15 definiții pentru păți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂȚI, pățesc, vb. IV. 1. Tranz. A i se întâmpla cuiva ceva (neplăcut, ieșit din comun), a da peste ceva neașteptat (și neplăcut). ◊ Expr. A o păți = a avea neplăceri, a intra într-un bucluc; a da peste o belea. A o păți cu cineva = a întâlni pe cineva care îți produce neplăceri, a-și găsi beleaua cu cineva. Din pățite = din experiență. A fi pățit multe = a fi trecut prin multe necazuri, a avea experiență. (Fam.) Ce-ai pățit? = ce ți s-a întâmplat de faci așa ceva? ce te-a găsit? 2. Tranz. și intranz. (Înv. și pop.) A suferi, a pătimi, a îndura. [Prez. ind. și: (pop.) pat] – Lat. pati.

PĂȚI, pățesc, vb. IV. 1. Tranz. A i se întâmpla cuiva ceva (neplăcut, ieșit din comun), a da peste ceva neașteptat (și neplăcut). ◊ Expr. A o păți = a avea neplăceri, a intra într-un bucluc; a da peste o belea. A o păți cu cineva = a întâlni pe cineva care îți produce neplăceri, a-și găsi beleaua cu cineva. Din pățite = din experiență. A fi pățit multe = a fi trecut prin multe necazuri, a avea experiență. (Fam.) Ce-ai pățit? = ce ți s-a întâmplat de faci așa ceva? ce te-a găsit? 2. Tranz. și intranz. (Înv. și pop.) A suferi, a pătimi, a îndura. [Prez. ind. și: (pop.) pat] – Lat. pati.

păți [At: CORESI, EV. 70 / Pzi: esc și (pop) pat, paț, (reg) păt / E: ml pati] 1-2 vti (Îvp) A suferi chinuri fizice sau morale Si: a îndura, a răbda, (Trs) a păula (1). 3-4 vti (Îvp) A trece prin întâmplări dezagreabile. 5-6 vti (Pex; imp) A suferi schimbări. 7-8 vti A i se întâmpla, a-i surveni cuiva ceva ieșit din comun, a da peste ceva neașteptat. 9 vt (Îe) A o ~ A avea neplăceri, a intra într-un bucluc, într-o încurcătură mare. 10 vt (Îae) A da peste belea Si: a i se înfunda. 11 vt (Îe) A o ~ cu cineva A întâlni pe cineva care îți poate produce mari neplăceri, încurcături. 12 vt (Îae) A suferi mari neplăceri din cauza cuiva. 13 vt (Îe) Ce-ai ~t? Ce ți s-a întâmplat? 14 vt (Îae) Cum se explică? 15 vt (Îae) Ce te-a apucat?

PĂȚI, pățesc și pat, vb. IV. Tranz. 1. A da peste ceva neașteptat, a i se întîmpla ceva neplăcut. Mi-e frică să nu pățim, vreo rușine. STANCU, D. 312. D-ta ești de vină pentru toate cîte le-am pățit. CARAGIALE, O. III 83. Să nu cumva să te împingă păcatul să-i faci vreun neajuns, ca să nu pățești vreo nenorocire. CREANGĂ, P. 87. De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. POP. ◊ Expr. A o păți = a intra într-un bucluc, într-o încurcătură mare, a da peste o belea. Mă așteptam că ai s-o pățești odată cu lecțiile d-tale. REBREANU, R. I 242. Eeei!... – așa-i c-am pățit-o? Care vra să zică, am casă și nu-s stăpîn într-însa. ALECSANDRI, T. I 326. Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 79. A o păți cu cineva = a da peste cineva care-ți poate veni de hac; a-și găsi beleaua cu cineva; a i se înfunda cu cineva. A fi pățit multe = a fi trecut prin multe întîmplări sau necazuri; a avea multă experiență. (Uneori urmat de o propoziție consecutivă) Ce-ai pățit? = ce ți s-a întimplat, ce te-a găsit? Ce-ai pățit de ești așa de vesel?Ce-ai pățit să lași pe peretele alb ca laptele o pată de pămînt galben? DELAVRANCEA, H. T. 135. ◊ Intranz. Astfel păți și cioara, în rîs ea fu luată Și cu un cuc nemernic de toate comparată. ALEXANDRESCU, P. 120. 2. A suferi, a pătimi, a îndura. Precît văd, ai să pați multe în viața ta, mă băiatule. SADOVEANU, M. C. 61. Își spuse istoria și ce păți pînă să ajungă la dînsele. ISPIRESCU, L. 8. Dacă dumneata știai romînește... nu erai să pați atîtea nevoi. ODOBESCU, S. III 193. ◊ Intranz. Unul face și altul pate. Prez. ind. și: paț.

