22 de definiții pentru achita
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
achita [At: DA ms / Pzi: achit / E: fr acquiter] 1-2 vtr A(-și) plăti o obligație materială sau morală. 3 vt (Jur) A declara pe cineva nevinovat (prin judecată). 4 vt (Pfm) A omorî.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ACHITA (-it) I. vb. tr. 1 ⚚ A plăti în întregime (o datorie) ¶ 2 ⚖️ A declara nevinovat (prin judecată). II. vb. refl. A se plăti (de o datorie); a îndeplini o însărcinare [fr. acquitter].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. Tranz. 1. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. Tribunalul a achitat pe inculpat. 2. (Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc.) A plăti, a lichida. A achitat la timp datoria. ◊ Refl. M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o.. Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. ◊ Expr. A se achita de ceva = a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfîrșit o sarcină. Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. 3. (Familiar) A omorî, a ucide.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-si) lichida o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfîrșit o sarcină. 3. Tranz. (Fam.) A omorî, a ucide. – Fr. acquitter.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACHITA vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-și) plăti, a(-și) lichida o datorie. ◊ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACHITA vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-și) plăti o datorie. ♦ a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ACHITA achit tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viață (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorî. /<fr. acquitter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ACHITA mă achit intranz. A se elibera (de o obligație materială sau morală). ~ de o datorie. /<fr. aquitter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
achità v. 1. a plăti, a răfui; 2. fig. a împlini o însărcinare, o făgădueală sau o datorie: s’a achitat în conștiință; 3. a declara nevinovat: acuzatul a fost achitat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*achít, a -a, v. tr. (fr. acquiter, d. quitte, achitat). Platesc, răfuĭesc: a achita o datorie. Constat plata: a achita un bilet, o factură. Fig. Liberez de supt acuzațiune: a achita un acuzat. V. Refl. Mă liberez de datoriĭ materiale saŭ morale. Împlinesc o însărcinare: s’ a achitat bine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
achita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. achit, 2 sg. achiți, 3 achită; conj. prez. 1 sg. să achit, 3 să achite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
achita (a ~) vb., ind. prez. 3 achită
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
achita vb., ind. prez. 1 sg. achit, 3 sg. și pl. achită
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACHITA vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACHITA vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACHITA vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
achita vb. v. ASASINA. OMORÎ. SUPRIMA. UCIDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A achita ≠ a acuza, a condamna, a învinovăți, a osândi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
achita (achit, achitat), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” și alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
achita, achit v. t. a omorî
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
achita, achitverb
- 1. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNantonime: acuza condamna osândi învinovăți
- Tribunalul a achitat pe inculpat. DLRLC
-
- 2. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- A achitat la timp datoria. DLRLC
- M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o... Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. DLRLC
- A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. DLRLC
-
-
etimologie:
- acquitter DEX '09 MDA2 DEX '98 DN