28 de definiții pentru la (prep.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) 1. (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indică limita în spațiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indică distanța) Cade la doi metri de casă. 4. (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) Locuiește la munte. ♦ (Atributul indică poziția) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) Plecăm la începutul primăverii.Expr. La mulți ani! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! 2. (Complementul indică periodicitatea) Festivalul are loc o dată la doi ani. III. (Introduce un complement circumstanțial de scop) S-a dus la vânătoare.Loc. adv. (Pop. și fam.) La ce? = în ce scop? ce rost are? IV. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Tresărea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Caii aleargă la galop. Expr. La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ♦ (Complementul indică măsura) Mătasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cântă la pian. VII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) Este rău la suflet. ◊ (În legătură cu verbul „ a împărți”) Întreg (5). VIII. (Introduce un complement indirect) Nu răspunzi la întrebări. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprimă o cantitate mare) Bea la apă. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (În prepoziții compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) Coboară de la munte. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) Doarme de la prânz.Loc. adv. De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod; în loc. adj.) De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimănui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea? 5. (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) Flori de la munte. Degetele de la mână. 6. (Introduce un atribut care indică timpul) Ședința de la ora 12. II. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație). 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pleacă pe la amiază. III. Până la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Așteaptă până la vară. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Îl conduce până la ușă. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Îi chinuiește până la exasperare.Expr. Până la unul = absolut toți. – Lat. illac.

la1 pp [At: COD. VOR.2 20v/10 / E: ml illac] 1 Exprimă direcția unei mișcări, a unei acțiuni A luat-o la dreapta Si: către, spre. 2 Precizează punctul de destinație al unei mișcări, al unei acțiuni S-a dus la el. 3-4 Cu elipsa verbului, poate exprima (un îndemn sau) o poruncă La drum! La stânga! 5 Precizează limita în spațiu Apa i-a ajuns la umeri. 6 (Precedat de verbele „a rămâne”, „a reduce” sau „a ajunge”) Exprimă o limită abstractă, conceptuală A reduce la absurd. 7-8 (Mat; îs) A aduna ~, a împărți ~ Precizează valoarea (căreia i se adaugă un număr sau) la care se împarte un număr Adunăm trei la patru. 9 Arată distanța Stă la trei metri de el. 10 Arată poziția Han la răscruce. 11 Exprimă locul unde se găsește ceva, unde are loc o acțiune Locuiește la munte. 12 Precizează obiectul la care se atașează ceva Înhamă caii la căruță. 13 Arată sursa de căldură S-a încălzit la sobă. 14 Precizează un reper temporal Plecăm la ora cinci. 15 Circumscrie un interval temporal La șapte zile a născut. 16 Arată periodicitatea unei repetări O dată la patru ani. 17 Exprimă scopul unei acțiuni S-a dus la vânătoare. 18 (Îlav) ~ ce? În ce scop? 19 Exprimă cauza unei acțiuni Tresărea la orice zgomot. 20 Precizează modalitatea de desfășurare a acțiunii Aleargă la galop. 21 (Îe) ~ preț(ul) de... În schimbul prețului de... 22 Exprimă unitatea de măsură Se vinde la kilogram. 23 Exprimă un raport între două mărimi proporționale Mergea cu 160 km la oră. 24 Arată instrumentul Cântă la pian. 25 Exprimă relația între o calificare și realitatea la care se referă E rău la suflet. 26 (Pop; înlocuind genitivul) Arată posesia În casă la om. 27 (Pfm; înlocuind genitivul) Exprimă referința la beneficiarul unei acțiuni Împărțea bomboane la copii. 28 Arată o cantitate foarte mare, nedeterminată din ceva A făcut la plăcinte... 29 Exprimă aproximația Erau (ca) la 30 de oameni. 30- 31 (Îc) De ~ Precizează (spațial sau) temporal punctul de plecare al unei acțiuni Doarme de la prânz. 32 (Îac) Exprimă proveniența Flori de la munte. 33 (Îac) Precizează apartenența unui element la un întreg Scârțâie cumpăna de la fântână. 34 (Îac) Precizează exact momentul Ședința de la ora 12. 35 (Îlav) De ~ o vreme Începând cu un moment dat. 36-37 (Îc) Pe ~ Exprimă aproximația (spațială sau) temporală Vine pe la prânz. 38-39 (Îc) Până ~ Exprimă punctul de reper final (spațial sau) temporal Așteaptă până la vară. 40 Exprimă o limită abstractă Îl chinuie până la exasperare. 41 (Îlav) Până ~ unul Absolut toți. 42 (Îvp; îe) A fî de credință ~ cineva A avea credit, trecere la cineva. 43-44 (Pfm; îe; îlav) (A fi) floare ~ ureche (Este) foarte ușor de realizat. 45-46 (Pfm; îae; îlav) (Este) fără importanță. 47 (Îe) A ura ~ mulți ani! A dori cuiva să trăiască încă mulți ani. 48 (Îlav) ~ anul (sau ~ vară, ~ noapte etc.) În cursul unui interval de timp precizat, situat în viitor. 49 (Pfm; îlav) ~ Paștele cailor (sau ~ sfântul așteaptă, ~ moșii ăi verzi sau ~ anul și ~ mulți ani) Niciodată. 50 (Urmat de precizarea unității temporale) Aproximează distanța pe baza intervalului temporal în care se desfășoară deplasarea La două ore de București. 51 (Îlav) De ~ sine Fără nici o intervenție externă.

LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) 1. (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indică limita în spațiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indică distanța) Cade la doi metri de casă. 4. (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) Locuiește la munte. ♦ (Atributul indică poziția) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) Plecăm la începutul primăverii.Expr. La mulți ani! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! 2. (Complementul indică periodicitatea) Festivalul are loc o dată la doi ani. III. (Introduce un complement circumstanțial de scop) S-a dus la vânătoare.Loc. adv. (Pop. și fam.) La ce? = în ce scop? ce rost are? IV. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Tresărea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Caii aleargă la galop.Expr. La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ♦ (Complementul indică măsura) Mătasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cântă la pian. VII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) Este rău la suflet. VIII. (Introduce un complement indirect) Nu răspunzi la întrebări. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprimă o cantitate mare) Bea la apă. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (În prepoziții compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) Coboară de la munte. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) Doarme de la prânz.Loc. adv. De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod; în loc. adj.) De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimănui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea? 5. (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) Flori de la munte. Degetele de la mână. 6. (Introduce un atribut care indică timpul) Ședința de la ora 12. II. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pleacă pe la amiază. III. Până la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Așteaptă până la vară. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Îl conduce până la ușă. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Îi chinuiește până la exasperare.Expr. Până la unul = absolut toți. – Lat. illac.

LA1 prep. A. I. Introduce un complement circumstanțial de loc sau atribute care arată locul. 1. (Complementul arată locul unde sau în vecinătatea căruia stă ceva sau cineva) Nu mai știa ce are la casa lui. CREANGĂ, P. 153. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă... La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă. EMINESCU, O. I 142. O privea stînd la capul ei. NEGRUZZI, S. I 60. ◊ (Învechit și popular înaintea numelor de țări, azi înlocuit prin «în») La Moldova cea frumoasă Viața-i dulce și voioasă! ALECSANDRI, O. 100. ♦ (Complementul sau atributul arată poziția) Casa este așezată la drum.În față, cu ferestrele la stradă, e salonul de primire. VLAHUȚĂ, O. A. III 5. ♦ (Complementul arată locul unde se petrece o acțiune) Albinele și-au început dulce zumzet la copacii timpurii. SADOVEANU, O. VI 399. La teatru se făcea o pregătire neobișnuită: toți lucrau cu tragere de inimă. DEMETRESCU, O. 130. ◊ (Complementul arată în același timp și obiectul unei acțiuni) Seceră la grîu. 2. (Complementul arată direcția sau ținta unei mișcări sau a unei acțiuni) Moș Petrache avea o manta de aba roșie de ploaie și tocmai venea la noi cu dînsa-n spete, fiindcă ploua. HOGAȘ, DR. II 148. Pasărea... la ceruri zboară. ALECSANDRI, P. I 139. Se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258. De-ar fi noaptea ca ziua Aș trece la Moldova. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. ◊ (După verbe ca «a privi») Înfricoșată, își arunca ochii cu speranță la doctor. BART, E. 387. Se uita galeș la dînsul. ISPIRESCU, L. 34. 3. (Complementul arată o limită în spațiu) Păru-i ajunge la călcîie. EMINESCU, O. I 95. ♦ (Complementul arată limita unei acțiuni) Crîncene gloate... Cu inima iască și cuțitul la oase. DEȘLIU, G. 23. Și le zicea el, versurile acestea, într-un anumit fel, de te-ajungea la inimă. SADOVEANU, O. II 6. 4. (Complementul arată distanța) La un pas de el, văzu un soldat mort. CAMILAR, N. I 58. 