12 definiții pentru codi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CODÍ, codesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.

codi [At: COSTINESCU / Pzi: ~desc / E: coadă] 1 vt (C.i. oi) A tunde lâna de pe lângă coadă (1), de la picioarele dinapoi și de pe la ugere. 2 vr A șovăi Si: a se coi1. 3 vr (Îvp) A lenevi Si: a se coi1 (3). 4 vr (Îvp) A pierde vremea Si: a se coi1 (3).

CODÍ, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.

CODÍ, codesc, vb. IV. Refl. A sta pe gînduri, a sta la îndoială; a șovăi, a ezita, a pregeta. Tatăl său nu s-a codit. De ce să se codească? AGÎRBICEANU, S. P. 17. Moș Petrache s-a uitat prin geamurile mari, dar s-a codit să intre. POPA, V. 166. Fata se codea. Își căuta jacheta, pălăria și nu se hotăra să plece. BART, E. 345. Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să vezi cum se codesc... zise mama. CREANGĂ, O. A. 52. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la ◊ sau «de la») A se da înapoi, a se trage înapoi (de la ceva), a se feri de lucru. Cele două nurori, văzînd pe cea mai tînără codindu-se la treabă, îi zic: da nu te tot codi, că mămuca ne vede! CREANGĂ, P. 8. Neînvinsa... arșiță [a soarelui] ridică pe trîndav în picioare și-l mînă, cu voie, fără voie, la munca întăritoare de la care el se codea. ODOBESCU, S. III 441.

A SE CODÍ mă ~ésc intranz. pop. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita; a se foi; a pendula; a oscila. /Din coadă

codì v. 1. a nu merge drept; 2. fig. a șovăi, a căuta pretexte. [Imagine luată dela câine, care dă din coadă făcând ocoluri și răspunzând sinonimului latin tergiversari, a șovăi (lit. a întoarce spatele)].

codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!codi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se codește, imperf. 3 sg. se codea; conj. prez. 3 să se codească

codí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codésc, imperf. 3 sg. codeá; conj. prez. 3 sg. și pl. codeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CODI vb. a ezita, a pregeta, a șovăi, (înv. și reg.) a se îndoi, (reg.) a se îngăima, a se nedumeri, a tîntăvi, (Mold.) a se cioșmoli, (prin Olt.) a se scîrciumi, (înv.) a se cruța, a lipsi, (fig.) a oscila, (înv. fig.) a se atîrna, a se cumpăni, a se legăna. (Se ~ să se ducă acolo.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

codí, codesc, vb. refl. – A se îndoi, a șovăi. – Din coadă (< lat. coda = cauda) (Scriban, DEX, MDA).

Intrare: codi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • codi
  • codire
  • codit
  • coditu‑
  • codind
  • codindu‑
singular plural
  • codește
  • codiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codesc
(să)
  • codesc
  • codeam
  • codii
  • codisem
a II-a (tu)
  • codești
(să)
  • codești
  • codeai
  • codiși
  • codiseși
a III-a (el, ea)
  • codește
(să)
  • codească
  • codea
  • codi
  • codise
plural I (noi)
  • codim
(să)
  • codim
  • codeam
  • codirăm
  • codiserăm
  • codisem
a II-a (voi)
  • codiți
(să)
  • codiți
  • codeați
  • codirăți
  • codiserăți
  • codiseți
a III-a (ei, ele)
  • codesc
(să)
  • codească
  • codeau
  • codi
  • codiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

codi, codescverb

  • 1. familiar A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tatăl său nu s-a codit. De ce să se codească? AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
    • format_quote Moș Petrache s-a uitat prin geamurile mari, dar s-a codit să intre. POPA, V. 166. DLRLC
    • format_quote Fata se codea. Își căuta jacheta, pălăria și nu se hotăra să plece. BART, E. 345. DLRLC
    • format_quote Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să vezi cum se codesc... zise mama. CREANGĂ, O. A. 52. DLRLC
    • 1.1. A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cele două nurori, văzînd pe cea mai tînără codindu-se la treabă, îi zic: da nu te tot codi, că mămuca ne vede! CREANGĂ, P. 8. DLRLC
      • format_quote Neînvinsa... arșiță [a soarelui] ridică pe trîndav în picioare și-l mînă, cu voie, fără voie, la munca întăritoare de la care el se codea. ODOBESCU, S. III 441. DLRLC
etimologie:
  • coadă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.