A PĂȚI ~esc tranz. A avea de suferit, de îndurat (pe neașteptate). ◊ Ce-ai pățit? ce ți s-a întâmplat? ce-a dat peste tine? A o ~ (sau pârli) a nimeri într-o situație neplăcută; a da peste belea. /<lat. pati[ri]

pățì v. 1. a suferi (într’un mod nemeritat): de ar ști omul ce ar păți, dinnainte s’ar păzi CR.; 2. a cunoaște și învăța din propria sa experiență: cine a pățit multe, știe multe; 3. a se întâmpla (în bine sau în rău): ce ai pățit să te scoli așa de dimineață? 4. a suferi ceva rău: cine o mai face ca mine, ca mine să pață ISP. [Lat. PATI(RI): prezentul pat, în loc de paț sau pățesc e abstras dela a doua persoană pați (de unde prin analogie pat)].

2) pat, pățit v. tr. V. pățesc.

pățésc v. tr. (lat. pátio, patire îld. pátior, páti, a suferi, înrudit cu vgr. pásho, épathon, sufer; it. patire, sp. pg. padecer. V. pasiune, patimă, apatie). Sufer, mi se întîmplă neplăcerĭ: multe am pățit de atuncĭ: m’am îmbolnăvit, mĭ-a ars casa, mĭ-a murit o vacă; am căzut din copac, dar n’am pățit nimica. A o păți, a ți se întîmpla o neplăcere: a pățit-o hoțu, că l-a prins gardistu. Ce-aĭ pățit? ce minune s’a întîmplat: ce-aĭ pățit, zgîrcitule, de eștĭ așa de darnic astăzĭ?! – În vest și pat, pate, să pat, să pată saŭ să pață.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pățesc, 3 sg. pățește, imperf. 1 pățeam; conj. prez. 1 sg. să pățesc, 3 să pățească

păți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pățesc, imperf. 3 sg. pățea; conj. prez. 3 să pățească

păți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pățesc, imperf. 3 sg. pățea; conj. prez. 3 sg. și pl. pățească

păți (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pățesc)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂȚI vb. 1. (Olt.) a o împătra, (înv.) a o împlini, (fam.) a o sfecli. (De data asta ai ~t-o!) 2. v. îndura.

PĂȚI vb. 1. (Olt.) a o împătra, (înv.) a o împlini, (fam.) a o sfecli. (De data asta ai ~t-o!) 2. a îndura, a pătimi, a răbda, a suferi, a suporta, a trage, (astăzi rar) a purta, (înv. și reg.) a petrece, a tîrpi, (prin Bucov.) a joi, (Transilv.) a paula, (Ban.) a pesti, (prin Transilv.) a pristui, (înv.) a bineviea, a cerca, a obicni, a pănăta, (fig.) a înghiți. (Cîte n-a ~!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păți (pățesc, pățit), vb.1. A pătimi, a suferi, a se chinui. – 2. A i se întîmpla ceva (neplăcut). – Mr. pat, pățăscu, pățîre; megl. pățos, pățori. Lat. patῑre (Candrea-Dens., 1359; REW 6294), cf. it. patire, sp., port. padecer.Der. pățanie (var. pățenie), s. f. (întîmplare neplăcută, experiență neașteptată); pătăranie (var. pataranie, pataramă), s. f. (nenorocire); pățeală, s. f. (aventură, pățanie); pățitanie, s. f. (rar, pățanie). – Din rom. provine bg. din Trans. patem (Miklosich, Bulg., 130).