5. (În loc. adv.) La deal v. deal. La vale v. vale. La îndemînă v. îndemînă. La un loc v. loc. La rînd v. rînd. La dreapta v. drept. La stînga v. stîng. La umăr v. umăr. II. Introduce un complement circumstanțial de timp. 1. (Complementul arată data, momentul, perioada sau prilejul în trecut sau prezent) A doua zi, sîmbătă, plecară la răsăritul soarelui, învăliți în cojoace. SADOVEANU, B. 68. Fost-ai și d-ta la tinerețe, nu zic. CREANGĂ, P. 230. Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă. ALECSANDRI, P. III 445. Văduvă de doi bărbați la 21 de ani. NEGRUZZI, S. I 57. Adună la tinerețe ca să ai la bătrînețe. ◊ (Învechit și popular, cu complementul «ceasul» sau «ziua») Mulțumesc... că nu m-a lăsat să pier la ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 56. La ziua judecății... iar ne vom întîlni. NEGRUZZI, S. I 29. 2. (Introduce un complement care arată un moment viitor: anul, anotimpul, luna, ziua etc.) Ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă... ba la vară, ba iar la toamnă. CREANGĂ, P. 141. La noapte iar or veni după dînsul. SBIERA, P. 266. Și la anul să trăiți. ALECSANDRI, P. P. 391. E mai bine acum un ou decît la anul un bou. NEGRUZZI, S. I 248. Da la noapte ce să faci? BIBICESCU, P. P. 182. ◊ Loc. adv. La ziuă = cînd se crapă de ziuă; cînd se face ziuă. Mîine la ziuă pornim.Expr. La mulți ani = îți urez să trăiești mulți ani. La mulți ani cu sănătate! TEODORESCU, P. P. 17. 3. (Complementul arată periodicitatea) Se ducea... la luna, la săptămîna, ca să vadă grîul de-i copt. ȘEZ. III 242. Și apoi, mergînd la luna, La luna, la săptămîna, Să vedem cum ne dă mîna. TEODORESCU, P. P. 139. ◊ (Întărit prin «o dată», «tot», «fiecare») Frunzele moarte se desprindeau la fiecare pas. C. PETRESCU, S. 169. De la Scarlat nu știam nimic, fiindcă el scrie o dată la o lună. id. Î. II 235. Găsește din întîmplare cîte o piatră de aceste picată de pe cerb, cînd se scutură el la șepte ani o dată. CREANGĂ, P. 218. 4. (În expresii și locuțiuni) La început v. început. La sfîrșit v. sfîrșit. La urmă sau la urma urmelor v. urmă. La vreme v. vreme. La cîte ceasuri? = la ce oră? III. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. COȘBUC, P. I 53. Cine-i tînăr și voinic Mere noaptea la cîștig. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. ◊ Loc. adv. La ce? = pentru ce? Ar fi vrut grozav să-l întrebe la ce i-a intrat în ogradă, însă n-ar fi stat frumos să i-o zică de la obraz. CAMILAR, TEM. 29. La ce-ți trebuie s-o știi? EMINESCU, N. 18. IV. (Rar, introduce un complement de cauză) Pentru, din cauza. La cea mai mică greșeală dregătorească, la cea mai mică plîngere ce i se arăta, capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare greșealei lui. NEGRUZZI, S. I 143. ♦ Sub acțiunea, în prezența. Teaca neagră, ferecată în alamă și înflorită cu argint a săbiei încovoiate sclipea la soarele verii. SADOVEANU, O. I 480. Albele-i cosițe strălucesc la lună. BOLINTINEANU, O. 106. V. (Introduce un complement de mod) Judecă-mă la dreptate. MARIAN, S. 57. ◊ Loc. adv. La pas v. pas.Expr. A fi (sau a se avea, a fi certat) la cuțite (cu cineva) v. cuțit. ♦ (Complementul arată măsura) Ziarele vechi se vînd la kilogram.Expr. La preț sau la prețul de = cu prețul, pe prețul, pentru prețul. Am vîndut merele la prețul de cinci lei kilogramul. VI. (Introduce un complement instrumental) Text scris la mașină. VII. (Introduce un complement de relație) Adună pasările cele mai agere la zbor. ISPIRESCU, L. 75. De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. CREANGĂ, P. 150. Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață. EMINESCU, O. I 171. Amîndoi ne potrivim... și la ochi și la uitat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49. VIII. (Introduce un complement indirect) Cît mac e prin livezi Atîția ani la miri urez. COȘBUC, P. I 59. A mea viață la zeii tăi se-nchină. EMINESCU, O. I 93. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea. ALECSANDRI, P. P. 3. Să dea la boi de mîncare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 514. ◊ (După verbe ca «a gîndi») Cînd mă gîndesc la locul nașterii mele, la casa părintească... parcă-mi saltă și acuma inima de bucurie. CREANGĂ, A. 33. Și privind păienjenișul din tavan, de pe pilaștri, Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri. EMINESCU, O. I 140. ♦ (Învechit și popular) Pentru. Destul e o măciucă la un car de oale. CREANGĂ, P. 258. ♦ De fiecare. Dobînda este de cinci la sută.Să-mi dai la vită cîte un leu. ȘEZ. V 46. IX. (Pierzîndu-și calitatea de prepoziție) 1. (Cu valoare de numeral nehotărît) Construit cu un substantiv, fie complement direct, fie – rar – subiect, exprimă o cantitate mare. S-a adunat la lume, de nu te mai puteai mișca.Mînca calul la jar mai pogan de cum ar mînca alții ovăz. RETEGANUL, P. II 10. Spărgea la alune pe nicovală. ISPIRESCU, L. 92. Și mănîncă fata la plăcinte și mănîncă, hăt, bine. CREANGĂ, P. 290. Ei tăia la turci, tăia Pînce bine ostenea. ALKECSANDRI, P. P. 146. Croiește la minciuni. NEGRUZZI, S. II 203. 2. (Adverbial) Cam, aproape. Eram amîndoi oameni la 40 de ani. SAHIA, U.R.S.S. 217. Erau la opt mii de voinici. ISPIRESCU, M. V. 20. Un teanc de testemele, în care erau la nouă puduri. CONTEMPORANUL, III 824. ◊ (De obicei urmat de «vreo» sau precedat de «aproape», «ca») Cîți să fi fost?... – Păi, la vreo două sute. PAS, Z. IV 265. Nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44. B. În prepoziții compuse. I. De la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc care exprimă punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) Nu vine nici un băiat de la oraș. STANCU, D. 41. De sus, de la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312. Începea să-și scoată de la brîu săbiile lucitoare care sclipeau sub lumina soarelui. SAHIA, N. 66. ◊ (În corelație cu «pînă la» sau «la») Mingea trecea de la un jucător la altul. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp care exprimă punctul de plecare al unei acțiuni în timp) De la adormirea bătrînului Ștefan-voievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. SADOVEANU, N. P. 5. ◊ Loc. adv. De la o vreme = după un timp, într-un tîrziu. Toată ziua am stat de capul tatei să-mi facă și mie un buhai; ori de nu, batîr un harapnic. – Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. CREANGĂ, A. 41. Și mergînd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la împărăție. id. P. 216. ◊ (În corelație cu «pînă la» sau «la») Am mers de la răsăritul pînă la apusul soarelui. 3. (Introduce un complement indirect) Hatmanii au prubuluit și domniile lor vremea și au aflat de la gîște cum că se schimbă. SADOVEANU, N. P. 311. Sînge din sîngele ei și carne din carnea ei am împrumutat; și a vorbi de la dînsa am învățat. CREANGĂ, A. 35. Condeiu-n mînă tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri. EMINESCU, O. IV 333. De la puterea otomană să nu așteptați nimic mai mult decît înjosire, decît umilire. ODOBESCU, S. III 432. Nu ți-e milă și păcat! De la părinți m-ai luat Și-n răi codri m-ai băgat! ALECSANDRI, P. P. 17. 4. (Introduce un complement circumstanțial de mod, în loc. adj.) De la sine = fără ajutorul nimănui, neîndemnat de nimeni, cu propriile forțe. Națiunea simte că poate face astăzi de la sine mai mult decît ceea ce se vedeau siliți a face părinții noștri. ODOBESCU, S. III 435. 5. Introduce un atribut. a) (Atributul exprimă locul existenței) De cînd te-ai întors nu mai semeni cu nimeni de la noi. DAVIDOGLU, M. 26. Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15. b) (Atributul exprimă proveniența) Aripi are, iar în tolbă-i El păstrează, ca săgeți, Numai flori înveninate De la Gangele măreț. EMINESCU, O. I 236. c) (Atributul exprimă apartenența) Scîrție-n vînt cumpăna de la fîntînă, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă. EMINESCU, O. I 231. ◊ Loc. adv. De la început v. început. De la coadă v. coadă. II. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație, de neprecizie) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Să-i duci... pe la iarmaroace. CREANGĂ, P. 109. Cine ești, de unde ești? Pe la noi ce rătăcești? ALECSANDRI, P. II 11. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aseară pe la sfințit Cu alta te-ai întîlnit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247. III. Pînă la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de timp care arată durata, extensiunea în timp) Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită, din Humulești, care nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la treizeci și nici bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. CREANGĂ, A. 71. Ți-ai luat urît pe-o noapte Și ți-o fi pînă la moarte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Pînă la dumnezeu, sfinții îți ieu sufletul. CREANGĂ, P. 28. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod, în expr.) (Toți) pînă la unul = absolut toți.

