir (Îe) A-i ~ cuiva în (sau prin) gând (ori prin minte, în sau prin cap, rar, prin cuget) sau a-și ~ cu gândul ori cu mintea A-i veni în minte o idee, un gând neașteptat Si: a se gândi. 373 vi (D. o nenorocire, un necaz etc.) A veni pe neașteptate asupra cuiva. 374 vi (Urmat de determinări locale) A merge. 375 vi (Urmat de determinări locale) A veni. 376-377 vir (Îlv) A (se) ~ îndărăt sau înapoi A (se) retrage. 378-379 vir (Îal) A (se) codi. 380-381 vir (Fig; îal) A (se) sustrage de la ceva. 382-383 vtr (Îlv) A (se) ~ jos A (se) coborî. 384 vr A se lăsa în voia cuiva. 385 vr A nu opune rezistență Si: a ceda. 386 vr (Îe) A se ~ bătut A se lăsa convins. 387 vr (Îae) A ceda. 388 vi (Îlv) A ~ cu mătura A mătura. 389 vt (Trs) A prinde de veste. 390 vt (Trs) A observa. 391 vi (D. păr) A ajunge în...

da1 [At: COSTINESCU / E: vsl да, bg да, aus, srb da] 1. av (În Îoc „nu”, pop, „ba” de obicei în dialog) Exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare, afirmație sau consimțământ Ai înțeles ce ți-am spus? – Da. 2 av (În dialog; adesea cu repetarea propoziției sau a unei părți din propoziție) Exprimă o afirmație întărită Așa este? – Da, așa este. 3 av Cu valoare de propoziție îndependentă, de obicei, în dialog, ca răspuns la o întrebare Toți sunt aici? – Da. 4 av Reia predicatul unei propoziții negative în propoziția pozitivă care urmează. 5 av (Îlav) Ba ~ Exprimă un răspuns afirmativ la o întrebare (în formă) negativă. 6 av (Îe) A zice (sau a spune) ~ A face o afirmație. 7 av (Îae) A aproba. 8 av (Pex; îae) A confirma. 9 av (Îe) Așa ~ Exprimă aprobarea, acordul în legătură cu modul de desfășurare a unei acțiuni. 10 sn Răspuns afirmativ. 11 sn (Pex) Afirmație.

DA vb. v. arunca, azvârli, întâmpla, juca, năpusti, năvăli, pomeni, precipita, preda, prezenta, repezi, reprezenta, sări, tăbărî, tălmăci, traduce, transpune, veni, zvârli.

DA adv. desigur, firește, (înv. și reg.) dar, (turcism, în Mold.) helbet. (- Ai vrea să mergi cu mine ~!)

DA vb. 1. v. înmâna. 2. a întinde. (Îi ~ mâna.) 3. a furniza, a oferi, a procura. (A ~ cuiva datele necesare.) 4. v. oferi. 5. v. împrumuta. 6. v. dărui. 7. v. dona. 8. v. ceda. 9. v. transmite. 10. v. atribui. 11. v. conferi. 12. v. acorda. 13. a oferi, a plăti. (Cât ~ pe marfa mea?) 14. v. restitui. 15. v. jertfi. 16. v. vinde. 17. v. deplasa. 18. v. ajunge. 19. v. abate. 20. v. nimeri. 21. v. aluneca. 22. v. întoarce. 23. v. arunca. 24. v. împrăștia. 25. v. izbi. 26. v. trage. 27. v. face. 28. v. produce. 29. v. rodi. 30. v. apărea. 31. v. scoate. 32. v. provoca. 33. v. hărăzi. 34. a îngădui, a permite. (Nu i-e oricui ~ să facă una ca asta!) 35. v. desfășura. 36. a susține. (A ~ mai multe concerte.) 37. v. trasa. 38. v. fâțâi. 39. v. cerne. 40. v. vopsi. 41. v. unge. 42. v. cădea. 43. v. ura.

da adv. – Cuvînt care exprimă o afirmație. Sl. (bg., sb., cr., rus.) da (Cihac, II, 89; Tiktin), cf. alb. da, ngr. δά.

da (dáu, dát), vb.1. A dona. – 2. A slobozi, a se desprinde de. – 3. A împărți cărțile de joc. – 4. A atribui, a acorda. – 5. A oferi, a procura. – 6. A exprima, a comunica, a spune: a da bună ziua.7. A trimite,a expedia: a da o telegramă.8. A vinde, a pune un preț. – 9. A oferi, a propune un preț. – 10. A plăti, a suporta. – 11. A comanda, a însărcina. – 12. A crește o plantă. – 13. A produce, a face, a stîrni. – 14. A căsători, a încuvința căsătoria unei fiice. – 15. A lovi, a pălmui, a trage. 15. bis A imprima o mișcare unui obiect sau unei persoane: a da vînt, a da afară; a da drumul.16. A executa o mișcare în sensul indicat de complement: a da fuga; a da înapoi; a da în lături; a da cu piciorul. 16. bis A oferi, a pune: a da față; a da ochi.17. A prezenta: a da seama.18. (Cu prep. cu) A se servi de un instrument, a executa o acțiune prin intermediul unui obiect: a da cu bobii.19. (Cu din) A mișca, a clătina: a da din cap. 20. (Cu în) A cădea: a da în șanț; a da în gropi.21. (Cu în) A împinge, a pune în mișcare: a da în leagăn. 22. (Cu în) A fi pe punctul: a da în copt; a da în foc; a da în mintea copiilor.23. (Cu de) A se pomeni, a se găsi: a da de bine; a da de dracul.24. (Cu de) A provoca ceva: a da de furcă.25. (Cu de, drept) A (se) preface, a trece drept. – 26. (Cu peste) A lovi, a bate: a da peste nas.27. (Cu peste) A descoperi, a afla. – 28. (Cu în, spre, la) A comunica, a răspunde, a privi. – 29. (Cu prin, pe) A traversa, a trece peste. – 30. (Cu pe, peste) A așeza într-un anume fel, a situa. – 31. (Cu cu) A vopsi, a acoperi. – 32. (Cu conj. ) A fi gata de, a începe, a fi pe punctul de face ceva. – 33. (În construcția a-i da cu) A continua, a insista, a stărui, a bate la cap. – 34. (În construcția a-i da de) A ajunge la o rezolvare, a găsi pricina. – 35. (În construcția a o da pe) A vorbi în altă limbă, a o rupe pe altă limbă. – 36. A cădea, a surveni (vorbind despre intemperii). – 37. A ajunge, a veni. – 38. A năvăli, a se arunca, a asalta. – 39. (Refl.) A se așeza, a se pune. – 40. (Refl.) A se preda, a se declara bătut. – 41. (Refl.) A face o mișcare (indicată de complement): a se da jos.42. (Refl., cu pe, în) A se dedica exercitării a ceva sau a unui sport: a se da pe ghiață; a se da peste cap.43. (Refl.) A se obișnui. – 44. (Refl.) A exista, a se afla, a se produce. – 45. (Refl.) A se apropia de, a se familiariza cu. – 46. A se dedica, a se consacra. – 47. (Refl.) A adula. – 48. (Refl., cu la) A se repezi asupra, a se năpusti. – Mr. dau, ded, didei, dare, megl. dau, dare, istr. dǫu, dǫt. Lat. dāre (Pușcariu 487; Candrea-Dens., 470; REW 2476). Prez. presupune o formă lat. *dao în loc de do, cf. Densusianu, Hlr., 155. – Der. dare, s. f. (înv., dar, cadou; acțiunea de a da; donare; farmec; bir; contribuție, dijmă); dat, s. n. (donare; farmec, vrajă; obicei, uzanță; activ, la un bilanț sau buget); dătător, adj. (care dă, donator; comanditar); dătătură, s. f. (donare; vrajă; lovitură); datină, s. f. (tradiție, obicei vechi), pare a proveni din sl. dĕdina încrucișat cu dat, cf. dedină; îndătina, vb. (a avea drept de obicei, a fi de uzanță veche). Cf. dată, daravelă, deda, trăda.

DA2 conj. v. DAR1. /<bulg., rus., sl. da

da v. (activ) 1. a întinde cu mâna: da-ți săracilor; 2. a oferi (un preț): cât dai? 3. a face, a produce: a da roade, muguri; 4. a preda: v’a dat pe mâna poliției; 5. a remite, a încredința: i-a dat scrisoarea în primire; 6. a căuta, a încerca: dă să vorbească și nu poate; 7. ca perifrază verbală: a da ascultare = a asculta, a da vină = a învinui, a da năvală = a năvăli. ║ (neutru) 1. a merge: a da înainte, a da înapoi; 2. a mișca: a da din umeri, din cap, din picior; 3. a lovi: a da pe moarte, a da cu piciorul; 4. a descărca: a da cu pușca, a da din tunuri; 5. a începe, a încolți (de plante); 6. ca perifrază verbală: a da în genuchi = a îngenuchia, a da cu gândul = a gândi; 7. Însoțit de prepozițiuni: a da în, a cădea în ceva: a da în căldură, în boală, într’o groapă; a corespunde: odaia dă în grădină; a lovi: nu da în mine; a începe: a da în copt; a da de (peste) a afla, a găsi, a nemeri ceva: a dat de rău, a dat de el, a dat peste un bordeiu; a da pe la, a trece pe la cineva. ║ (reciproc) 1. a se lăsa în voia: se da somnului; 2. a ceda: nu te da! 3. a se preda: se dă învins; 4. a se deda: nu se dă la muncă; 5. a năvăli: pisica se dă lă șoareci; 6. a se compara: nu mă dau pe niciun rumân CAR. [Lat. DARE].

da adv. de afirmațiune: da sau ba? [Slav. DA].

2) da adv. afirmativ opus luĭ nu și ba (vsl. bg. rus. da. V. și dar 2). Aĭ fost la Roma? Da!- A venit? Cred că da. – Răspunde: da orĭ nu (da orĭ ba)? Da! S.M. Pentru’n „da” s’a supărat.

dar2 sn [At: COD. VOR. 80/8 / V: (înv) ~iu / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: slv дарь] 1 Obiect primit de la cineva în semn de prietenie Si: cadou, (pfm; înv) peșcheș, (pop) plocon, (înv) cinste, dărușag, prezent1, prosfora. 2 Obiect primit ca ajutor. 3 Obiect oferit fară plată cuiva în semn de prietenie. 4 Obiect oferit cuiva ca ajutor. 5 (Jur; îs) ~ manual Donație efectuată prin predarea bunurilor (mobile corporale) de la mână la mână, exceptată de la formele obișnuite de validare. 6 (Îla) De ~ Primit gratis. 7 (Îlav) în ~ Gratis. 8 (Înv; îal) Pe un preț de nimic. 9 (Îlv) A aduce (a da, a duce sau a face cuiva) (în) ~(uri) A dărui. 10 (Spc; adesea urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”) Cadou făcut de soți unul altuia la căsătorie. 11 (Pex; ccr) Ceea ce primesc mirii la nuntă. 12 (Pex) Ceea ce primesc copiii la masa de botez. 13 (Îs) ~ul miresei Sumă de bani pe care mireasa o primește personal în timp ce dansează o horă asemănătoare periniței. 14 (Mol; Buc) Preparate culinare oferite mirelui și miresei la nuntă, mamei la naștere sau colindătorilor de sărbătorile de iarnă Si: cinste, plocon. 15 (Îrg) Logodnă. 16 (Fig) Rod1. 17 (Bis) Ofrandă. 18 (Pex) Donație făcută unor instituții de cult. 19 (Pex) Donație. 20 (Mpl; șîs) Sfintele ~uri sau ~ul lui Dumnezeu Pâinea și vinul sfințite pentru împărtășanie. 21 (Lpl) Untdelemn, vin și pâine sfințite spre a fi împărțite. 22 (Înv; astăzi pfm) Mită. 23 (Rar; pfm; îlv) A cădea la ~uri A mitui. 24 (Pex; îal) A face o investiție. 25 (Pex; îal) A plăti. 26 (Spc; îrg) Înțelegere cu schimb de cadouri făcută în preajma logodnei sau a căsătoriei. 27 (Rar) Moștenire. 28 (Înv) Răsplată. 29 (Spc) Premiu. 30 (Îlv) A avea ~ (de la sau, înv, ccr, de cătră cineva) A fi răsplătit. 31 (Îrg) Binefacere. 32 (Pex) Privilegiu. 33 (Îe) A face ~ul cuiva A face o favoare cuiva. 34 Grație divină. 35 (Pex) Ajutor (divin). 36 (Trs; Buc; îe) A fi în starea ~ului A fi gravidă. 37 Însușire (naturală sau dobândită). 38 Trăsătură de caracter pozitivă. 39 (Pex) Vocație. 40 (Pex) Talent. 41 (Îla) Cu ~ Înzestrat. 42 (Îe) A avea ~ul să (sau de a)... A avea puterea de a face ceva. 43 (Îae) A avea priceperea de a face ceva. 44 A avea calitatea de a face ceva. 45 (Îae) A fi în stare de a face ceva. 46 (Îe) A avea ~ul vorbirii A fi bun orator. 47 (Fig; urmat de determinări în genitiv) Viciu. 48-49 (Irn; îe) A avea (sau a lua) ~ul beției A fi (sau a deveni) bețiv. 50 (În concepțiile religiei creștine; adesea cu determinarea „duhului sfânt”) Calitate excepțională primită în mod miraculos prin intermediul celei de-a treia persoane a divinității, duhul sfânt. 51 (Înv) Credință. 52 (Înv) Religie creștină. 53 (Spc; șîs ~ul preoției) Har conferit preoților prin hirotonisire. 54 (Pex) Drept de a oficia actele de cult. 55 Profesie de preot. 56 Fiecare din cele șapte taine ale bisericii ortodoxe.

dar1 [At: PRAV. 39 / V: (îpf) da, (îvp) ~ă, ~î, (îvr) deară / E: nct] Exprimă: 1 c Opoziția dintre două stări, acțiuni etc. săvârșite sau suportate de subiecți diferiți Tu râzi, dar eu plâng. 2 c Opoziția dintre două stări, acțiuni etc. săvârșite sau suportate de același subiect în circumstanțe diferite Azi te bucuri, dar mâine vei plânge. 3 c Opoziția dintre o intenție și realitatea care o infirmă L-aș cumpăra, dar nu-mi ajung banii. 4 c Contrastul evidențiat prin raportare negativă la unul din elemente Lucrează nu repede, dar bine Si: ci. 5 c Opoziția dintre un obiect inaccesibil și un echivalent oferit în schimbul obținerii lui Cere-mi orice, dar mai dă-mi o șansă. 6 c Opoziția dintre ceea ce se simulează și ceea ce există în realitate Le făcea de se tocmeau, dar știa socoteala: cât cereau, atât le dădea. 7 c Opoziția dintre două eventualități ale unei alternative Dacă mă va ajuta, bine, dar dacă nu, mă voi descurca singur. 8 c Opoziția dintre două grade diferite de manifestare a unei acțiuni, a unei stări etc. în împrejurări diferite E frig, dar mai frig a fost ieri. 9 c Tratamentul diferențiat aplicat unor elemente distincte, în legătură cu săvârșirea aceleiași acțiuni, cu manifestarea aceleiași stări etc. Să plătească țăranii câte patru bani, dar nu boierii. 10 c Diferențierea unui element aparținând unui grup sau unei clase, prin evidențierea unei trăsături E la fel de înalt ca ceilalți, dar mai slab. 11 c Evidențierea unui element cu rol de catalizator în săvârșirea unei acțiuni, în manifestarea unei stări etc. Totul mergea bine și înainte, dar venirea ta ne-a dat mai mult curaj. 12 c Evidențierea unui element ca factor suplimentar, care se adaugă la altele de același fel Nu numai că e neplăcut, dar e și util. 13 c Evidențierea unui element ca factor de excepție față de celelalte elemente avute în vedere la un moment dat Fac orice, dar asta nu. 14 c Evidențierea unui element ca factor de excepție care fusese omis (neintenționat) Ai crezut că e destul, dar la ceilalți nu te-ai gândit. 15 c (Adesea urmat de și) Semnalarea voit distinctă a cumulării pe baza similitudinii relaționale la un mod de acționare, de manifestare etc. O fac pentru tine, dar și pentru ceilalți. 16 c Asocierea la o acțiune, la o stare etc. existente, deși greu de imaginat sau de admis, și, ca atare, deductibile pentru orice alt element comun Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om Si: (pfm) darămite. 17 c Restrângerea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări, a unei însușiri, a unei perioade etc. prin evidențierea unui aspect advers E drăguță, dar cam proastă. 18 c Restrângerea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări, a unei circumstanțe etc. prin evidențierea unei obiecții Era o izbândă mare, dar prea însângerată. 19 c Restrângerea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări, a unei circumstanțe etc. prin evidențierea unei precizări Se așază pe scaun, dar drept în mijlocul camerei. 20 c Restrângerea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări, a unei circumstanțe etc. în urma unei nuanțări Folosește-l, dar cu măsură. 21 c Restrângerera săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări, a unei circumstanțe etc. în urma unei specializări Era un cizmar vestit, dar numai pentru încălțăminte de iarnă. 22 c Întreruperea unei acțiuni printr-o acțiune cu caracter opus Porni vesel, dar în prag se opri. 23 c Continuarea unei acțiuni printr-o acțiune cu caracter opus Pleacă hotărât, dar, pe la jumătatea drumului, întoarse. 24 c Evidențierea unui element advers care reprezintă ceea ce nu este permis Cu rudele petrece, dar afaceri nu face. 25 c Opoziția dintre două elemente din care unul reprezintă un efect negativ Cafeaua e plăcută, dar provoacă insomnii. 26 c Opoziția dintre două elemente din care unul reprezintă un efect sub așteptările scontate Planul a fost bun, dar isprava mică. 27 c Opoziția dintre două elemente din care unul reprezintă un impediment în săvârșirea unei acțiuni, în manifestarea unei stări etc. Vrea să doarmă, dar e prea mult zgomot. 28 c Inhibiția în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, cu manifestarea unei stări etc. Vroiam să plâng, dar nu puteam. 29 c Reticența în legătură cu săvârșirea unei stări etc. I-aș spune, dar mă tem să nu-l jignesc. 30 c Încapacitatea în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, cu manifestarea unei stări etc. Vrea, dar nu poate. 31 c Schimbarea unei decizii în urma manifestării unei stări etc. Am vrut să vin dar, chibzuind mai bine, m-am răzgândit. 32 c Manifestarea unei reticențe care reprezintă o condiție de a cărei acceptare depinde săvârșirea unei acțiuni, manifestarea unei stări etc. Vreau să-ți spun ceva, dar să nu te superi. 33 c Impunerea unei condiții de a cărei realizare depinde săvârșirea unei acțiuni, manifestarea unei stări etc. Fă ce-oi face, dar vino azi la mine. 34 c Impunerea unei anumite clauze în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, unei manifestări etc. O vei primi, dar nu înainte ele majorat. 35 c Impunerea unei anumite interdicții în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, cu manifestarea unei stări etc. Privește, dar nu atinge nimic. 36 c Condiționarea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări etc. printr-un ultimatum Ți-l împrumut, dar pentru ultima dată. 37 c Condiționarea săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări etc. printr-un avertisment Fă cum vrei, dar ai s-o pățești. 38 c Impunerea unei condiții ce reprezintă o răsplată pentru săvârșirea unei acțiuni, pentru manifestarea unei stări etc. Du-te și caută, dar să merite osteneala. 39 c Manifestarea satisfacției în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, cu manifestarea unei stări etc. A durat cam mult, dar măcar am făcut un lucru bun. 40 c Motivarea nerealizării a unei acțiuni, a unei intenții etc. Ar mai fi rămas, clar se grăbea să ajungă la gară. 41 c Prezentarea unei explicații pentru înlăturarea unei anumite stări de spirit, a unei atitudini, a unui sentiment etc. Scuză-mă, dar ți-am adus o carte de la prietena ta. 42 c Invocarea unei scuze pentru înlăturarea unei anumite stări de spirit, a unei atitudini, a unui sentiment etc. Cred că ești supărat, dar nu sunt eu de vină. 43 c Opoziția dintre două elemente din care unul reprezintă consecința săvârșirii unei acțiuni, a manifestării unei stări etc. Văd ce frumos se prăvălește apa în cascadă, dar mi-e tare frică. 44 c Enunțarea unei restricții concesive care compensează un aspect, o apreciere (de obicei negative), în legătură cu săvârșirea unei acțiuni, cu manifestarea unei stări etc. E tânără, dar deșteaptă Si: cu toate acestea. 45 c Enunțarea unei restricții concesive reprezentând factorul care, deși ar fi trebuit să declanșeze săvârșirea unei acțiuni, manifestarea unei stări etc., nu le declanșează S-a înnorat, dar nu a plouat Si: cu toate acestea, totuși. 46 c Enunțarea unei restricții concesive reprezentând factorul care, deși ar fi putut să favorizeze săvârșirea unei acțiuni, manifestarea unei stări etc., nu le favorizează Ne cunoșteam, dar nu ne vorbeam. 47 c Enunțarea unei restricții concesive reprezentând factorul care, deși ar fi putut să împiedice săvârșirea unei acțiuni, nu o împiedică Cetatea a fost distrusă, dar, în mai puțin de două decenii, a renăscut. 48 c Enunțarea unei restricții concesive reprezentând factorul care, deși ar fi putut să împiedice constatarea unei stări, nu o împiedică E o zi senină de toamnă, dar cât de trist e totul! 49 c Enunțarea unei restricții concesive reprezentând factorul care, deși cunoscut, nu este luat în considerare Mi-ai spus de atâtea ori, dar nu te-am crezut. 50 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă o hotărâre care, deși luată, nu este respectată Am stabilit așa, dar vom face altfel. 51 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă un resentiment care, deși există, nu poate împiedica manifestarea unei stări de spirit contrare Se teme de el, dar nu-l urăște. 52 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă o interdicție care, deși exprimată, nu este respectată Ți-am spus să taci, dar tu n-ai ascultat. 53 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă o consecință negativă care apare în ciuda desfiderii ei Ție îți arde să glumești, dar nu-i de glumit. 54 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă manifestarea unei atitudini de indiferență, în ciuda evidenței care ar trebui să o împiedice Ai dreptate, dar te-ascultă cineva? 55 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă un factor care, deși favorabil, este, totuși salutar Au fost înfrânți, dar înfrângerea i-a ferit de alte nenorociri. 56 c Enunțarea unei restricții concesive ce reprezintă un impediment care, deși luat în considerare, este sau trebuie să fie depășit Mi-e greu, dar voi rezista. 57 c Enunțarea unei restricții concesive ce privește un impediment care va fi depășit prin resemnare sau acceptare Scrâșni din dinți, dar n-avea încotro. 58 c Enunțarea unei concesii ce privește imposibilitatea atingerii unui grad maxim de manifestare a unei stări, a unei însușiri etc., în ciuda oricărei comparații Am mai văzut femei frumoase, dar ca asta niciodată. 59 c Imposibilitatea obținerii unui lucru în ciuda oricărei concesii Cere-mi orice, dar asta nu se poate. 60 c Imposibilitatea realizării unui scop propus, din cauza ineficienței oricărui efort în acest sens L-am dojenit, dar în zadar. 61 c Imposibilitatea realizării unui scop propus, din cauza inutilității oricărui efort depus în acest sens Căută din nou, dar nu găsi nimic. 62 c (În legătură cu un imperativ) Evidențierea manifestării unei stări de nerăbdare Dar deschideți odată! 63 c Evidențierea manifestării unei stări de admirație Măi, da' frumos mai cânți! 64 c Evidențierea unei mustrări Da' nu ți-e rușine? 65 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin enunțarea unui aspect nou Știu că s-a accidentat, dar cum s-a întâmplat asta? 66 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin enunțarea unui subiect nou Eu plec la mare, dar tu ce vei face? 67 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin adresarea către un interlocutor nou Voi puteți pleca, dar tu mai rămâi. 68 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin completarea unei relatări cu noi elemente, explicații etc. Asta era situația cumpărărilor, dar, în privința vânzărilor, lucrurile nu mai erau atât de bune. 69 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei dorințe Am auzit, dar aș vrea să văd cu ochii mei. 70 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin exprimarea unei rugăminți Am greșit, dar nu te supăra, căci voi rezolva problema. 71 a Schimbarea ideii într-o comunicare prin exprimarea unei aprecieri E un om așa voinic, dar cât de blânde îi sunt privirile! 72 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de entuziasm Mai întârziem puțin, dar ce bine că plecăm! 73 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin adresarea unui îndemn Unii reușesc, alții nu, dar încearcă și tu. 74 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin adresarea unui ordin Operațiunea a eșuat; dar să lăsăm asta, căci avem altele de făcut. 75 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin enunțarea unui avertisment Pleacă dacă vrei, dar o să ai necazuri. 76 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin enunțarea unei amenințări Nu va păți nimeni nimic, dacă faceți ce spun eu, dar vai de cei ce n-ascultă. 77 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de indignare Dar cum îndrăznești să faci așa ceva? 78 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de iritare Am așteptat o lună, două, un an, dar cât să mai aștept? 79 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de regret Eram tânăr și viața mi se părea un joc, dar s-au dus acele vremuri. 80 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de surprindere Dar e cu neputință ceea ce spui! 81 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de incertitudine Au sosit cumpărătorii casei; dar oare-s cumpărători sau doar vor s-o vadă? 82 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestare unei stări de nehotărâre Știu că nu prea am timp de pierdut, dar dacă aș merge și eu cu voi? 83 c Schimbarea ideii într-o comunicare prin manifestarea unei stări de nedumerire Sunt bune fructele, dar de unde să mai iau acuma? 84 c (Adesea cu caracter deictic) Concentrarea unei comunicări afirmative sau interogative într-o concluzie Să facem, dar, așa cum ni se spune Si: așadar. 85 c (Îvp; îcs) ~ însă Manifestarea unei atitudini cu nuanță emfatică Dar însă și eu am crescut pe câmpul Bărăganului. 86 c Enunțarea unei concluzii cu caracter opozițional față de ceea ce a fost anterior exprimat Mie dar prea puțin îmi pasă dacă se va întâmpla așa. 87 c Enunțarea unei concluzii cu caracter concesiv față de ceea ce a fost anterior exprimat Să-ți povestesc eu dar, deși n-am fost acolo. 88 c Enunțarea unei concluzii care reprezintă o replică dată cuiva într-o comunicare Dar, ia spune, mâine ce ai de gând să faci? întrebă el Si: așadar, deci. 89 c (Îf da) Introducerea unui comentariu incident (conținând o anumită apreciere) S-a întâmplat odată – da-i mult de atunci – să lipsească nemotivat. 90 c (Înaintea unui termen care se repetă) Insistența asupra unei idei într-o comunicare Mă apuc serios de lucru, dar serios! 91 c Întărirea unui răspuns afirmativ Da' sigur că da! 92 c (Îe) D’apoi (bine) sau ~ cum să nu Răspunsul negativ la o propunere. 93 c (Îe) ~ aș! Nici gând! 94 c (Înv) Afirmație categorică în cadrul unui dialog El ți-a dat scrisoarea? – Dar; l-am întâlnit la poartă. 95 av (Pop; îs) Păi ~! Bineînțeles. 96 av (Pop; îas) Desigur.

Intrare: da (afirmație)
da (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
Intrare: da (verb)
verb (VT93)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) da dare dat dând singular plural
dă dați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dau (să) dau dădeam, dam, dedeam* dădui, dedei, detei dădusem, dasem, dedesem, detesem
a II-a (tu) dai (să) dai dădeai, dai, dedeai* dăduși, dedeși, deteși dăduseși, daseși, dedeseși, deteseși
a III-a (el, ea) dă (să) dea, deie dădea, da, dedea* dădu, dede, dete dăduse, dase, dedese, detese
plural I (noi) dăm (să) dăm dădeam, dam, dedeam* dădurăm, dederăm, deterăm dăduserăm, dădusem*, daserăm, dasem, dedeserăm, dedesem, deteserăm, detesem
a II-a (voi) dați (să) dați dădeați, dați, dedeați* dădurăți, dederăți, deterăți dăduserăți, dăduseți*, daserăți, daseți, dedeserăți, dedeseți, deteserăți, deteseți
a III-a (ei, ele) dau (să) dea, deie dădeau, dau, dedeau* dădură, dederă, deteră dăduseră, daseră, dedeseră, deteseră
Intrare: dar
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dar darul
plural daruri darurile
genitiv-dativ singular dar darului
plural daruri darurilor
vocativ singular
plural
dară
invariabil (I1)
da (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
Intrare: de (interj.)
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
dec (interj.) interjecție
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
invariabil (I1)
deh
invariabil (I1)
Intrare: de (prep.)
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
invariabil (I1)
Intrare: deca
deca
afix (I7)
da (deca) simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

56 de definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

DA2, dau, vb. I. I. Tranz. 1. A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. ◊ Expr. A da o masă, o petrecere etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. A(-și) da bună ziua (sau bună seara, binețe etc.) = a (se) saluta. ♦ A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. ◊ Loc. vb. A da cu chirie = a închiria. A da cu (sau în) arendă = a arenda. A da (cu) împrumut = a împrumuta. A da înapoi = a înapoia, a restitui. A da în primire = a) a preda; b) (fam.) a muri. 2. A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. ◊ Expr. A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a(-i) atribui (cuiva) o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ♦ A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. A da cuiva o problemă de rezolvat.Expr. A da cuiva de lucru = a) a însărcina pe cineva cu o muncă; b) a cere cuiva un mare efort. 3. A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. ◊ Expr. A da în judecată = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. 4. A pune pe cineva în posesia unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. 5. A pune pe cineva la dispoziția cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fată după cineva (sau cuiva) sau a(-i) da cuiva de bărbat (respectiv de soție) pe cineva = a căsători cu... 6. A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... ◊ Expr. (Fam.) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul, se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) A nu se da pentru mult = a se declara mulțumit cu... ♦ A oferi, a plăti. 7. A vinde. Cum dai merele? 8. A jertfi, a sacrifica. ◊ Expr. A-și da viața = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). Îmi dau capul, se spune pentru a arăta certitudinea asupra unui lucru. 9. A arunca, a azvârli. Să dai sticlele astea sparte la gunoi.Expr. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu, naibii, în plata Domnului etc.) ori a-l da încolo = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... A da pe gât (sau peste cap) = a bea (cu lăcomie, dintr-dată, în cantități mari). ♦ A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. L-a dat la școală. ♦ A mâna, a duce un animal la păscut. 10. A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.Expr. A da la (sau într-)o parte = a îndepărta. A da ușa (sau poarta etc.) de perete = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). A da (ceva) peste cap = a) a lucra superficial; b) a nimici, a distruge, a desființa. 11. (În expr. și loc.) A da pe piatră = a ascuți. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da găuri = a găuri. (Reg.; despre țesături) A da în undă = a spăla, a clăti. A da lecții (sau meditații) = a preda lecții în afara orelor de școală. A da o telegramă = a expedia o telegramă. A da la ziar = a publica sau a face să se publice în ziar. A da la lumină (sau la iveală, în vileag etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. A da viață = a naște; a făuri; fig. a anima, a însufleți. A da însemnătate = a acorda atenție. A-și da (cu) părerea = a-și expune punctul de vedere. A da foc = a aprinde. A da bici = a lovi cu biciul; fig. a grăbi, a zori. A da la mână = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. A da o luptă, o bătălie = a purta o luptă, o bătălie; (refl.; despre lupte) a se desfășura. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. A da gata = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). 12. (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ♦ (Despre oameni) A produce, a crea. ◊ Expr. A da un chiot, un strigăt etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. 13. A provoca, a prilejui, a cauza. 14. (Urmat de verb ca: „a cunoaște”, „a înțelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. ◊ Expr. A-i da (cuiva) mâna să... = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). 15. (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. ◊ Expr. Ș-apoi dă, Doamne, bine! = apoi a fost strașnic! Ce-o (sau cum a) da târgul și norocul = cum se va nimeri. (Bine că) a dat Dumnezeu! = în sfârșit, în cele din urmă. ♦ Intranz. (În expr.) A da în cărți (sau cu cărțile) = a prezice viitorul. 16. (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) A da sfaturi = a sfătui. A da răspuns = a răspunde. A-și da sfârșitul (sau sufletul, duhul ori obștescul sfârșit) = a muri. A da raportul = a raporta. ◊ Expr. A da (un) examen = a susține un examen în fața unui examinator; fig. a trece cu succes printr-o încercare. A da seamă (sau socoteală) = a răspunde de ceva. A-și da seama = a se lămuri, a pricepe. II. Intranz. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. „din” sau „cu”) A face o mișcare (repetată), conștientă sau reflexă. Dă din mâini.Expr. A da din umeri = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. A da din gură = a vorbi mult. ♦ Intranz. și tranz. A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). ◊ Expr. (Intranz.; fam.) Dă-i cu..., se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. 2. A spăla, a unge, a vopsi, cu... 3. A lovi, a izbi, a bate. ◊ Expr. A-și da cu cotul sau (tranz.) a-și da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a(-și) face semne. A-i da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. ◊ Tranz. I-a dat o palmă. ♦ A trage cu o armă de foc. Am învățat să dau cu pușca. ♦ A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... Calul fugea de da cu burta de pământ. 4. (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. ◊ Expr. A da încolo, încoace (sau pe ici, pe colo, la deal, la vale) = a merge de colo până colo; fig. a se frământa, a încerca în toate chipurile. A nu ști încotro să (sau, tranz., s-o) deie (sau dea) = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (Tranz.) A o da pe... = a nu aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ♦ A se abate, a trece (pe la...). ◊ Expr. A-i da cuiva ceva în (sau prin) gând (sau cap, minte) = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). 5. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de” sau „peste”) A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge până la fund; p. ext. a ajunge la capăt, la sfârșit. A-i da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat. A da de dracu = a o păți. A da de rușine (sau de necaz, de primejdie etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ♦ Tranz. (Reg.) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. 6. (Despre nenorociri, necazuri etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un loc; (despre drumuri) a se uni cu alt drum, a ajunge la... ♦ (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ♦ (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... 8. A nimeri în..., a intra, a cădea în... ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. ♦ (Despre păr) A intra, a ajunge în... Îi dă părul în ochi. ♦ (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. 9. (În expr.) A da în clocot (sau în undă) = a începe să fiarbă, să clocotească. A da în copt (sau în pârg) = a începe să se coacă, să se pârguiască. ♦ (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. ◊ Expr. A-i da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii, a începe să plângă. A(-i) da (cuiva) sângele = a începe să sângereze. A da inima (sau duhul din cineva), se spune despre acela care a ajuns la capătul puterilor din cauza unui efort prea mare. ♦ (Despre lichide; determinat prin „afară” sau „pe din afară”) A se revărsa afară din vas din cauza cantității prea mari. ◊ Expr. (Despre lichide în fierbere) A da în foc = a se umfla, a curge afară din vas. 10. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. 11. A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... Dă să plece. III. 1. Refl. și intranz. (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. ◊ Expr. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; fig. a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (Refl. și tranz.) A (se) da jos = a (se) coborî. ♦ Refl. A se așeza undeva. 2. Refl. și intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. 3. Intranz. A se deda la..., a fi înclinat spre... 4. Refl. (Urmat de determinări ca: „pe gheață”, „de-a rostogolul”, „în leagăn” etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. ◊ Expr. A se da în vânt după... = a-și da toată osteneala să obțină ceva; fig. a ține foarte mult la cineva sau la ceva. 5. Refl. A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. 6. Refl. A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ♦ A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. 7. Refl. A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... 8. Refl. A nu opune rezistență; a ceda. ◊ Expr. A se da bătut = a se lăsa convins; a ceda. ♦ (Înv. și fam.; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. 9. Refl. (Reg.; urmat de determinări introduse prin prep. „la” sau, rar, „spre”) A se apuca de..., a se pune... S-a dat la muncă.Expr. A se da în vorbă cu cineva = a intra în vorbă cu cineva. 10. Refl. (În expr.) A se da drept cineva = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. dau, dai, dă, dăm, dați, dau; imperf. dădeam și dam; perf. s. dădui (reg. dedei și detei); m. m. ca perf. dădusem și dasem (reg. dedesem și detesem); prez. conjunctiv pers. 3 să dea (reg. să deie).] – Lat. dare.

DA1 adv. Cuvânt care se folosește pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. ◊ Loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., sb. da.

DA2, dau, vb. I. I. Tranz. 1. A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. ◊ Expr. A da o masă, o petrecere etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. A(-și) da bună ziua (sau bună seara, binețe etc.) = a (se) saluta. ♦ A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. ◊ Loc. vb. A da cu chirie = a închiria. A da cu (sau în) arendă = a arenda. A da (cu) împrumut = a împrumuta. A da înapoi = a înapoia, a restitui. A da în primire = a) a preda; b) (fam.) a muri. 2. A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. ◊ Expr. A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ♦ A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. A da cuiva o problemă de rezolvat.Expr. A da cuiva de lucru = a) a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; b) a cere cuiva un mare efort. 3. A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. ◊ Expr. A da în judecată = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. 4. A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. 5. A pune pe cineva la dispoziția cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fată după cineva (sau cuiva) sau a(-i) da cuiva de bărbat (respectiv de soție) pe cineva = a căsători cu... 6. A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... ◊ Expr. (Fam.) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul, se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) A nu se da pentru mult = a se declara mulțumit cu... ♦ A oferi, a plăti. 7. A vinde. Cum dai merele? 8. A jertfi, a sacrifica. ◊ Expr. A-și da viața = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). Îmi dau capul, spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. 9. A arunca, a azvârli. Să dai sticlele astea sparte la gunoi.Expr. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu, naibii, în plata Domnului etc.) ori a-l da încolo = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... A da pe gât (sau peste cap) = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ♦ A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. L-a dat la școală. ♦ A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. 10. A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.Expr. A da la (sau într-o) o parte = a îndepărta. A da ușa (sau poarta etc.) de perete = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). A da (ceva) peste cap = a) a lucra superficial; b) a nimici, a distruge, a desființa. 11. (În expr. și loc.) A da pe piatră = a ascuți. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da găuri = a găuri. (Reg.; despre țesături) A da în undă = a spăla, a clăti. A da lecții (sau meditații) = a preda lecții în afara școlii. A da o telegramă = a expedia o telegramă. A da la ziar = a publica sau a face să se publice în ziar. A da la lumină (sau la iveală, în vileag etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. A da viață = a naște; a făuri; fig. a anima, a însufleți. A da însemnătate = a acorda atenție. A-și da (cu) părerea = a-și expune punctul de vedere. A da foc = a aprinde. A da bici = a lovi cu biciul; fig. a grăbi, a zori. A da la mână = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. A da o luptă, o bătălie = a purta o luptă, o bătălie; (refl., despre lupte) a se desfășura. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. A da gata = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). 12. (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ♦ (Despre oameni) A produce, a crea. ◊ Expr. A da un chiot, un strigăt etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. 13. A provoca, a prilejui, a cauza. 14. (Urmat de verb ca: „a cunoaște”, „a înțelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. ◊ Expr. A-i da (cuiva) mâna să... = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). 15. (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. ◊ Expr. Ș-apoi dă, Doamne, bine! = apoi a fost strașnic! Ce-o (sau cum a) da târgul și norocul = cum se va nimeri. (Bine că) a dat Dumnezeu! = în sfârșit, în cele din urmă. ♦ Intranz. (În practicile superstițioase; în expr.) A da în cărți (sau cu cărțile) = a prezice viitorul. 16. (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) A da sfaturi = a sfătui. A da răspuns = a răspunde. A-și da sfârșitul (sau sufletul, duhul sau obștescul sfârșit) = a muri. A da raportul = a raporta. ◊ Expr. A da (un) examen = a susține un examen în fața unui examinator; fig. a trece cu succes printr-o încercare. A da seamă (sau socoteală) = a răspunde de ceva. A-și da seama = a se lămuri, a pricepe. II. Intranz. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. „din” sau „cu”) A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. Dă din mâini.Expr. A da din umeri = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. A da din gură = a vorbi mult. ♦ Intranz. și tranz. A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). ◊ Expr. (Intranz.; fam.) Dă-i cu..., se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. 2. A spăla, a unge, a vopsi, cu... 3. A lovi, a izbi, a bate. ◊ Expr. (Despre două sau mai multe persoane) A-și da cu cotul sau (tranz.) a-și da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. A-i da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. ◊ Tranz. I-a dat o palmă. ♦ A trage cu o armă de foc. Am învățat să dau cu pușca. ♦ A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... Calul fugea de da cu burta de pământ. 4. (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. ◊ Expr. A da încolo, încoace (sau pe ici, pe colo, la deal, la vale) = a merge de colo până colo; fig. a se frământa, a încerca în toate chipurile. A nu ști încotro să (sau, tranz., s-o) deie (sau dea) = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (Tranz.) A o da pe... = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ♦ A se abate, a trece (pe la...). ◊ Expr. A-i da cuiva ceva în (sau prin) gând (sau cap, minte) = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). 5. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de” sau „peste”) A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. ◊ A da de fund = a ajunge până în fund; p. ext. a ajunge la capăt, la sfârșit1. A-i da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat. A da de dracu = a o păți. A da de rușine (sau de necaz, de primejdie etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ♦ Tranz. (Reg.) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. 6. (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ♦ (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ♦ (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... 8. A nimeri în..., a intra, a cădea în... ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. ♦ (Despre păr) A intra, a ajunge în... Îi dă părul în ochi. ◊ (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. 9. (În expr.) A da în clocot (sau în undă) = a începe să fiarbă, să clocotească. A da în copt (sau în pârg) = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. ◊ Expr. A-i da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii, a începe să plângă. A(-i) da (cuiva) sângele = a începe să sângereze. A da inima (sau duhul din cineva), se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ♦ (Despre lichide; determinat prin „afară” sau „pe din afară”) A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. ◊ Expr. (Despre lichide în fierbere) A da în foc = a se umfla, a curge afară din vas. 10. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. 11. A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... Dă să plece. III. 1. Refl. și intranz. (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. ◊ Expr. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; fig. a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (Refl. și tranz.) A (se) da jos = a (se) coborî. ♦ Refl. A se așeza undeva. 2. Refl. și intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. 3. Intranz. A se deda la..., a fi înclinat spre... 4. Refl. (Urmat de determinări ca: „pe gheață”, „de-a rostogolul”, „în leagăn” etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. ◊ Expr. A se da în vânt după... = a-și da toată osteneala să obțină ceva; fig. a ține foarte mult la cineva sau la ceva. 5. Refl. A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. 6. Refl. A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ♦ A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. 7. Refl. A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... 8. Refl. A nu opune rezistență; a ceda. ◊ Expr. A se da bătut = a se lăsa convins; a ceda. ♦ (Înv. și fam.; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. 9. Refl. (Reg.; urmat de determinări introduse prin prep. „la” sau, rar, „spre”) A se apuca de..., a se pune... S-a dat la muncă.Expr. A se da în vorbă cu cineva = a intra în vorbă cu cineva. 10. Refl. (În expr.) A se da drept cineva = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. dau, dai, dă, dăm, dați, dau; imperf. dădeam și dam; perf. s. dădui (reg. dedei și detei); m. m. ca perf. dădusem și dasem (reg. dedesem și detesem); prez. conjunctiv pers. 3 să dea (reg. să deie).] – Lat. dare.

DA1 adv. Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. ◊ Loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da.