Intrare: păți
păți1 (1 -țesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păți
  • pățire
  • pățit
  • pățitu‑
  • pățind
  • pățindu‑
singular plural
  • pățește
  • pățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pățesc
(să)
  • pățesc
  • pățeam
  • pății
  • pățisem
a II-a (tu)
  • pățești
(să)
  • pățești
  • pățeai
  • pățiși
  • pățiseși
a III-a (el, ea)
  • pățește
(să)
  • pățească
  • pățea
  • păți
  • pățise
plural I (noi)
  • pățim
(să)
  • pățim
  • pățeam
  • pățirăm
  • pățiserăm
  • pățisem
a II-a (voi)
  • pățiți
(să)
  • pățiți
  • pățeați
  • pățirăți
  • pățiserăți
  • pățiseți
a III-a (ei, ele)
  • pățesc
(să)
  • pățească
  • pățeau
  • păți
  • pățiseră
verb (VT314)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păți
  • pățire
  • pățit
  • pățitu‑
  • pățind
  • pățindu‑
singular plural
  • pate
  • pățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pat
(să)
  • pat
  • pățeam
  • pății
  • pățisem
a II-a (tu)
  • pați
(să)
  • pați
  • pățeai
  • pățiși
  • pățiseși
a III-a (el, ea)
  • pate
(să)
  • pa
  • pățea
  • păți
  • pățise
plural I (noi)
  • pățim
(să)
  • pățim
  • pățeam
  • pățirăm
  • pățiserăm
  • pățisem
a II-a (voi)
  • pățiți
(să)
  • pățiți
  • pățeați
  • pățirăți
  • pățiserăți
  • pățiseți
a III-a (ei, ele)
  • pat
(să)
  • pa
  • pățeau
  • păți
  • pățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păți, pățescverb

  • 1. tranzitiv A i se întâmpla cuiva ceva (neplăcut, ieșit din comun), a da peste ceva neașteptat (și neplăcut). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mi-e frică să nu pățim vreo rușine. STANCU, D. 312. DLRLC
    • format_quote D-ta ești de vină pentru toate cîte le-am pățit. CARAGIALE, O. III 83. DLRLC
    • format_quote Să nu cumva să te împingă păcatul să-i faci vreun neajuns, ca să nu pățești vreo nenorocire. CREANGĂ, P. 87. DLRLC
    • format_quote De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. POP. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Astfel păți și cioara, în rîs ea fu luată Și cu un cuc nemernic de toate comparată. ALEXANDRESCU, P. 120. DLRLC
    • chat_bubble A o păți = a avea neplăceri, a intra într-un bucluc; a da peste o belea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mă așteptam că ai s-o pățești odată cu lecțiile d-tale. REBREANU, R. I 242. DLRLC
      • format_quote Eeei!... așa-i c-am pățit-o? Care vra să zică, am casă și nu-s stăpîn într-însa. ALECSANDRI, T. I 326. DLRLC
      • format_quote Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 79. DLRLC
    • chat_bubble A o păți cu cineva = a întâlni pe cineva care îți produce neplăceri, a-și găsi beleaua cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Din pățite = din experiență. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A fi pățit multe = a fi trecut prin multe necazuri, a avea experiență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar Ce-ai pățit? = ce ți s-a întâmplat de faci așa ceva? ce te-a găsit? DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce-ai pățit de ești așa de vesel? DLRLC
      • format_quote Ce-ai pățit să lași pe peretele alb ca laptele o pată de pămînt galben? DELAVRANCEA, H. T. 135. DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv învechit popular Pătimi, suferi, îndura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Precît văd, ai să pați multe în viața ta, mă băiatule. SADOVEANU, M. C. 61. DLRLC
    • format_quote Își spuse istoria și ce păți pînă să ajungă la dînsele. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
    • format_quote Dacă dumneata știai romînește... nu erai să pați atîtea nevoi. ODOBESCU, S. III 193. DLRLC
    • format_quote Unul face și altul pate. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.