LA prep. 1) (exprimă un raport spațial indicând direcția) A pleca la oraș. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând o perioadă, un interval de timp) Plecarea la ora patru. Vom vedea la primăvară. 3) (exprimă un raport modal) A merge la pas. Te întorci la fugă. 4) (exprimă un raport instrumental) A cânta la pian. 5) (exprimă destinația) Le-am comunicat la ai mei. 6) (exprimă o aproximație) Cam; aproape. S-au adunat la două sute de oameni. 7) (se folosește în componența prepozițiilor compuse) Se întoarce de la serviciu. Vine pe la două și ceva. /<lat. illac

la prep. indică: 1. o aflare undeva: la mine, la școală, la prânz; 2. o direcțiune spre: plec la Paris; 3. momentul timpului: la cinci ore, la anul; 4. cazul dativ: dați fân la cai. [Lat ILLAC].

3) la prep. (lat. illác, pe acolo, d. ille, acela, el; după alțiĭ, d. illac-ad. Tot de aicĭ vine și it. fr. là, pg. lá, sp. allá, acolo). Arată locu saŭ direcțiunea mișcăriĭ: locuĭesc la Galațĭ (cu numele de țărĭ se pune în, nu la!), șed la masă, mă duc la masă, arată timpu: la masă, la prînz, la amează, la ĭarnă (la ĭarna viitoare), la anu (la anu viitor). Arată punctu, locu, relațiunea: s’a lovit la picĭor, s’a roșit la față, bun la inimă, ĭute la picĭor, bun la fugă, ĭute la mînie, bun la Dumnezeŭ. Arată dativu: dațĭ mîncare la caĭ (cailor), la toțĭ caiĭ, la toată lumea. Arată aproximațiunea („pînă la, aproape, cam, vre-o”): eraŭ la doŭă miĭ de oĭ. Arată marea cantitate (în rol de adv.): a băut la vin pînă ce a căzut („a ajuns cu băutu la atîta cantitate pînă ce a căzut”).

tráge la xérox loc. vb. 1978 A reproduce cu xeroxul v. xerox (R. Zafiu în R.lit. 35/94 p. 9)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

à la grecque (fr.) [grecque pron. grec] (grec-que) loc. adj., loc. adv.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LA adv. v. aproape, aproximativ, cam, circa, vreo.

LA prep. 1. (local) asupra, către, înspre, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (local) în. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Îl pedepsea ~ cea mai mică abatere.) 4. (final) (înv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)

la adv. v. APROAPE. APROXIMATIV. CAM. CIRCA. VREO.

LA prep. 1. (local) asupra, către, înspre, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (local) în. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Îl pedepsea ~ cea mai mică abatere.) 4. (final) (înv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)

LA ȘCHIOPÍCĂ s. v. șotron.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

la prep.1. Spre, către, în direcția (indică mișcarea). – 2. Pînă, înspre, aproape de (indică mișcarea și poziția). – 3. În, în apropiere (indică mișcarea și poziția). – 4. În. – 5. Acasă la, în casa lui. – 6. În privința, cu privire la; urît la față (Beldiman); se pricepea la cazane (Galaction). – 7. (Indică timpul); la nouă (Rebreanu). – 8. În timpul, pe durata (arată o coincidență temporală). – 9. Cu prilejul, cu ocazia, pentru; „nu iei și-un curcan fript la drum?” (Alecsandri). – 10. Pe parcursul, în timpul (indică un obiectiv temporal). – 11. În fața, față de (indică finalitatea); bun la Dumnezeu.12. (Formează dativul); să ne fie traiul bun la toți românii (Alecsandri). – 13. În jur de, aproximativ (în loc de ca la); sint la opt ani de cînd i sint detoriu (Doc. 1610). – 14. A (formează genitivul, cînd este însoțit de un numeral); ibovnică la doi veri (pop. Jarnik). – 15. Mult, de mai multe ori (exprimă în parte aceeași idee cu partitivul fr.); începuseră să-și care la pumni (Rebreanu). – Mr., megl., istr. la. Lat. illac ad, formă întărită a prep. (Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 364; Pușcariu 929; REW 4265; Candrea-Dens., 933; Weigand, Jb., X, 437; Pascu, I, 105; cf. Moser 436). Întrebuințările sînt în general cele ale prep. a, pe care a înlocuit-o aproape complet. Formarea dativului cu la (ca în rom. a), este paralelă formării cu art. encl., fără să se poată preciza regula de întrebuințare; îți spun ca la un frate (Creangă) este la fel de corectă, deși poate mai puțin frecventă decît îți spun ca unui frate. Se poate doar nota că dativul cu la pare să fie preferat cînd urmează după un alt dativ sau genitiv de același număr; chestiunea acordării drepturilor civile la femei (J. Bart), nu femeilor; și că acest dativ apare cu la pare să indice o idee mai generală decît cealaltă formă. Pentru genitivul cu la, cf. a. Ultima folosire a lui la diferă de partitivul fr., întrucît indică o repetare frecventă a acțiunii verbale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

la, denumirea dată în solmizație* celei de a șaptea note din gama* diatonică (Do) în unele țări de limbă romanică. Apare prima dată la Guido D’Arezzo (sec. 11) și reprezintă prima silabă a versului al șaselea (labii reatum) dintr-un imn închinat Sf. Ioan Botezătorul. Corespunde denumirii literale a* din țările de limbi germ. Indică acordajul (1) unor instr. transpozitorii (în La – A) care sună cu un ton* plus un semiton* mai jos decât notele scrise pentru ele (ex.: cl.*, cornetul*). Nota cu frecvența* de 440 Hz este luată drept etalon pentru acordajul (2) instr. V. diapazon (5). În cadrul orch. simf., instr. se acordează după nota l., dată de ob.*, sau după cea dată de pian*, în cazul când acesta este solist.

la fete v. mânânțălul.