DA3, dau, vb. I. I. Tranz. (Folosit și absolut) 1. A întinde cuiva un obiect; a înmîna, a oferi. Mama lui Abu-Hasan... le-a dat trei feluri de mîncări. CARAGIALE, O. III 63. Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs. EMINESCU, O. I 147. ◊ Expr. A da o masă, o petrecere etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. Am dat cina asta ca să-l onorez pe Spallazini. CAMIL PETRESCU, T. II 191. Acum să dăm o petrecere, la care... să chemăm și pe Ber-Căciulă! VISSARION, B. 74. A da (cuiva) o gură (sau o guriță) = a săruta pe cineva. Să rîzi mai bine și să-mi dai O gură, numai una. EMINESCU, O. I 174. A da (cuiva) mîna sau a da mîna cu cineva v. mînă. A da cuiva mură-n gură v. mură. A-și da bucățica de la gură v. bucățică. A da bună ziua (bună seara, binețe etc.) = a saluta pe cineva. Și mai dau bun-întîlniș cu unul. SADOVEANU, O. I 564. Dai domnului strein bună seara. Întinzi mîna. Îți spui numele. C. PETRESCU, A. 285. Cînd oamenii se-ntoarnă-n sat Și-mi dau, pe rînd, binețe. IOSIF, PATR. 30. A da față cu cineva = a se vedea, a se întîlni cu cineva. ♦ A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemînă, a face rost de ceva, a procura. Te rog s-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc fără zăbavă. CREANGĂ, P. 184. Dați-mi, dați-mi aripioare, Să zbor iute pe sub soare. ALECSANDRI, P. II 102. 2. A împărți, a distribui, a repartiza. Știu că s-a împărțit la companii rachiu. L-ai dat oamenilor? CAMILAR, N. I 161. Dînd două-trei cărți [de joc]. NEGRUZZI, S. I 85. ◊ Expr. A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. Ești mama lui Iorgovan, Mîndrul nostru căpitan. Să ne fii mamă și nouă Care-am dat cu el în două Munca noastră de mulți ani, Împărțind grămezi de bani. TEODORESCU, P. P. 559. A-i da (cuiva) un număr oarecare de ani = a atribui (cuiva) o anumită vîrstă. Eu de-abia ți-aș fi dat șepte, mult opt ani. CREANGĂ, P. 148. A da cuiva cîștig de cauză = a face pe cineva să cîștige (într-un diferend). ♦ A repartiza cuiva un lucru spre executare, a însărcina pe cineva cu ceva, a obliga la ceva. Profesoara ne-a dat să scriem despre Delta Dunării.Părinții pustnici... mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. CREANGĂ, P. 116. ◊ Expr. A da (cuiva) de lucru = a însărcina pe cineva cu o muncă, a-i procura o ocupație; a pricinui cuiva multă bătaie de cap, a-l face să o scoată greu la capăt, să se căznească mult. După obicei, ea le dă de lucru cu măsură. CREANGĂ, P. 7. Hai la treabă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru! id. ib. 29. 3. (Cu privire la persoane, de obicei urmat de determinări ca «pe mîna», «în seama», «în paza», «în grija» etc.) A încredința, a preda. Dete pe fiu-său acestui vînător ca să-l învețe meșteșugul său. ISPIRESCU, L. 183. Pornește spre casă, urmat de cîțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul. CREANGĂ, P. 84. ◊ Expr. A da (pe cineva) în judecată = a chema pe cineva în fața justiției a intenta (cuiva) un proces. ♦ (Cu privire la obiecte) A preda (pentru a se descărca de o îndatorire). A dat în primire, aceluiași copil, costumul și jobenul. SAHIA, N. 103. Spune-i că te prinzi să-i dai în girezi tot grîul cît îl are semănat. CREANGĂ, P. 155. 4. A preda ceva cuiva (uneori la cererea acestuia), a pune pe cineva în posesia unui lucru (fără a cere sau a primi ceva în schimb), a face cuiva parte de... Țara... s-a gîndit să vă deie pămînt. CAMILAR, N. I 247. Plîngem și dăm – căci ni se cere. Trebuie să deie toți – căci le cerem. SADOVEANU, Z. C. 247. ♦ (Uneori determinat prin «în dar», «de pomană», «plocon» etc.) A dărui. Murise un flăcău... și-mi «dase mă-sa lui» pantaloni de pomană. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 11. [Era] gata totdeauna să-și ia bucata de la gură sau haina de pe dînsa ca s-o dea. M. I. CARAGIALE, C. 134. Îl întîmpină în pragul ușii cerșitoarea, căreia îi dăduse el un ban de pomană. CREANGĂ, P. 213. ◊ Fig. Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi. EMINESCU, O. I 155. ◊ Expr. A-și da cuvîntul (de onoare) v. cuvînt. ♦ A pune ceva la dispoziția cuiva contra plată. Dă odăi cu chirie. STANCU, D. 245. ♦ (Mai ales determinat prin «împrumut», «cu camătă», «cu dobîndă», «pe datorie» etc.) A împrumuta pe cineva (cu ceva). Ar mai fi cerut, dar știa că Busuioc nu-i dă pe datorie, fiindcă mai e scris acolo la catastif. REBREANU, R. II 57. (Fig.) Lelișoară de pe plai, Spune-mi gura cui o dai? Dă-mi-o mie-n datorie. ȘEZ. I 270. ◊ Expr. A da (pămîntul) în parte v. parte. A da (pămîntul) în arendă v. arendă. ♦ (Uneori determinat prin «înapoi») A întoarce cuiva ceva primit de la el sau ceea ce i se cuvine; a restitui. Băgați de seamă, aveți timp să dați înapoi ce-ați furat. CAMIL PETRESCU, U. N. 295. Uite, maică, urîtul, Cum îmi poartă inelul; Eu i-l tot cer să mi-l deie, El zice c-o să mă ieie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. 5. (Cu privire la persoane) A pune la dispoziția cuiva, a repartiza; (popular, cu sensul reueșind din context) a mărita o fată (cu cineva). Ne-am îngrijit de plecarea cuvioșiei-sale și-i dăm slujitori care să-l petreacă pînă la Dunăre. SADOVEANU, Z. C. 168. Dete fetelor pentru grădină un paznic neadormit. ISPIRESCU, U. 13. Îmi dai pe Măndica? ALECSANDRI, T. I 332. ◊ Expr. (Popular) A da (o fată) după cineva = a mărita (pe o fată) cu cineva. Am auzit că ai tăi ar fi glăsuit Că te-or da după mine, fiindcă-s sărac. VINTILĂ, O. 41. Mămucă, să nu mă dai după urît și după bătrîn, ca să mă bucur și eu de viață, cum te-ai bucurat dumneata. SADOVEANU, B. 30. Împăratul... a făcut sfat și a găsit cu cale să deie fata după feciorul moșneagului. CREANGĂ, P. 85. (Rar) A da unei fete (de bărbat) pe cineva = a căsători o fată cu cineva. Tecla se îndrăgi de Stoicea pe viață și pe moarte; și boier Rovin, neavînd ce face, îi dădu pe Stoicea. GALACTION, O. I 51. Împăratul... dete de bărbat fie-sei pe argat. ISPIRESCU, L. 169. 6. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «pentru», «în locul», «pe» etc.) A oferi ceva în schimbul, în locul... (spre a plăti sau a răscumpăra ceva); a schimba cu... Bătrînețe, bătrînețe, cum te-aș da pe tinerețe! POP. ◊ Expr. A da cinstea pe rușine v. cinste. (Mold.) A da toate pe uns = a nu mai avea încotro, a nu-i rămîne altceva decît... Căci și împăratul, cît era de împărat, le dăduse acum toate pe una, și nici macar aceea nu era bună: frica! CREANGĂ, P. 86. (Familiar) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul, se zice pentru a arăta că prețuim pe unul mai mult decît pe celălalt. Nu-l dau pe Ion pe cinci ca Gheorghe. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se crede mai grozav decît altul, a nu se lăsa învins sau întrecut de altul, a nu se lăsa schimbat cu altul. Hei! pipiric, pipiric, dară voinic, nu se dă pe orișicine! SBIERA, P. 178. Nu m-aș da pe zece ca d-al de ăștia. ISPIRESCU, L. 15. (Refl., rar) A nu se da pentru mult = a se considera foarte mulțumit de sine sau de situație. E rău la părău, cu geta feciorul de împărat, toate ca toate dar de asta să mă văd o dată scăpat, apoi nu m-aș da pentru mult. BOTA, P. 7. ♦ A oferi (în schimb, drept plată), a plăti. Cît dă de-o căruță? – Cum cît dă?... – Cît plătește? a răspuns tare Miai. PREDA, Î. 120. Nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231. Noră-mea vrea să meargă la Piatră. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113. ◊ Expr. A da ortul popii v. ort. A da bir cu fugiții v. bir. ♦ A vinde. Mergem la Pațanghel, să vedem cum a dat porumbul. PREDA, Î. 74. Dau numai pe bani CAMILAR, N. I 166. Cine are un petic de pămînt, din sărăcime, îl dă pe ce pe apă nu curge, ca să scape de foamete. STANCU, D. 102. 7. A jertfi, a sacrifica. N-avem soți, nici fii de dat. BANUȘ, B. 123. Cîinele acesta zece ani a dat din viața lui ca să sară la porunca mea. ISAC, O. 178. ◊ Expr. A-și da viața = a-și jertfi viața din devotament pentru cineva sau pentru ceva. Să nu uităm pe acei care și-au dat viața pentru transformarea revoluționară a patriei. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 371, 3, 1. Mi-aș da viața ca să te apăr. CAMIL PETRESCU, T. II 23. Îmi dau capul, spune cineva care afirmă un lucru cu energie, cu deplină siguranță. 8. (Cu sensul reieșind din context) A arunca, a azvîrli. Să iei pielea cea de porc și în foc s-o dai. CREANGĂ, P. 87. Alelei! tîlhari păgîni, Cum o să vă dau la cîni! ALECSANDRI, P. P. 88. ◊ Expr. A da vina pe cineva = a învinui. A da afară v. afară. A da pe gîrlă = a renunța la un lucru, a-l lepăda. Amu uite cum fac ei: se lăcomesc la două și dau pe gîrlă optsprezece. GALAN, Z. R. 286. A da uitării = a nu se mai gîndi la..., a uita, a părăsi. Singura mea rugă-i uitării să mă dai. EMINESCU, O. I 127. (Formulă de ocară sau de blestem) A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracul, naibii, corbilor), a-l da încolo (sau în plata domnului) = a se dezinteresa de cineva sau de ceva, a nu-și mai bate capul cu cineva sau cu ceva. Dă-l încolo de proces-verbal. SEBASTIAN, T. 247. 9. A așeza altfel, în altă poziție. Își dăduse pe ochi pălărioara rotundă. SADOVEANU, O. VI 359. Avea un fel al ei de a-și da capul pe spate. BART, E. 48. Își netezi părul de pe frunte și-l dete pe spate. EMINESCU, N. 12. ◊ Expr. A da la o parte (sau într-o parte) = a îndepărta. Dînd într-o parte ghimpoasele creci ale verdelui mărăciniș, se strecură... pînă la rădăcina celui mai înalt dintre ulmi. MACEDONSKI, O. III 7. A da ochii peste cap = (a fi pe punctul de) a muri; fig. a face fasoane. Începea să cînte de dor și amor, cu ofuri și ochii dați peste cap. G. M- ZAMFIRESCU, M. D. I 31. Fata își dădu de cîteva ori ochii peste cap, răsuflă greu și flacăra tainică a vieții se stinse. SANDU-ALDEA, D. N. 277. Indignat grozav și dîndu-și ochii peste cap: «O, doamnă, e teribil ce se petrece!». VLAHUȚĂ, O. A. III 8. A da (ceva) peste cap = a face un lucru de mîntuială, a lucra superficial. A da (pe cineva) peste cap v. cap (I 1). A da (ceva) după spate = a lăsa la o parte, a trece cu vederea. Mane, fîrtate! Dă-ți mînia după spate. ALECSANDRI, P. P. 73. A da ușa (poarta etc.) de perete = a împinge în lături, a deschide larg. Dete poarta de părete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359. A da cărțile pe față v. carte. ♦ A petrece prin sau pe după ceva. Un domn scurt și gras, cu ochelari dați după ureche. C. PETRESCU, Î. I 12. ♦ (Complementul indică o băutură sau o cantitate de băutură; determinat prin «pe gît», «de dușcă», «peste cap», «pe spate») A bea (lacom, dintr-o dată sau în cantități mari), a goli bînd, a turna pe gît. Dădu restul de ceai călduț pe gît. C. PETRESCU, C. V. 130. Baba dădu rachiul pe gît. SANDU-ALDEA, D. N. 194. Și d-ta ai cîntec: «Ipate care da oca pe spate Și face cu mîna să-i mai aducă una». CREANGĂ, P. 150. 10. (În diverse procese de muncă, sensul reieșind din context) A da găuri = a găuri. Începu să... dea găuri cu un burghiu. C. PETRESCU, Î. II 183. A da (un obiect tăios) pe piatră = a(-l) ascuți. Scoate bulicheriul din teacă, îl dă pe amînari. CREANGĂ, P. 125. Paloșul scotea, Pe amnar îl da, De și-l ascuțea. TEODORESCU, P. P. 450. A da (un lemn) la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. (Mold.) A da (o țesătură) în undă = a spăla, a clăti. Numai de două ori pîn-acu am dat-o [pînza] în undă. ALECSANDRI, T. 259. ◊ (În legătură cu alte acțiuni ale omului) A da lecții = a preda lecții. Am un băiet, Karl, și aș vrea să-i dați d-voastră lecții. HOGAȘ, DR. II 63. A da o telegramă = a expedia o telegramă. Dați-i o telegramă din partea mea să se intereseze ce e cu depozitul. CAMIL PETRESCU, U. N. 66. A da la ziar = a publica sau a face să se publice în ziar. Și voi la ziar puteți da tot ce știți. C. PETRESCU, C. V. 131. A da foc = a aprinde. Buntași care au de gînd să deie foc tîrgului în astă-noapte! ALECSANDRI, T. I 70. A da bici = a lovi cu biciul. A dat bici calului și-a plecat însoțit de argați. STANCU, D. 22. A da la mînă = a pune la dispoziția cuiva, a înmîna cuiva (un act, un obiect de folosință imediată etc.). I-a... dat la mînă hîrtie de danie. CARAGIALE, O. III 48. A da (refl. a se da) o luptă, o bătălie = a avea loc o luptă. Bătălia în care Tomșa fusese înfrînt... se dăduse dimineață. SADOVEANU, O. VII 154. Luptele se dau acum în Carpați. CAMIL PETRESCU, U. N. 419. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. Spectacolele le da în aer liber. SAHIA, N. 67. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. 11. (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a emite, a scoate din sine însuși. Oile dau lînă și lapte.Ca moarte ramuri vestejite, Sătule să mai deie rod, Își lasă brațele s-atîrne Sărmanul istovit norod. TOMA, C. V. 60. N-am învățat știința ierburilor, dar. pe cît mă taie capul, sacul n-a dat niciodată trandafiri. DELAVRANCEA, A. 93. Mugurii dau frunză și cîmpii dau verdeață. ALECSANDRI, P. III 241. ♦ (Mai ales despre persoane, cu complementele: «glas», «chiot», «țipăt», «răcnet» etc.) A emite, a face să se audă. Stați să deie badea un chiot spre caii ceia. CAMILAR, N. I 309. Ea dă glas și bate cu bățul în poartă. SADOVEANU, B. 35. Le-a pătruns prin piept, ca fierul, Strigătul ce-a dat străjerul. TOMA, C. V. 139. ◊ Expr. A da dintr-însul o vorbă (sau niște vorbe) = a spune lucruri, de obicei minunate, înțelepte. Cînd da cîte-o vorbă dintr-însul, vorba era vorbă. CREANGĂ, P. 142. Are un duh cît șăpte și dă dintr-însa niște vorbe! ALECSANDRI, T. I 129. ♦ A produce, a crea. Eminescu a dat o operă de valoare universală.Expr. A da la lumină (sau la iveală) = a descoperi ceea ce este ascuns; (cu privire la scrieri) a publica. Săpăturile au dat la iveală ruinele unei vechi cetăți.Am arătat cartea me la mulți profesori... și ei m-au îndemnat ca să o dau la lumină. KOGĂLNICEANU, S. 102. A da viață = a naște, a da ființă, a făuri; fig. a anima, a însufleți. Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic... Privind cu veselie cum soarele răsare Dînd viață luminoasă cu-o caldă sărutare. ALECSANDRI, O. 206. A da (ceva) în vileag (sau tîrgului) = a divulga. Cum de să știe el ceva și să n-o deea tîrgului? ISPIRESCU, U. 112. A da de veste (sau de știre) = a aduce la cunoștință, a vesti. Mică lacrimă fierbinte, Ce te-ncerci cînd n-ai cuvinte... Să dai altui suflet veste De cît dor în tine este. TOMA, C. V. 93. Să cerc a da de știre Marghioliții, după chipul obișnuit... să-i cînt pe sub ferești. ALECSANDRI, T. I 78. A da însemnătate = a acorda atenție. Cred că ea nu dădea nici o însemnătate jocurilor deputatului. CAMIL PETRESCU, U. N. 53. A da semne de... = a indica, a arăta că..., a lăsa să se vadă că... A-și da (refl., familiar, a se da cu) părerea = a-și exprima punctul de vedere. Au să vă vină oaspeți... își dădu părerea dascălul Iov. SADOVEANU, P. M. 27. Așteaptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină. id. Z. C. 46. Poate sosește acum, se dădu cu părerea portarul binevoitor. C. PETRESCU, C. V. 123. A da gata = a) a termina, a lichida. Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297; b) a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). (Sport) A da startul = a anunța plecarea printr-un semnal. La ora 4 s-a dat startul în prima serie a cursei de 100 m plat. 12. A provoca, a prilejui, a pricinui, a cauza, a stîrni. Zeama de mahorcă slăbește și dă căldură. CAMILAR, N. I 143. [Pajul Cupidon] dă gînduri ne-nțelese Vrîstei crude și necoapte. EMINESCU, O. I 108. Un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește, Și ce nădejdi dă unul acelălalt le ia. ALEXANDRESCU, P. 77. 13. (Mai ales urmat de verbe ca: «a cunoaște», «a înțelege» etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa, a face posibil. Îi ședea ghimpe de foc în creier, gîndindu-se că fuga lui putea să deie crezut pînă și coanei Tasica, ba chiar și Rusandei, că el e ucigașul. POPA, V. 80. Începu a horcăi, dînd să cunoască că el a adormit. RETEGANUL, P. I 76. Baba se culcă... dînd a înțelege nurori-sa că are s-o privegheze. CREANGĂ, P. 6. ◊ Expr. A-i da (cuiva) mîna să... = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a fi în stare să..., a avea posibilitatea să...; a-i veni bine la socoteală, a-i conveni. Vă impunea mult respect faptul că ei... veneau acasă... cu trăsura, și știați că pentru asta le dă mîna să plătească un leu. PAS, Z. I 110. 14. (Adesea legat de ideea divinității) A rîndui, a destina, a sorti, a hărăzi. Și dînd dumnezeu un vînt bun, corăbiile mergeau ca săgeata. ISPIRESCU, L. 24. Of, jupîneșică, of! Ce-a fost să nu dea dumnezeu să mai fie! CREANGĂ, P. 119. ◊ (Impersonal) Ploi de lumină Mi-i dat să sărut. BENIUC, V. 57. Ți-a fost dat... să-nduri toată durerea Pe care lumea n-o mai simte. VLAHUȚĂ, O. A. 50. Se înduioșa la gîndul că îi va fi dat să trăiască în liniște! MACEDONSKI, O. III 23. ◊ Expr. Ș-apoi dă doamne bine! = apoi a fost strașnic! După aceasta se începe nunta, ș-apoi dă doamne bine! CREANGĂ, P. 279. Ce-o (sau cum a) da tîrgul și norocul = cum se va întîmpla să fie, cum se va nimeri. Apoi dă, tată, cum a da tîrgul și norocul. CREANGĂ, P. 197. (Bine că) a dat dumnezeu! = în sfîrșit, după atîta așteptare, în cele din urmă. A dat dumnezeu de ne-a scris o scrisoare. 15. (Cu privire la oameni, urmat de determinări introduse prin prep. «la») A așeza sau a trimite într-un loc pentru o îndeletnicire determinată. Îl deteră pe la școli și filosofi. ISPIRESCU, L. 2. ◊ Expr. A da (pe cineva) pe brazdă v. brazdă. ♦ (Cu privire la animale) A mîna. Au dat oile la păscut. SBIERA, P. 37. Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1. 16. (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) A da sfaturi = a sfătui. A da răspuns = a răspunde. Flăcăul dădea răspuns că așteaptă pe tatăl său cu paralele, ca să împace pe ciobani și pe stăpînul bălții. SADOVEANU, B. 15. A da ordin (sau poruncă) = a ordona, a porunci. M-am necăjit și am dat poruncă să dea gazeta înapoi. CAMIL PETRESCU, U. N. 29. Prefectul i-a dat ordin să plece la expoziție «pe puțin cu trei sute de suflete». SP. POPESCU, M. G. 22. A da bucium = a vesti. Și de acolo din margini de zări, Din creieri de culme, din inimi de luncă, Dau bucium și zvoană spre depărtări, Să-și strîngă tovarăși de rodnică muncă. DEȘLIU, G. 28. A da crezare (sau crezămînt) v. crezare. A-și da (popular a da) sfîrșitul (sau sufletul, duhul) = a muri. Într-o seară, bolnava își dădu sfîrșitul. DUNĂREANU, CH. 10. I-a venit și lui rîndul să-și dea duhul. ANGHEL, PR. 129. Bătrînul a dat sfîrșitu și, după ce l-au înmormîntat, feciorii săi au pornit de au vînat toți munții. POPESCU, B. IV 4. (Prin exagerare) Eram sfîrșit de oboseală, nu mai puteam; îmi dădeam sufletul. SADOVEANU, O. VI 66. A da dovadă = a dovedi. Lenin și Stalin ne învață că membrii de partid trebuie să dea dovadă de inițiativă creatoare în muncă. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 101. A da prilej (sau ocazie) = a prilejui. Eliberarea poporului nostru a dat prilej miilor de talente... să se afirme, să se dezvolte, să atingă culmi nebănuite în creații. CONTEMPORANUL, S. ii, 1953, nr. 353, 1/2. Eu am apelat la dumneata numai ca să-mi dai ocazie să muncesc. C. PETRESCU, C. V. 134. Natura psihică a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri greșite asupra poetului. IONESCU-RION, C. 65. A da ocol (sau tîrcoale), a da raita (sau o raită) = a se învîrti în jurul unui loc, a cerceta un loc. Pînă seara a clocotit tot tîrgul Nomoloasei de vestea nebunului bătrîn, care dădea tîrcoale la marginea orașului. POPA, V. 150. El poartă calul, dînd ocol... Și ochii pașei mari s-aprind. COȘBUC, P. I 109. A da năvală (sau buzna) = a năvăli. Se așeză jos pe prispă; păsările flămînde dădură buzna la căuș. VLAHUȚĂ, O. A. II 48. (Eliptic) A venit vestea că dau tatarii. SADOVEANU, O. I 515. A da roată = a se roti. Se zbuciumă vîntu-n mînie, Iar corbii-n pribeagul lor drum Dau roate prin zarea pustie. COȘBUC, P. II 47. A da informații (sau referințe, relații) = a informa, a referi, a relata. Îți voi da relație de călătoria me. KOGĂLNICEANU, S. 41. (Rar) A da răscoală = a răscoli. Doar vîntul nopții-n ierburi dă răscoală! IOSIF, P. 24. A-și da truda (sau osteneala) = a se trudi, a se osteni. Toate chipurile și toate trudile ți le-ai dat, numai ca să mă vezi norocit și însămnat între moldoveni. KOGĂLNICEANU, S. 54. A da luciu (sau lustru) = a lustrui. Vezi luciul ăla de la bielă? Eu l-am dat. SAHIA, N. 30. Ema, dîndu-și lustru la unghii: A venit multă lume? CAMIL PETRESCU, T. II 41. A da raportul = a raporta. Am venit să dau raportul săptămînii. SEBASTIAN, T. 155. A(-și) da demisia = a demisiona. Se înturnă la Iași și îi dete demisiunea. NEGRUZZI, S. I 111. ◊ Expr. A da (un) examen = a se prezenta la un examen, a susține un examen în fața unui examinator; fig. a trece cu succes printr-o încercare. A da seamă (sau socoteală) = a răspunde de ceva, a fi tras la răspundere. Dacă va fi să dau cuiva socoteală, voi istorisi tot ce-am văzut. CAMILAR, N. I 425. Ți-am cerut să-mi dai samă ce cauți la hotar. SADOVEANU, F. J. 152. Eu n-am teamă De-a mele fapte-n viață să dau în ceruri seamă. ALECSANDRI, T. II 192. A-și da seama (rar seamă) = a se dumeri, a pricepe, a se lămuri. Din analiza lucrărilor Congresului ne putem da seama de uriașele sarcini care stau înaintea noastră. DAVIDOGLU, M. 7. Ne-am dat seama că fără popor nu putem face revoluția. CAMIL PETRESCU, B. 67. Fiecine cum i-e vrerea despre fete samă deie-și, – Dar ea seamănă celora îndrăgiți de singuri ei-și. EMINESCU, O. I 79. II. Intranz. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. «din» sau «cu») A face o mișcare (de obicei repetată), conștientă sau reflexă. Ion dădu încet din cap, în semn că da, și ieși. DUMITRIU, N. 158. Dă din aripi, iar se urcă, iar coboară fluturele roșu. ISAC, O. 254. Privind la mine, Ai tot da cochet din cap. EMINESCU, O. IV 369. ◊ Expr. A da din umeri = a înălța ușor din umeri pentru a-și manifesta neștiința, nedumerirea, nepăsarea. Toți pe cîți îi întrebă dădeau din umere, neștiind ce să răspundă. CREANGĂ, P. 307. A da din gură = a vorbi mult. ♦ (Cu arătarea instrumentului) A dace mișcări repetate (în procesul muncii). De mînecate, dă-i cu grebla, cu tătăbonțul. POPA, V. 135. ♦ A o ține într-una, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). Face ca și atunci cînd îi curgea sîngele șiroi și el îi da că n-are nimic. SADOVEANU, O. I 87. Călușeri de pe Tîrnavă... Dați, măi, dați, Nu vă lăsați! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 416. ◊ Expr. (Familiar) Dă-i cu..., dă-i cu..., se zice pentru a arăta o succesiune de acțiuni. Din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... una-două-trei... pe urmă dî-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere. CARAGIALE, O. I 119. A da cu paharul = a bea mult. A dat cu paharul pîn' s-a îmbătat. PANN, P. V. I 118. ♦ (În practicile superstițioase, urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «în») A spune viitorul, a ghici, a prezice. Safta da în cărți și ghicea în palmă și cafea. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 32. Dați-mi ceva, cît de puțin, să vă dau cu norocul. RETEGANUL, P. II 38. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu», sensul reieșind din context) A spăla, a spoi, a unge a vopsi (cu...). Au nu îți e rușine Să-ți dai cu dresuri și sulemenele? TOMA, C. V. 260. Să-mi dau cu apă de izvor pe față. D. BOTEZ, P. O. 16. ◊ Tranz. [Compoziția] trebuie topită întîi în apă, or s-o dea pe păr așa simplu? CARAGIALE, O. VII 5. 3. A lovi, a izbi; a bate. Nu da, păgînule, că-i copilul meu. ALECSANDRI, T. II 14. ◊ (Cu determinări arătînd instrumentul, locul acțiunii sau persoana asupra căreia se răsfrînge acțiunea) Dacă mai spunea o vorbă, dam în el, că am eu socoteală veche. DAVIDOGLU, M. 64. Văzu o muscă înainte, dete cu pălăria în ea și pică la pămînt. RETEGANUL, P. III 80. Mi-ai dat cu frîul în cap, să mă prăpădești. CREANGĂ, P. 196. (Cu construcția schimbată) Îl prinde de brăcinar și dă cu el de pămînt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 134. ◊ Expr. (Despre două sau mai multe persoane) A-și da coate (sau cu cotul) = a se atinge cu cotul pentru a-și atrage atenția, a-și face semne. Unii dintre flăcăi își dădură cu cotul și-ncepură să zîmbească. DUNĂREANU, CH. 21. A(-i) da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. A da (cuiva) la cap = a lovi, a omorî; fig. a ataca (pe cineva) cu violență, pentru a-i distruge situația, bunul nume etc. Vreau să-mi leg numele de o operă de purificare. Vreau să le dau la cap tîlharilor. C. PETRESCU, C. V. 108. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva), a nu voi să știi (de cineva sau de ceva); a scăpa un bun prilej, a nu profita de... Ai dat cu piciorul la avere. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 77. Bogătași ce cu piciorul dați la inimi în gunoi... N-am cu voi nici un amestec. MACEDONSKI, O. I 97. Sîntem încredințați că tu nu ni-i da cu piciorul, mai ales aducîndu-ți aminte de prieteșugul nostru. SBIERA, P. 271. Unde dai și unde crapă! v. crăpa.Tranz. (Folosit și absolut; complementul indică persoana lovită, lovitura sau instrumentul întrebuințat la lovit) Te-a bătut?... – Nu... Mi-a dat numai o palmă. CAMIL PETRESCU, T. II 29. N-am fost slab și nici fricos: Pe opt ți-i dam grămadă jos. COȘBUC, P. I 199. Fata dete călcîie calului. ISPIRESCU, L. 17. Nu pot eu s-o ajung să-i dau o scărmănătură bună. CREANGĂ, P. 268. Dăsagii pe cal punea, Una bună că-i dedea. TEODORESCU, P. P. 503. (Fig., în amenințări; construit cu dativul) Vai... Mădălină... gemu Costache prin somn. – Îi dau eu Mădăline... Eu strig... și el visează Mădăline. CAMILAR, N. I 222. Stăi tu, vulpe vicleană ce ești! Las' că ți-oi da eu ție. SBIERA, P. 186. ♦ (Instrumentul este o armă de foc) A pune în acțiune, a trage. Eram băiat de vreo treisprezece ani cînd am învățat să dau cu pușca. ODOBESCU, S. III 21. Îmi vine să poruncesc să deie cu tunurile în prostimea aceea. NEGRUZZI, S. I 153. ◊ Tranz. (Complementul indică proiectilul) Se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8. ♦ A se lovi, a se atinge (de ceva). Calul fugea de da cu burta de pămînt. ISPIRESCU, L 129. Ajunse la un munte mare... al cărui vîrf da la nori. id. ib. 216. 4. (Urmat de determinări locale sau modale; uneori (tranz.) construit cu pron. «o», care are valoare neutră) A o lua, a o porni, a o apuca, a se duce. Stoicea dădu spre iaz, sprijinindu-se în ciomag. GALACTION, O. I 47. Caii, obosiți și ei, simțind că li se slobod frînele, o deteră în pas domol de tot. SLAVICI, O. I 215. După ce ieși din sat, dete cătră casă prin o pădure. RETEGANUL, P. I 13. Dă soarele după deal și noi tot pe loc stăm. CREANGĂ, P. 128. ◊ Fig. Nevasta n-au știut încotro să deie de bucurie. SBIERA, P. 229. Nu mai știa ce să facă și încotro s-o deie, ca să nu greșească tocmai acum la dică. CREANGĂ, P. 270. ◊ Expr. A da încolo, încoace (sau pe ici, pe colo sau la deal, la vale) = a merge de colo pînă colo; fig. a se frămînta, a încerca în toate chipurile, a-și da osteneală. Dau încolo, încoace; dară nime nu poate chibzui... încotro să fie drumul spre casă. SBIERA, P. 67. Baba... dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face; și, de voie, de nevoie, nunta s-a făcut, și pace bună. CREANGĂ, P. 8. A o da pe... = a o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. Cînd însă i se întîmpla să pomenească de ceva din trecutul neamului nostru, o da pe romînește. M. I. CARAGIALE, C. 78. ♦ A se abate, a trece (pe la...), a intra (undeva) pentru puțin timp. Părăsise cu totul gîndul de a mai da pe la universitate. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Trecînd Dunărea, dete prin satele turcești și bulgărești. ISPIRESCU, M. V. 17. Părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece. CREANGĂ, A. 2. ◊ Expr. A-i da cuiva în (sau prin) gînd, prin (sau în) cap, în (sau prin) minte = a-i veni cuiva o idee. Cum de i-a dat în cap imbecilului să-mi trimită telegrama? C. PETRESCU, C. V. 111. 5. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «peste») A ajunge la..., a găsi, a afla, a întîlni, a nimeri. Oriunde ar apuca-o, dă peste oameni. CAMILAR, N. I 316. Ne-a împrăștiat furtuna tocmai cînd dăduserăm peste ursoaică. GALACTION, O. I 50. La moară dau de prieteni. COȘBUC, P. I 76. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge pînă la fund; p. ext. a ajunge la margine, la capăt, la sfîrșit. Am făcut datorii peste datorii. Cum dam de fund, nenea Scarlat... îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice. M. I. CARAGIALE, C. 88. Cercați voi marea cu degetul, dar ia! să vedem, cum i-ți da de fund? CREANGĂ, P. 260. A da de capăt v. capăt. A(-i) da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat. A da peste cineva cu caii (sau cu căruța etc.) = a veni din mers peste cineva, lovindu-l, răsturnîndu-l. Dedeau cu caii preste oamenii lui Ercule. ISPIRESCU, U. 52. Cine e acesta ce a să deie piste noi cu droșca. NEGRUZZI, S. I 238. A da de dracu = a o păți. A da cu ochii de cineva v. ochi. A-și da cu socoteala că... v. socoteală. ◊ (Urmat de determinări ca: «rușine», «primejdie», «necaz» etc.) Ia cupa cea largă și-ai grijă ce faci; Ascunde-o bine, Căci Mufti... ne-o ia... Și dăm de rușine! COȘBUC, P. I 210. Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6. Cînd este să dai peste păcat, dacă-i înainte, te silești să-l ajungi, iară dacă-i în urmă, stai și-l aștepți. CREANGĂ, P. 223. ♦ Tranz. (Regional) A băga de seamă, a prinde de veste, a observa. Băgînd sacii în moară, au dat că într-înșii nu-i grîu. SBIERA, P. 16. Cînd a dat de copilă că nu-i, a început a-și smulge părul din cap. CREANGĂ, A. 20. 6. (Despre întîmplări sau împrejurări neplăcute; de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «peste») A veni peste cineva pe neașteptate, a surprinde pe cineva. Acolo, la Cotnari, am fost demult la culesul viilor, pe cînd încă nu dăduse molima filoxerei. SADOVEANU, O. VIII 233. Deodată dete preste ei o căldură, încît leșinau de sete. RETEGANUL, P. III 75. N-au mers mult și iată c-au dat altă nevoie peste dînsa. SBIERA, P. 208. De multe ce dăduse peste dînsul, se făcuse cam hurșuz. CREANGĂ, P. 111. ◊ Expr. A da strechea într-însul, se spune despre un animal care fuge orbește pentru că a fost mușcat de streche, sau (fig.) despre un om care fuge cuprins de spaimă. 7. (Despre persoane, în legătură cu verbe de mișcare) A ajunge într-un punct, a nimeri într-un loc; (despre drumuri) a intra în alt drum, a se împreuna cu alt drum. Ivancea coti îndărăt ca să iasă prin fundul curții pe drumul ce da în șosea, fără să treacă prin sat. DUMITRIU, N. 53. Fac înapoi, pe același drum, cu gîndul... să dea în Calea Victoriei. SP. POPESCU, M. G. 62. Ieșiră acum din pădure și dădură într-o poiană frumoasă. RETEGANUL, P. I 46. Dacă prin codri pătrunzi, dai de-o vale frumoasă și verde, Pe-al căreia deal se întinde o mîndră grădină. EMINESCU, O. IV 179. ♦ (Rar, despre locuri, terenuri) A ajunge sau a se întinde pînă la... Nimerise în grădini tăcute care dădeau în cîmp. CAMILAR, N. I 102. Făt-Frumos vede că șirul munților dă într-o mare verde. EMINESCU, N. 13. ♦ (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A fi cu fața spre..., a avea vederea spre..., a se deschide spre... Mai la dreapta o ușă cu geam... dă înspre peron. SEBASTIAN, T. 188. Din odăile neluminate ce dădeau în larga încăpere din mijloc se auziră șoapte, rîsete înfundate. M. I. CARAGIALE, C. 120. 8. A nimeri în..., a cădea în... S-azvîrlea, nu s-azvîrlea, Drept în paloșe că da. TEODORESCU, P. P. 443. ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. De cînd ai luat zestre o casă, trei cai și-o sanie, te-ai prostit de dai în gropi. GALAN, Z. R. 266. A da din lac în puț = a nimeri din rău în mai rău. A-și da în petic v. petic. A da în brînci v. brîncă. ♦ (Despre păr) A intra, a cădea, a ajunge în... Pletele îi dădeau în ochi. ♦ (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. Baba... s-a ghemuit... cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi. CARAGIALE, S. N. 255. Tainicele raze [ale lunii], dînd pieziș pe o zidire... Mîngîie a ei ruină. ALEXANDRESCU, P. 136. 9. (În legătură cu o acțiune în desfășurare; urmat de determinări introduse prin prep. «în») A începe, a trece în..., a intra. Vremea dădu în cald. DELAVRANCEA, S. 50. Copacii dau în mugur. VLAHUȚĂ, O. A. 342. Soarele dă în asfințit. ISPIRESCU, L. 34. ◊ (Impersonal) Dădea în toamnă și-o amorțise frigul. PAS, Z. I 88. ◊ Expr. A da în undă (sau în clocot) = a începe să fiarbă, să clocotească. (Fig.) S-a depărtat al ploii ropot, Dar Rîul Mic a dat în clocot Și spumegă de-a lungul văii. DEȘLIU, M. 35. A da în pîrpăra însuratului = a fi stăpînit de dorința însuratului. Dă, ce să-i zici! dăduse și el în pîrpăra însuratului. CREANGĂ, P. 166. (Despre cereale sau fructe) A da în copt (sau în pîrg) = a începe să se coacă, să se pîrguiască. Acasă perele de vară dau în copt. CAMILAR, N. I 83. Pomul înflorea în fiecare zi... rodul creștea și seara da în pîrg. ISPIRESCU, L. 73. Vezi d-ta, colo departe, niște lanuri frumoase de grîu care dă în copt? CREANGĂ, P. 155. A da în spic = a lega spic. Holdele au dat în spic mai devreme ca în alți ani. ♦ (Despre frunze, muguri, păr) A ieși, a se ivi, a apărea. Le dădea puful pe obraz. SADOVEANU, O. I 271. Am fugit repede la oglindă să cercetez dacă nu mi-au dat fire albe. C. PETRESCU, Î. II 63. A suflat vîntul de primăvară, au încolțit mugurii, a dat frunza. DELAVRANCEA, A. 34. De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud cerul tunînd, Să văd norii fulgerînd, Ierbulița-n șesuri dînd. ANT. LIT. POP. I 72. ◊ (Despre sînge, lacrimi etc.) Îmi dau lacrimile și plîng încet de bucurie. CAMIL PETRESCU, U. N. 186. Avea o senzație de durere fizică așa de intensă, că-i da lacrămile în ochi. BART, E. 212. ◊ Expr. A da inima (sau duhul) din cineva, se zice despre acela care e gata să se sufoce în urma unui efort prea mare. Aleargă săraca, de dă inima din ea, ș-o trec amețeli. VLAHUȚĂ, O. A. 369. Începe a striga, de da duhul dintr-însa: «Ioane, Ioane, Ioane!» și Ion – pace! CREANGĂ, A. 64. ♦ (Despre lichide, determinat prin «afară» sau «pe din afară») A trece peste buzele vasului, a ieși afară din vas. Apa numai cît nu da afară din fîntîni. RETEGANUL, P. I 27. ◊ Expr. (Despre lichide în fierbere) A da în foc = a se umfla, a curge afarî din vas. S-a întîmplat să dea laptele în foc. GALAN, Z. R. 38. 10. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice) A veni, a se face a se lăsa, a se porni. Aici, în locul mărului, era o salcie cu scorbură arsă... și stăteau la adăpost în scorbură pescari cînd da cumpăna. CAMILAR, TEM. 195. Ciobanii de demult, cînd plecau cu oile, intrau ca în mănăstire: nu-i mai vedeau fetele și nevestele decît cînd da zăpada. GALACTION, O. I 64. Peste o lună dă primăvara. C. PETRESCU, C. V. 149. 11. (Cu valoare de auxiliar, urmat de un verb la conjunctiv) A începe să..., a se apuca de..., a avea de gînd, a se pregăti pentru o acțiune, a fi pe punctul de a... Rizea dădu să plece. DUMITRU, B. F. 27. Dragoș dădu să coboare scara, dar iute o sui înapoi, căci Geoiana era cît pe ce să-l umfle în corne. HOGAȘ, DR. II 96. A dat el să se supere și să ne ocărască, dar a priceput îndată că cel mai bun lucru ce-i rămînea de făcut era să rîdă și el cu noi. VLAHUȚĂ, O. A. 456. Dă el să descuie ușa, nu poate; dă s-o desprindă, nici atîta. CREANGĂ, P. 256. III. Refl. și (rar) intranz. 1. (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. Dă-te mai încoace.Ian, măi oameni, dați-vă la o parte. CAMILAR, N. I 208. Dă-te la o parte să treacă domnu doctor. C. PETRESCU, C. V. 35. ◊ Expr. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a) a se retrage (mai înapoi). Tuspatru deterăm un pas înapoi. M. I. CARAGIALE, C. 25. Dacă murgu-i sprinten da-n lături sforăind, Viteazul cu blîndeță îl dezmierda. ALECSANDRI, O. 207; b) a se codi, a se sustrage de la ceva, a căuta să scape, a se retrage (într-o luptă). Nu, Ioane, noi nu trebuie să dăm înapoi! Pentru nimic în lume, nici un pas înapoi! CAMILAR, TEM. 85. Teama de necunoscut era de neîndurat. Dar, negreșit, asta numai la cei hotărîți să nu dea, în nici un caz, înapoi. CAMIL PETRESCU, U. N. 337. Cum văd eu, nici de asta nu te-ai da în lături. CREANGĂ, P. 166. ◊ (Locuțiune verbală) A se da jos = a coborî. (Tranz.) De ce m-ați dat jos din tren? SEBASTIAN, T. 232. (Fig.) Prometeu... adesea mustra pe Joe pentru nelegiuirea ce săvîrșise dînd pe tat'său jos de pe scaun. ISPIRESCU, U. 82. Dînd jos pe Lăpușneanul, urcăm pe cine-n loc? ALECSANDRI, T. II 112. ♦ A se așeza undeva. Se dete p-o pernă, răzimîndu-și cotul. PANN, P. V. I 58. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A se năpusti, a se arunca, a năvăli asupra cuiva. Cînd se da armăsarul la Galben-de-Soare, mușca din pieile de bivol, iară cînd se da acesta la armăsar, mușca din carne vie. ISPIRESCU, L. 28. Ține-l [pe cîine] să nu se dea la mine. CARAGIALE, O. II 267. Iarna... ursul ajunge de să dă la vite și la oameni. SLAVICI, la TDRG. ◊ Intranz. V-aștept, ca să nu dea la voi cîinele. SADOVEANU, P. M. 261. Zîna... dă deodată la dînsul, să-i scoată ochii. SBIERA, P. 38. ◊ Expr. A da fuga = a se repezi. Eu am dat fuga la brad și m-am suit în brad. SADOVEANU, V. F. 27. A da de-a dreptul = a veni drept la țintă, fără a face ocol. Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul. CREANGĂ, A. 69. 3. A se deda la..., a fi înclinat spre... Leneșa lor minte, dată pe gîndiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. VLAHUȚĂ, P. 134. El din mica copilărie au fost dat către aceste. DRĂGHICI, R. 73. 4. (În jocuri, urmat de determinări ca «de-a rostogolul», «pe gheață», «în leagăn» etc.) A aluneca, a se rostogoli, a se legăna etc. Fă-te dar tu o roată de lemn și eu una de fier, să ne dăm unul pe un deal, altul pe alt deal. RETEGANUL, P. III 73. În scrînciobul din culme se dau flăcăi și fete. ALECSANDRI, P. III 143. ◊ Expr. A se da peste cap v. cap. A se da de-a tumba (sau de-a dura) = a se da peste cap, a se rostogoli. A se da de rîpă = a se prăpădi. Porumbo, iubește-mă că mă dau de rîpă, pre legea mea! ALECSANDRI, T. 157. A se da în vînt după... = a) a-și da toată osteneala. Ilinca bocea pe la toate pragurile și se da-n vînt după leacuri. VLAHUȚĂ, O. A. 129. Și merg eu acum fără păsare prin păpușoi pînă în dreptul ogrăzii și mă uit printre gard și văd pe mama cum se da în vînt după trebi. CREANGĂ, A. 68; b) a ține foarte mult la cineva, a face orice pentru... 5. (Urmat de determinări introduse prin prep. «pe lîngă») A se lua cu binele pe lîngă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. Slutul se dete pe lîngă fată și începu s-o lingușească cu vorbe mierloitoare și să se ia cu binele pe lîngă dînsa. ISPIRESCU, L. 47. Dacă... vrun tinerel viteaz S-ar da pe lîngă mine... Atunci cu voie bună I-aș da sufletu-n dar. ALECSANDRI, T. 156. 6. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «în») A trece în altă parte, în altă tabără sau grupă. Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească. ALECSANDRI, P. P. 211. ◊ Expr. A se da în (sau de) partea (cuiva) sau a se da cu cineva = a se alătura de partea cuiva (într-o discuție, într-un diferend etc.). Of, of... te-ai dat cu năpîrca de Eftimie. DUMITRIU, N. 238. Stă la chibzuri în care parte să se de. ISPIRESCU, U. 28. ♦ A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau ceva. Eu gîndesc că s-a da după mine și s-a face și ea bună. CREANGĂ, P. 164. ◊ Expr. A se da pe (sau la) brazdă v. brazdă. 7. (Despre persoane) A se lăsa în voia cuiva. Lasă-ți lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie. EMINESCU, O. I 209. ♦ A se lăsa stăpînit, copleșit de... Dragul meu... învață-te a munci, nu te da lenii. HOGAȘ, DR. II 47. Se dete cu totul la această patimă. NEGRUZZI, S. I 20. Inima i se sfîrșea, Dar îndat' se stăpînea Și durerii nu se da. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488. 8. (Mai ales în forma negativă) A ceda, a nu opune rezistență, a se supune. [Cîinii] nu se da să li tai cozile. SBIERA, P. 15. Fricosule... nu mi te da, păcătosule. ALECSANDRI, T. I 117. ◊ Expr. A nu se da cu una cu două = a nu ceda ușor. Flăcăul era chitit la capul său și nu se da cu una cu două. CREANGĂ, P. 142. ♦ (Întregit printr-un participiu, cu sensul determinat de acesta) A se lăsa (nemaiavînd încotro). N-a mai avut ce spune și s-a dat bătut. SADOVEANU, P. M. 205. Cum nu se dă scos ursul din bîrlog... așa nu mă dam eu dus din Humulești. CREANGĂ, A. 116. ♦ (Învechit și familiar; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. Numai Timișoara mai este în mîna împotrivnicului, dar întru atîta înconjurată că în puțintică vreme trebuie să se dea. GHICA, A. 306. Aceștii, după puțin, s-au dat robi și cetățuia s-au ars de franțezi. KOGĂLNICEANU, S. 13. Dă-te de voia tea. Să ne scapi de vreo belea. TEODORESCU, P. P. 292. 9. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la», rar «spre») A începe să..., a se apuca de..., a se pune pe... După cină să dau la culcare. RETEGANUL, P. III 83. Se deteră spre odihnă, dar pîndea cînd unul, cînd altul. ISĂIRESCU, L. 4. Satul văzînd că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spînzure. CREANGĂ, P. 329. La lucru s-au pornit Și la lucru mi s-au dat; Mi s-au dat la secerat. TEODORESCU, P. P. 150. ◊ Expr. A se da (rar, intranz., a da) în vorbă cu cineva = a intra în vorbă. Mai de una, mai de alta, apoi dădură în vorbă cu Pahon. RETEGANUL, P. V 14. Numai cît în vorbă se da, Secerele și gătea. TEODORESCU, P. P. 142. 10. (Numai în expr.) A se da drept (învechit, de) cineva = a voi să treacă drept altcineva, a face să se creadă că e altcineva. [Agenții] s-au ivit în aceeași zi la han la Brătulescu, dîndu-se drept negustori de covoare. POPA, V. 95. M-oi duce la curtea împăratului și m-oi da de doftor. SBIERA, P. 301. Am să mă dau și eu de baroană, cum oi trece granița. ALECSANDRI, T. I 181. 11. (Mai ales în forma negativă) A se pomeni, a se ivi. Înc-așa schilodeală nu mi s-a dat în cale! RETEGANUL, P. III 62. Turbare de cap și frîntură de limbă ca la acești nefericiți dascăli nu s-a mai dat a vedea! CREANGĂ, A. 84. Nu s-a dat pe fața pămîntului o jupîneasă mai iscusită decît Anghelușa. ALECSANDRI, T. I 105. – Forme gramaticale: prez. ind. dau, dai, dă, dăm, dați, dau; imperf. dădeam și dam; perf. s. dădui (regional dedei și detei); m. m. perf. dădusem și dasem (regional dedesem și detesem); prez. conj. pers. 3 să dea (regional să deie).

DA1 adv. (În opoziție cu nu) Cuvînt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmare, un consimțămînt. Toți sînt aici? – Da.Mai mult Passa vorbea. Domițian se mulțumea să zică da sau nu. BASSARABESCU, V. 18. Ai înțeles ce ți-am spus? – Da, mămucă. CREANGĂ, P. 6. ◊ Loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. N-ai terminat? – Ba da.

da2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dau, 2 sg. dai, 1 pl. dăm, 2 pl. dați, imperf. 3 sg. dădeá, perf. s. 1 sg. dădúi, 1 pl. dădúrăm, m.m.c.p. 1 sg. dădúsem, 1 pl. dădúserăm; conj. prez. 3 dea; cond. prez. 3 ar da/(în imprecații) dar-ar; imper. neg. 2 sg. nu da

da1 adv.