13 definiții pentru despre


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

déspre pp [At: M. COSTIN, ap. LET2. I, 267 / E: de4 + spre] 1 (Introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu... 2 (Introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) Privitor la... 3 (Înv; introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) Asupra. 4 (Înv; introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) Împotriva. 5 (Pop; introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) După. 6 (Pop; introduce un c. indirect, un c. circumstanțial de relație sau un atribut) Dinspre. 7 (Introduce un c. circumstanțial de loc) Din regiunea... 8 (Introduce un c. circumstanțial de loc) De la... 9 (Pop; introduce un c. circumstanțial de loc) Spre. 10 (Pop; introduce un c. circumstanțial de loc) Către. 11 (Introduce un c. circumstanțial de timp) Aproape de... 12 (Introduce un atribut) Din partea de... 13 (Înv; introduce un c. de agent) De către...

DÉSPRE prep. 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... Înțelegea că este vorba despre ei. ♦ (Înv.) Împotriva..., asupra... ♦ (Pop.) După, dinspre. Văr despre tată. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ♦ (Pop.) Spre, înspre, către. 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... Era despre ziuă. 4. (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... Peretele despre curte. 5. (Înv.; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. – De4 + spre.

DÉSPRE prep. 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... Înțelegea că este vorba despre ei. ♦ (Înv.) Împotriva..., asupra... ♦ (Pop.) După, dinspre. Văr despre tată. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ♦ (Pop.) Spre, înspre, către. 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... Era despre ziuă. 4. (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... Peretele despre curte. 5. (Înv.; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. – De4 + spre.

DÉSPRE prep. 1. (În legătură cu verbe de declarație, cu verbe ale cunoașterii etc. introduce un complement indirect) Cu privire la, în legătură cu, de. Se amintește despre geto-daci, cu ocazia marii expediții întreprinse împotriva sciților, în 514, î.e.n., de către regele Darius I. IST. R.P.R. 34. Vorbeau cu voce tare și veselă ori cu voce scăzută, îngîndurată, despre împrejurarea care-i adunase acolo. PAS, L. I 143. Mutu înțelegea că e vorba despre el. SADOVEANU, P. M. 267. Toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGĂ, P. 16. ♦ (Învechit) Împotriva..., asupra... A venit vremea ca [Basta] să dobîndească Ardealul pe seama împăratului și a-și izbîndi despre Mihai. BĂLCESCU, O. II 307. 2. (Exprimă o relație) a) (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ceea ce privește, referitor la... Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți. EMINESCU, O. I 146. Gogul mamii cel isteț... Despre carte e cam prost. ALECSANDRI, T. I 384. ◊ (Precedat de «cît») Cît despre mine, ce să vă spui? Eu nu am darul versului decît în mică măsură. BENIUC, V. 29. Cît despre apă bună, nu vă îngrijiți! CREANGĂ, P. 204. b) (Introduce un atribut) Privitor la, de. Vestea despre sosirea lui m-a bucurat. c) (Popular; arată o legătură de rudenie) După, dinspre. Mi-e văr despre tată. 3. (Introduce un complement circumstanțial de loc) a) (În opoziție cu spre, exprimă punctul de plecare) Dinspre, de la, din partea, din regiunea, de către. Iat-o! Plină despre munte Iese luna din brădet. COȘBUC, P. I 48. Sosind la colț, ea îl zări în depărtare viind despre stînga, pe ulița Morarilor. SLAVICI, O. II 60. Bătrînul Matei Cîrjă are-mpregiurul lui Cinci sute de năpraznici, ce vin despre Vaslui. ALECSANDRI, P. III 204. S-a stîrnit o furtună mare, Un vînt despre răsărit. TEODORESCU, P. P. 164. b) (Învechit și popular; exprimă locul în direcția căruia se petrece o acțiune) Spre, înspre, către, în partea... Puse iute despre soare, cu palma-i diafană, o mică perdea trandafirie privirii. HOGAȘ, M. N. 15. 4. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Către, aproape de, spre, înspre. Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie, în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192. Fata împăratului, după povața calului, s-a sculat peste noapte, cam despre ziuă. ISPIRESCU, L. 20. Pe patu-mi de trudă dormeam obosit. Era despre ziuă: soția-mi iubită Ședea lîngă mine... Un vis, vis cumplit! ALEXANDRESCU, M. 40. Cînd fu despre cîntători, Pîn-a nu răsări zori, Ghemiș iute se trezi Și-ncepea a nechezi. ALECSANDRI, P. P. 130. 5. (Introduce un atribut) Din partea de, dinspre.S-o trăsnești cu capul de păretele cel despre răsărit. CREANGĂ, P. 13. Porneam pe jos d-acasă, de lîngă poarta Luxemburgului, despre Școala de mine, și mă duceam pînă la Tortoni. GHICA, S. A. 146. 6. (Învechit și arhaizant; introduce un complement de agent, indicînd autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. Se asuprește patria noastră despre vrăjmași. ARHIVA R. I 154.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

déspre (des-pre / de-spre) prep.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DÉSPRE prep. (arată obiectul) 1. de. (E vorba ~ el.) 2. asupra. (Studiu ~ atomi.)

DÉSPRE prep. v. asupra, către, contra, dinspre, după, împotriva, înspre, la, spre.

DÉSPRE prep. 1) (exprimă raporturi deliberative, relevând obiectul de referire) De; cu privire la; în legătură cu; referitor la; privitor la. A vorbi despre istoria neamului. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea de un anumit moment) Aproape de; cam spre; către; dinspre. /de + spre

despre prep. 1. (atingător) de: despre limba română; 2. din partea: despre răsărit; 3. în privința: cât despre mine [Lat. DESUPER].

déspre prep. (de și spre [lat. dé-super, de deasupra deasupra]). Relativ la, în privința unuĭ lucru, de: vorbim despre tine, despre cucerirea Daciiĭ. Din spre (și în acest caz se poate scrie și de spre): bate vîntu de spre mează noapte. Spre, în spre, la (Rar): a început să ploaĭe de spre ziŭă, România se mărginește de spre răsărit cu Rusia și Marea Neagră. Cît despre, în ceĭa ce privește (fr. quant à): cît despre altele, vom vorbi pe urmă. Nu zice asupra stiluluĭ (fr. sur le stylé), ci despre stil!

déspre prep. (sil. mf. -spre)

DESPRE prep. 1. (arată obiectul) de. (E vorba ~ el.) 2. (arată obiectul) asupra. (Studiu ~ atomi.)

despre prep. v. ASUPRA. CĂTRE. CONTRA. DINSPRE. DUPĂ. ÎMPOTRIVA. ÎNSPRE. LA. SPRE.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câtevaDe omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis.

Intrare: despre
despre prepoziție
  • silabație: -spre
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • despre