Intrare: la (prep.)
la3 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • la
  • l‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

la (prep.)

  • 1. Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • S-a dus la el.
        surse: DEX '09
      • Moș Petrache avea o manta de aba roșie de ploaie și tocmai venea la noi cu dînsa-n spete, fiindcă ploua. HOGAȘ, DR. II 148.
        surse: DLRLC
      • Pasărea... la ceruri zboară. ALECSANDRI, P. I 139.
        surse: DLRLC
      • Se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258.
        surse: DLRLC
      • De-ar fi noaptea ca ziua Aș trece la Moldova. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. După verbe ca «a privi»:
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Înfricoșată, își arunca ochii cu speranță la doctor. BART, E. 387.
          surse: DLRLC
        • Se uita galeș la dînsul. ISPIRESCU, L. 34.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Complementul indică limita în spațiu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Apa i-a ajuns la umeri.
        surse: DEX '09
      • Păru-i ajunge la călcîie. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Complementul arată limita unei acțiuni.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Crîncene gloate... Cu inima iască și cuțitul la oase. DEȘLIU, G. 23.
          surse: DLRLC
        • Și le zicea el, versurile acestea, într-un anumit fel, de te-ajungea la inimă. SADOVEANU, O. II 6.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Complementul indică distanța.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cade la doi metri de casă.
        surse: DEX '09
      • La un pas de el, văzu un soldat mort. CAMILAR, N. I 58.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Locuiește la munte.
        surse: DEX '09
      • Nu mai știa ce are la casa lui. CREANGĂ, P. 153.
        surse: DLRLC
      • Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă... La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă. EMINESCU, O. I 142.
        surse: DLRLC
      • O privea stînd la capul ei. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
      • învechit popular (Înaintea numelor de țări, azi înlocuit prin «în») La Moldova cea frumoasă Viața-i dulce și voioasă! ALECSANDRI, O. 100.
        surse: DLRLC
      • Albinele și-au început dulce zumzet la copacii timpurii. SADOVEANU, O. VI 399.
        surse: DLRLC
      • La teatru se făcea o pregătire neobișnuită: toți lucrau cu tragere de inimă. DEMETRESCU, O. 130.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Atributul indică poziția.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Han la drumul mare.
          surse: DEX '09
        • Casa este așezată la drum.
          surse: DLRLC
        • În față, cu ferestrele la stradă, e salonul de primire. VLAHUȚĂ, O. A. III 5.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. Complementul arată în același timp și obiectul unei acțiuni.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Seceră la grâu.
          surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.9. locuțiune adverbială La rând.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.11. locuțiune adverbială La stânga.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 2. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 13 exemple
      exemple
      • Plecăm la începutul primăverii.
        surse: DEX '09
      • A doua zi, sîmbătă, plecară la răsăritul soarelui, învăliți în cojoace. SADOVEANU, B. 68.
        surse: DLRLC
      • Fost-ai și d-ta la tinerețe, nu zic. CREANGĂ, P. 230.
        surse: DLRLC
      • Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă. ALECSANDRI, P. III 445.
        surse: DLRLC
      • Văduvă de doi bărbați la 21 de ani. NEGRUZZI, S. I 57.
        surse: DLRLC
      • Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.
        surse: DLRLC
      • învechit popular (Cu complementul «ceasul» sau «ziua») Mulțumesc... că nu m-a lăsat să pier la ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 56.
        surse: DLRLC
      • La ziua judecății... iar ne vom întîlni. NEGRUZZI, S. I 29.
        surse: DLRLC
      • Ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă... ba la vară, ba iar la toamnă. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
      • La noapte iar or veni după dînsul. SBIERA, P. 266.
        surse: DLRLC
      • Și la anul să trăiți. ALECSANDRI, P. P. 391.
        surse: DLRLC
      • E mai bine acum un ou decît la anul un bou. NEGRUZZI, S. I 248.
        surse: DLRLC
      • Da la noapte ce să faci? BIBICESCU, P. P. 182.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. locuțiune adverbială La ziuă = când se crapă de ziuă; când se face ziuă.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mâine la ziuă pornim.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. expresie La mulți ani! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • La mulți ani cu sănătate! TEODORESCU, P. P. 17.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Complementul indică periodicitatea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Festivalul are loc o dată la doi ani.
        surse: DEX '09
      • Se ducea... la luna, la săptămîna, ca să vadă grîul de-i copt. ȘEZ. III 242.
        surse: DLRLC
      • Și apoi, mergînd la luna, La luna, la săptămîna, Să vedem cum ne dă mîna. TEODORESCU, P. P. 139.
        surse: DLRLC
      • Frunzele moarte se desprindeau la fiecare pas. C. PETRESCU, S. 169.
        surse: DLRLC
      • De la Scarlat nu știam nimic, fiindcă el scrie o dată la o lună. C. PETRESCU, Î. II 235.
        surse: DLRLC
      • Găsește din întîmplare cîte o piatră de aceste picată de pe cerb, cînd se scutură el la șepte ani o dată. CREANGĂ, P. 218.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 2.7. expresie La câte ceasuri? = la ce oră?
      surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • S-a dus la vânătoare.
      surse: DEX '09
    • Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. COȘBUC, P. I 53.
      surse: DLRLC
    • Cine-i tînăr și voinic Mere noaptea la cîștig. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
      surse: DLRLC
    • 3.1. locuțiune adverbială popular familiar La ce? = în ce scop? ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ar fi vrut grozav să-l întrebe la ce i-a intrat în ogradă, însă n-ar fi stat frumos să i-o zică de la obraz. CAMILAR, TEM. 29.
        surse: DLRLC
      • La ce-ți trebuie s-o știi? EMINESCU, N. 18.
        surse: DLRLC
  • 4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pentru 2 exemple
    exemple
    • Tresărea la orice zgomot.
      surse: DEX '09
    • La cea mai mică greșeală dregătorească, la cea mai mică plîngere ce i se arăta, capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare greșealei lui. NEGRUZZI, S. I 143.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Sub acțiunea, în prezența.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Teaca neagră, ferecată în alamă și înflorită cu argint a săbiei încovoiate sclipea la soarele verii. SADOVEANU, O. I 480.
        surse: DLRLC
      • Albele-i cosițe strălucesc la lună. BOLINTINEANU, O. 106.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Caii aleargă la galop.
      surse: DEX '09
    • Judecă-mă la dreptate. MARIAN, S. 57.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A fi (sau a se avea, a fi certat) la cuțite (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 5.3. expresie La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am vândut merele la prețul de cinci lei kilogramul.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul indică măsura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mătasea se vinde la metru.
        surse: DEX '09
      • Ziarele vechi se vând la kilogram.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial instrumental.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cântă la pian.
      surse: DEX '09
    • Text scris la mașină.
      surse: DLRLC
  • 7. Introduce un complement circumstanțial de relație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Este rău la suflet.
      surse: DEX '09
    • Adună pasările cele mai agere la zbor. ISPIRESCU, L. 75.
      surse: DLRLC
    • De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. CREANGĂ, P. 150.
      surse: DLRLC
    • Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață. EMINESCU, O. I 171.
      surse: DLRLC
    • Amîndoi ne potrivim... și la ochi și la uitat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49.
      surse: DLRLC
  • 8. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Nu răspunzi la întrebări.
      surse: DEX '09
    • Cît mac e prin livezi Atîția ani la miri urez. COȘBUC, P. I 59.
      surse: DLRLC
    • A mea viață la zeii tăi se-nchină. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea. ALECSANDRI, P. P. 3.
      surse: DLRLC
    • Să dea la boi de mîncare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 514.
      surse: DLRLC
    • Cînd mă gîndesc la locul nașterii mele, la casa părintească... parcă-mi saltă și acuma inima de bucurie. CREANGĂ, A. 33.
      surse: DLRLC
    • Și privind păienjenișul din tavan, de pe pilaștri, Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri. EMINESCU, O. I 140.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Destul e o măciucă la un car de oale. CREANGĂ, P. 258.
        surse: DLRLC
    • 8.2. De fiecare.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Dobânda este de cinci la sută.
        surse: DLRLC
      • Să-mi dai la vită cîte un leu. ȘEZ. V 46.
        surse: DLRLC
  • 9. Cu valoare de numeral nehotărât, exprimă o cantitate mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Bea la apă.
      surse: DEX '09
    • S-a adunat la lume, de nu te mai puteai mișca.
      surse: DLRLC
    • Mînca calul la jar mai pogan de cum ar mînca alții ovăz. RETEGANUL, P. II 10.
      surse: DLRLC
    • Spărgea la alune pe nicovală. ISPIRESCU, L. 92.
      surse: DLRLC
    • Și mănîncă fata la plăcinte și mănîncă, hăt, bine. CREANGĂ, P. 290.
      surse: DLRLC
    • Ei tăia la turci, tăia Pîn’ce bine ostenea. ALKECSANDRI, P. P. 146.
      surse: DLRLC
    • Croiește la minciuni. NEGRUZZI, S. II 203.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Erau la 30 de oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Eram amîndoi oameni la 40 de ani. SAHIA, U.R.S.S. 217.
      surse: DLRLC
    • Erau la opt mii de voinici. ISPIRESCU, M. V. 20.
      surse: DLRLC
    • Un teanc de testemele, în care erau la nouă puduri. CONTEMPORANUL, III 824.
      surse: DLRLC
    • Cîți să fi fost?... – Păi, la vreo două sute. PAS, Z. IV 265.
      surse: DLRLC
    • Nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44.
      surse: DLRLC
  • 11. În prepoziții compuse:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.1. De la.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.1.1. Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Coboară de la munte.
          surse: DEX '09
        • Nu vine nici un băiat de la oraș. STANCU, D. 41.
          surse: DLRLC
        • De sus, de la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
          surse: DLRLC
        • Începea să-și scoată de la brîu săbiile lucitoare care sclipeau sub lumina soarelui. SAHIA, N. 66.
          surse: DLRLC
        • Mingea trecea de la un jucător la altul.
          surse: DLRLC
      • 11.1.2. Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Doarme de la prânz.
          surse: DEX '09
        • De la adormirea bătrînului Ștefan-voievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. SADOVEANU, N. P. 5.
          surse: DLRLC
        • 11.1.2.1. locuțiune adverbială De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Toată ziua am stat de capul tatei să-mi facă și mie un buhai; ori de nu, batîr un harapnic. – Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. CREANGĂ, A. 41.
            surse: DLRLC
          • Și mergînd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la împărăție. CREANGĂ, P. 216.
            surse: DLRLC
          • Am mers de la răsăritul până la apusul soarelui.
            surse: DLRLC
      • 11.1.3. Introduce un complement circumstanțial de mod; în locuțiune adjectivală.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 11.1.3.1. locuțiune adjectivală De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimănui.
          surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Națiunea simte că poate face astăzi de la sine mai mult decît ceea ce se vedeau siliți a face părinții noștri. ODOBESCU, S. III 435.
            surse: DLRLC
      • 11.1.4. Introduce un complement indirect.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
        exemple
        • De la cine ai primit scrisoarea?
          surse: DEX '09
        • Hatmanii au prubuluit și domniile lor vremea și au aflat de la gîște cum că se schimbă. SADOVEANU, N. P. 311.
          surse: DLRLC
        • Sînge din sîngele ei și carne din carnea ei am împrumutat; și a vorbi de la dînsa am învățat. CREANGĂ, A. 35.
          surse: DLRLC
        • Condeiu-n mînă tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri. EMINESCU, O. IV 333.
          surse: DLRLC
        • De la puterea otomană să nu așteptați nimic mai mult decît înjosire, decît umilire. ODOBESCU, S. III 432.
          surse: DLRLC
        • Nu ți-e milă și păcat! De la părinți m-ai luat Și-n răi codri m-ai băgat! ALECSANDRI, P. P. 17.
          surse: DLRLC
      • 11.1.5. Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Flori de la munte. Degetele de la mână.
          surse: DEX '09
        • De cînd te-ai întors nu mai semeni cu nimeni de la noi. DAVIDOGLU, M. 26.
          surse: DLRLC
        • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
          surse: DLRLC
        • Aripi are, iar în tolbă-i El păstrează, ca săgeți, Numai flori înveninate De la Gangele măreț. EMINESCU, O. I 236.
          surse: DLRLC
        • Scîrție-n vînt cumpăna de la fîntînă, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă. EMINESCU, O. I 231.
          surse: DLRLC
      • 11.1.6. Introduce un atribut care indică timpul.
        surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
        exemple
        • Ședința de la ora 12.
          surse: DEX '09
    • 11.2. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.2.1. Introduce un complement circumstanțial de loc.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Vino pe la noi.
          surse: DEX '09
        • Să-i duci... pe la iarmaroace. CREANGĂ, P. 109.
          surse: DLRLC
        • Cine ești, de unde ești? Pe la noi ce rătăcești? ALECSANDRI, P. II 11.
          surse: DLRLC
      • 11.2.2. Introduce un complement circumstanțial de timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Pleacă pe la amiază.
          surse: DEX '09
        • Aseară pe la sfințit Cu alta te-ai întîlnit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247.
          surse: DLRLC
    • 11.3. Până la.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.3.1. Introduce un complement circumstanțial de timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Așteaptă până la vară.
          surse: DEX '09
        • Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită, din Humulești, care nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la treizeci și nici bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. CREANGĂ, A. 71.
          surse: DLRLC
        • Ți-ai luat urît pe-o noapte Și ți-o fi pînă la moarte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247.
          surse: DLRLC
      • 11.3.2. Introduce un complement circumstanțial de loc.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Îl conduce până la ușă.
          surse: DEX '09
        • Pînă la dumnezeu, sfinții îți ieu sufletul. CREANGĂ, P. 28.
          surse: DLRLC
      • 11.3.3. Introduce un complement circumstanțial de mod.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Îi chinuiește până la exasperare.
          surse: DEX '09
        • 11.3.3.1. expresie (Toți) până la unul = absolut toți.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: