21 de definiții pentru achita


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

achitá [At: DA ms / Pzi: achít / E: fr acquiter] 1-2 vtr A(-și) plăti o obligație materială sau morală. 3 vt (Jur) A declara pe cineva nevinovat (prin judecată). 4 vt (Pfm) A omorî.

ACHITÁ, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.

ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.

ACHITÁ, achít, vb. I. Tranz. 1. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. Tribunalul a achitat pe inculpat. 2. (Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc.) A plăti, a lichida. A achitat la timp datoria.Refl. M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o.. Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. ◊ Expr. A se achita de ceva = a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfîrșit o sarcină. Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. 3. (Familiar) A omorî, a ucide.

ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărâre judecătorească. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-si) lichida o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o sarcină. 3. Tranz. (Fam.) A omorî, a ucide. – Fr. acquitter.

ACHITÁ vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-și) plăti, a(-și) lichida o datorie. ◊ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].

ACHITÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-și) plăti o datorie. ♦ a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)

A ACHITÁ achít tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viață (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorî. /<fr. acquitter

A SE ACHITÁ mă achít intranz. A se elibera (de o obligație materială sau morală). ~ de o datorie. /<fr. aquitter

achità v. 1. a plăti, a răfui; 2. fig. a împlini o însărcinare, o făgădueală sau o datorie: s’a achitat în conștiință; 3. a declara nevinovat: acuzatul a fost achitat.

*achít, a -a, v. tr. (fr. acquiter, d. quitte, achitat). Platesc, răfuĭesc: a achita o datorie. Constat plata: a achita un bilet, o factură. Fig. Liberez de supt acuzațiune: a achita un acuzat. V. Refl. Mă liberez de datoriĭ materiale saŭ morale. Împlinesc o însărcinare: s’ a achitat bine.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

achitá (a ~) vb., ind. prez. 3 achítă

achitá vb., ind. prez. 1 sg. achít, 3 sg. și pl. achítă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ACHITÁ vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)

ACHITÁ vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.

ACHITA vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)

achita vb. v. ASASINA. OMORÎ. SUPRIMA. UCIDE.

A achita ≠ a acuza, a condamna, a învinovăți, a osândi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

achitá (achitát, achitát), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” și alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

achita, achit v. t. a omorî

Intrare: achita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • achita
  • achitare
  • achitat
  • achitatu‑
  • achitând
  • achitându‑
singular plural
  • achi
  • achitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • achit
(să)
  • achit
  • achitam
  • achitai
  • achitasem
a II-a (tu)
  • achiți
(să)
  • achiți
  • achitai
  • achitași
  • achitaseși
a III-a (el, ea)
  • achi
(să)
  • achite
  • achita
  • achită
  • achitase
plural I (noi)
  • achităm
(să)
  • achităm
  • achitam
  • achitarăm
  • achitaserăm
  • achitasem
a II-a (voi)
  • achitați
(să)
  • achitați
  • achitați
  • achitarăți
  • achitaserăți
  • achitaseți
a III-a (ei, ele)
  • achi
(să)
  • achite
  • achitau
  • achita
  • achitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

achita

  • 1. tranzitiv A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: acuza condamna osândi învinovăți un exemplu
    exemple
    • Tribunalul a achitat pe inculpat.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: lichida plăti 2 exemple
    exemple
    • A achitat la timp datoria.
      surse: DLRLC
    • M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o... Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie reflexiv A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6.
        surse: DLRLC

etimologie: