12 definiții pentru sorti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SORTI, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiții) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă.

SORTI, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiții) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă.

sorti1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) ~rți, (reg) ~rdi / Pzi: ~tesc / E: soartă1] 1 vt(a) (Mai ales la forma pasivă) A hotărî dinainte soarta1 (1), însușirile etc. unei ființe sau ale unui lucru Si: a destina (1), a predestina, a rândui1, a ursi, a-i fi scris, (rar) a predetermina, a preursi, (pop) a noroci, a soroci (7), a pune deoparte, (înv) a tocmi. 2-3 vtrp A (se) stabili rolul, destinația etc. cuiva sau a ceva Si: a (se) destina (2), a (se) hărăzi (3), a (se) hotărî (6-7), a (se) meni, a (se) rezerva, a (se) rândui1, (îvp) a (se) orândui, (pop) a (se) noroci, a (se) soroci (5-6). 4 vt (Reg; îf sorți; ccd) A-i ura (cuiva ceva). 5 vta (Reg; îf sorți) A blestema (3). 6-7 vtrp (Îrg) A desemna prin tragere la sorți. 8-9 vtr (Mun; pex; d. copii) A urina în pat. 10-11 vtr (Mun; pex; d. oameni) A (se) uda. 12-13 vtr (Mun; pex; d. oameni) A (se) murdări.

SORTI, sortesc, vb. IV. Tranz. (Întrebuințat mai ales la timpurile compuse) A determina soarta, destinul cuiva; a ursi, a meni, a predestina. Voia tatei, voia țării, asta ne-a sortit ursita. EFTIMIU, Î. 26. Pînă acum voise s-o ia numai pentru că era fata lui Baciu și fiindcă părinții lor i-au sortit unul altuia. REBREANU, I. 115. Se vede că așa mi-a fost sortit și n-am ce face. CREANGĂ, P. 274.

A SORTI ~esc tranz. (în superstiții și în creația folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a soroci; a ursi; a hărăzi; a predestina; a meni. /Din soartă

sortésc v. tr. (d. soartă). Destinez, ursesc, hotărăsc soarta: cum țĭ-a fost sortit, așa aĭ să trăieștĭ! – Și sorțésc (după sorț).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sorti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sortesc, 3 sg. sortește, imperf. 1 sorteam; conj. prez. 1 sg. să sortesc, 3 să sortească

sorti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sortesc, imperf. 3 sg. sortea; conj. prez. 3 să sortească

sorti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sortesc, imperf. 3 sg. sortea; conj. prez. 3 sg. și pl. sortească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SORTI vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina.

SORTI vb. 1. a da, a destina, a hărăzi, a hotărî, a meni, a orîndui, a predestina, a rîndui, a ursi, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (înv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. (Ce le-a ~ soarta?) 2. a destina, a face, a hărăzi, a meni, a predestina, a ursi. (Sînt ~ să fie fericiți.)

Intrare: sorti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sorti
  • sortire
  • sortit
  • sortitu‑
  • sortind
  • sortindu‑
singular plural
  • sortește
  • sortiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sortesc
(să)
  • sortesc
  • sorteam
  • sortii
  • sortisem
a II-a (tu)
  • sortești
(să)
  • sortești
  • sorteai
  • sortiși
  • sortiseși
a III-a (el, ea)
  • sortește
(să)
  • sortească
  • sortea
  • sorti
  • sortise
plural I (noi)
  • sortim
(să)
  • sortim
  • sorteam
  • sortirăm
  • sortiserăm
  • sortisem
a II-a (voi)
  • sortiți
(să)
  • sortiți
  • sorteați
  • sortirăți
  • sortiserăți
  • sortiseți
a III-a (ei, ele)
  • sortesc
(să)
  • sortească
  • sorteau
  • sorti
  • sortiseră
sordi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sorti, sortescverb

  • 1. în superstiții A hotărî, a determina soarta cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Voia tatei, voia țării, asta ne-a sortit ursita. EFTIMIU, Î. 26. DLRLC
    • format_quote Pînă acum voise s-o ia numai pentru că era fata lui Baciu și fiindcă părinții lor i-au sortit unul altuia. REBREANU, I. 115. DLRLC
    • format_quote Se vede că așa mi-a fost sortit și n-am ce face. CREANGĂ, P. 274. DLRLC
etimologie:
  • soartă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.