17 definiții pentru unge


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.

ÚNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.

ÚNGE, ung, vb. III. Tranz. 1. A acoperi o suprafață sau un obiect cu un strat unsuros sau lipicios; a întinde un strat pe o suprafață, pe un obiect. (Refl.) Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323. Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244. ◊ Expr. A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a face cuiva o mare plăcere, a da cuiva o mare satisfacție. Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591. A-și unge gîtul sau (refl.) a se unge pe gît = a bea băuturi spirtoase. Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1. (Cu pronunțare regională) După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205. ♦ (Familiar, cu complementul «coastă», «spinare» etc.) A trage cuiva o bătaie bună. A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70. ♦ A pune unsoare la angrenajele unei mașini, la balamalele unei uși etc.; a gresa, a lubrifia. Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112. Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164. ◊ Expr. (Familiar) A unge osia (sau a unge cuiva ochii) = a mitui. Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192. A fi uns cu toate unsorile = a cunoaște din experiență și bune și rele, a fi trecut prin multe. 2. (Cu privire la persoane, în practica creștină) A mirui; (în ceremonialul încoronării unui monarh sau a învestirii unui arhiereu) a consacra, a învesti. Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72. De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90. ◊ Refl. pas. Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122. 3. A lipi, a tencui, a humui. Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84. ♦ A mînji, a murdări. Unge toți păreții cu sînge. CREANGĂ, P. 25.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

únge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. úngem, 2 pl. úngeți, perf. s. 1 sg. unséi, 1 pl. únserăm; ger. ungấnd; part. uns


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÚNGE vb. 1. v. gresa. 2. a întinde. (~ untul pe pâine.) 3. a (se) mânji. (S-a ~ cu nămol, la mare.) 4. a da. (Își ~ piciorul cu alifie.) 5. v. mirui. 6. v. înscăuna.

ÚNGE vb. v. lipi, mitui, spoi, șperțui, vărui.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

únge (-g, -ns), vb.1. A acoperi cu un strat de material unsuros sau lipicios. – 2. A gresa. – 3. A impregna, a mînji, a tencui. – Mr. (a)ungu, (a)umșu, (a)undzire, megl. ung, unș, ungiri, istr. ungu, uns. Lat. ŭngĕre (Pușcariu 1815; REW 9069), cf. vegl. yondar, it. ungere, port. onher, fr. oindre.Der. unsoare, s. f. (substanță grasă; grăsime de porc; unguent); unsură, s. f. (acțiunea de unge); unsuros, adj. (gras, uleios); unsuri, vb. (a îmbiba cu grăsime). Cf. unt, untură.

A ÚNGE ung tranz. 1) A acoperi cu un strat gras sau vâscos (în scopuri alimentare, igienice sau de protecție). ~ pâinea cu unt. ~ pielea cu unsori.~ (pe cineva) cu miere la inimă a-i face cuiva o mare plăcere. ~ gâtul a bea (puțin). ~ osia a mitui. ~ cu var a vărui. ~ cu lut a murui; a lipi. 2) A face să fie murdar; a acoperi cu pete de grăsime; a murdări; a mânji; a păta. ◊ ~ ochii a) a induce în eroare; a înșela; b) a da ceea ce trece printre degete. 3) A învesti în funcția de monarh sau demnitar bisericesc. /<lat. ungere

unge v. 1. a freca cu uleiu sau cu o materie grasă; 2. a freca cu uleiu sfințit. 3. fam. a mitui pe cineva. [Lat. UNGERE].

ung, uns, a únge v. tr. (lat. únguere și úngere, it. úngere și úgnere, pv. unher, fr. oindre, cat. sp. pg. ungir). Acoper cu uleĭ, grăsime, alifie, păcură ș. a.: s’a uns cu alifie, a uns osia ca să nu scîrțîĭe, a uns casa cu petrol și ĭ-a dat foc. Miruĭesc, ung cu mir: a fost uns ca rege. Fig. Iron. (pin aluz. la roată ca să nu scîrțîĭe). Mituĭesc (ca să nu facă gură): l-a uns c’un pol.

únge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. úngem, 2 pl. úngeți, perf. s. 1 sg. unséi, 1 pl. únserăm; part. uns

UNGE vb. 1. (TEHN.) a gresa, a lubrifia. (A ~ piesele unei mașini.) 2. a întinde. (~ untul pe pîine.) 3. a (se) mînji. (S-a ~ cu nămol, la mare.) 4. a da. (Își ~ piciorul cu alifie.) 5. a mirui, (înv.) a pomăzui. (L-au ~ episcop.) 6. a înscăuna, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a pune, (înv.) a prochema, a propovădui, a striga, a vesti. (L-au ~ domnitor.)

unge vb. v. LIPI. MITUI. SPOI. ȘPERȚUI. VĂRUI.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

unge, ung v. t. a mitui, a da bacșiș

a se unge pe gât expr. a bea

a unge (pe cineva) cu miere expr. v. unge

a unge bine (pe cineva) expr. a bate zdravăn (pe cineva)

Intrare: unge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unge
  • ungere
  • uns
  • unsu‑
  • ungând
  • ungându‑
singular plural
  • unge
  • ungeți
  • ungeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ung
(să)
  • ung
  • ungeam
  • unsei
  • unsesem
a II-a (tu)
  • ungi
(să)
  • ungi
  • ungeai
  • unseși
  • unseseși
a III-a (el, ea)
  • unge
(să)
  • ungă
  • ungea
  • unse
  • unsese
plural I (noi)
  • ungem
(să)
  • ungem
  • ungeam
  • unserăm
  • unseserăm
  • unsesem
a II-a (voi)
  • ungeți
(să)
  • ungeți
  • ungeați
  • unserăți
  • unseserăți
  • unseseți
a III-a (ei, ele)
  • ung
(să)
  • ungă
  • ungeau
  • unseră
  • unseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unge

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: gresa lubrifia 4 exemple
    exemple
    • Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323.
      surse: DLRLC
    • Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244.
      surse: DLRLC
    • Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112.
      surse: DLRLC
    • Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie tranzitiv A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie familiar A unge (bine) pe cineva = a bate zdravăn pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate un exemplu
      exemple
      • A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie familiar A unge (bine) pe cineva = mitui
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie familiar A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a da mită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mitui un exemplu
      exemple
      • Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie familiar A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie familiar A se unge pe gât (sau a-și unge gâtul) = bea
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1.
        surse: DLRLC
      • cu pronunțare regională După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A unge ochii = a induce în eroare.
      surse: NODEX sinonime: înșela (amăgi)
    • 1.8. expresie A unge ochii = a da ceea ce trece printre degete.
      surse: NODEX
  • 2. tranzitiv A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: consacra învesti un exemplu
    exemple
    • reflexiv pasiv Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122.
      surse: DLRLC
    • 2.1. mirui
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72.
        surse: DLRLC
      • De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A tencui un perete.
    exemple
    • Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A face să fie murdar; a acoperi cu pete de grăsime.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: murdări mânji păta un exemplu
      exemple
      • Unge toți păreții cu sînge. CREANGĂ, P. 25.
        surse: DLRLC

etimologie: