28 de definiții pentru unde


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚNDE adv., conj. I. Adv. 1. (Interogativ) În ce loc? în care parte? Unde este? ♦ (Precedat de prep. „de”) De la cine? din ce loc? De unde știți voi? ♦ La ce? la cine? Unde te gândești? ♦ (În loc. adv.) Unde și unde = din loc în loc, ici și colo. ♦ (În expr.) A (nu) avea de unde = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... Ia, dacă ai de unde, se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. 2. Deodată, numai ce. 3. (Exprimă o negație) Unde se mai gândeau ele la copilărie?Expr. De unde (și) până unde? = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? (Da) de unde! = imposibil! cu neputință! II. Conj. 1. (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. Să se ducă unde știe. ◊ (Cu nuanță temporală) Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci? 2. (Introduce o propoziție atributivă) În care. E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă. 3. (Introduce o propoziție completivă) Știe unde este parcul. 4. (Pop.; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. 5. (Pop.; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. 6. (Precedat de prep. „de”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12. 7. (Condițional; în expr.) De unde nu = dacă nu, în cazul când. – Lat. unde.

ÚNDE adv., conj. I. Adv. 1. (Interogativ) În ce loc? în care parte? Unde este? ♦ (Precedat de prep. „de”) De la cine? din ce loc? De unde știți voi? ♦ La ce? la cine? Unde te gândești? ♦ (În loc. adv.) Unde și unde = din loc în loc, ici și colo. ♦ (În expr.) A (nu) avea de unde = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să... Ia, dacă ai de unde, se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. 2. Deodată, numai ce. 3. (Exprimă o negație) Unde se mai gândeau ele la copilărie?Expr. De unde (și) până unde? = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? (Da) de unde! = imposibil! cu neputință! II. Conj. 1. (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. Să se ducă unde știe. ◊ (Cu nuanță temporală) Să-ți dau două mere, unde te oprești să le mănânci? 2. (Introduce o propoziție atributivă) În care. E un punct însă unde drumul nostru se bifurcă. 3. (Introduce o propoziție completivă) Știe unde este parcul. 4. (Pop.; introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care. 5. (Pop.; introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că, deoarece. 6. (Precedat de prep. „de”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. A adus 10 cărți, de unde făgăduise 12. 7. (Condițional; în expr.) De unde nu = dacă nu, în cazul când. – Lat. unde.

ÚNDE adv. I. 1. (Interogativ) În ce loc? în care parte? Părintele egumen nu-i aici... – Da unde-i? – Unde-i? Nu știu. SADOVEANU, O. VII 205. Parc-au intrat în pămînt... Unde să fie, unde să fie? CREANGĂ, P. 24. Vai de mine, moș Nichifor, unde să mă ascund eu? id. ib. 120. Bietul Pepelea, unde-a fi oare? ALECSANDRI, T. I 460. ♦ (Precedat de prep. «de») De la cine? din ce loc? Dară de unde știți voi, oameni buni, că eu sînt fiul împăratului? ISPIRESCU, L. 141. Ce mă știu eu face, și de unde să-ți aduc eu herghelia ce-mi poruncești? id. ib. 27. Nevastă! de unde ești, Cu bărbatul cum trăiești? MARIAN, S. 3. ♦ (Precedat de prep. «pe») Prin ce loc? Copilăria mea, pe unde ești? D. BOTEZ, P. O. 15. ♦ (În legătură cu verbe care arată gîndirea, visarea etc.) La ce? La cine? Avu impresia că nici unul din cei trei soldați nu privea la el... Unde s-or gîndi? SAHIA, N. 74. ◊ Loc. adv. Unde și unde = a) din loc în loc, ici-colo. Prin ramuri se zărea unde și unde cer albastru-întunecat. SADOVEANU, O. I 62. Casa ei rămase în urmă pustie, cu ușile deschise, cu ferestrele sparte și, împrejur, unde și unde, cîte un strop de sînge. GANE, N. I 211. Unde și unde, cîte un felinar clipește în frunzișul umed. VLAHUȚĂ, O. A. 413. Cîteva stele pribage se iveau unde și unde printre nori. NEGRUZZI, S. I 57; b) din cînd în cînd, cînd și cînd. Trăbuie unde și unde și celui învățat să i se ierte. ȚICHINDEAL, F. 147. ◊ Expr. A (nu) avea de unde (să) = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să..., a (nu) dispune de mijloace materiale. Tată-său, popa Neculai, nu-i vorbă, avea de unde să-i trimeată. CREANGĂ, A. 100. Ia, dacă ai de unde, se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește. Cînd se scoală baba în zori de ziuă, ia nurori dacă ai de unde. CREANGĂ, P. 11. 2. (În stil narativ, în propoziții principale afirmative sau, mai rar, negative cu sens afirmativ) Deodată, numai ce. Pe la mijlocul nopții, unde începe vîntul a urla și valurile a crește cît munții și-a izbi vaporul, cînd într-o parte, cînd într-alta. DUNĂREANU, CH. 109. Și unde se-ncinge o bătaie, cică țipa doamna și striga ca din gură de șarpe. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. La a zecea zi, unde se scutură odată calul și se făcu frumos, gras ca un pepene și sprinten ca o căprioară. ISPIRESCU, L. 16. 3. (Exprimă o negație) Unde se mai gîndeau ele la copilăriile de ieri? GANE, N. III 105. Vă ocupați cu lucrul cîmpului? – Aida de!... Unde mă ocup eu cu secături de alea. id. ib. 186. Dar aș! Unde vrea să știe pocitul de toate astea! ISPIRESCU, E. 43. ◊ Expr. De unde (și) pînă unde? = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip? Ca băiet străin ce se găsea... de unde pînă unde, s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. CREANGĂ, P. 139. Cucoana Lucsița la mine?... de unde și pînă unde? ALECSANDRI, T. 800. (Da) de unde! = a) imposibil, nu se poate, cu neputință, nici vorbă. – Stăi culcat, c-adormi îndată... – Da de unde! CONTEMPORANUL, I. 198. El doarme! - Da de unde... Cu ochii închiși ascult mai bine. GANE, N. III 153; b) (în fraze negative) ba chiar așa, întocmai așa. Îi trecu un fier ars prin inimă, gîndindu-se că poate i-a călcat porunca. Și de unde să nu fie așa! ISPIRESCU, L. 52. II. Cu valoare de conjuncție. 1. (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro. Au început... a-i zice cu asprime să se ducă unde știe, că ei n-au cu ce s-o ție. CREANGĂ, P. 89. Calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el Știe și eu! ALECSANDRI, P. III 12. Dă-mă, maică, unde trag, Să trăiesc traiul cu drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 273. ◊ (Cu nuanță temporală) Spune-mi, bade, cînd te duci, Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. ◊ (Precedat de prep. «pe») Dormea prin șuri, în paie, mînca pe unde și ce putea. CĂLINESCU, E. 126. 2. (Introduce o propoziție atributivă) În care. E un punct, însă, unde drumul nostru se bifurcă și, de aici încolo, mergem pe căi diferite. HOGAȘ, DR. II 169. Se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari din toată împărăția, ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L. 3. Să mă lași să stau într-o noapte în odaia unde doarme împăratul. CREANGĂ, P. 96. Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. EMINESCU, O. I 83. 3. (Introduce o propoziție completivă) O întrebă dincotro vine și mai ales unde are de gînd să poposească. SADOVEANU, B. 153. S-ar fi lăudat... că știe unde este Ileana Simziana. ISPIRESCU, L. 23. ◊ (Precedat de prep. «de») Sirene, fluiere, bubuituri se încrucișau repetate la intervale regulate, fără să știi de unde vin. BART, E. 386. Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine. EMINESCU, O. I 87. Suflă vîntul, alinat, Io-l cunosc că nu-i curat Și știu de unde-i mînat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 26. 4. (Popular, introduce o propoziție circumstanțială de timp) Cînd. Era frate de cruce cu George al Tomii și unde putea să-i facă rău lui Ion, îi făcea. REBREANU, I 21. Idolii unde-au aflat, Drept la rai năval’ au dat. TEODORESCU, P. P. 33. ◊ (Precedat de prep. «de») Dar de unde-mbătrînește, Dorul să călătorește, Nimărui nu-i trebuiește. SEVASTOS, C. 52. 5. (Popular, introduce o propoziție circumstanțială cauzală) Pentru că, din cauză că, deoarece. M-am gîndit că unde e aproape cu casa și era spre seară, vrea să se scalde și ea. PREDA, Î. 46. Bucuria tatălui său era așa de mare unde vedea că fiu-său are să fie procopsit. ISPIRESCU, L. 183. Pesemne, boierule... ți s-a făcut urît, unde am tot spus anume toate soiurile de paseri și de jivine care trăiesc pe la noi. ODOBESCU, S. III 197. 6. (Precedat de prep. «de», introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. Și așa, de unde pînă atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huciu-marginea. CREANGĂ, O. A. 285. Au adus zece căpățîni de zahăr... de unde făgăduise 12 căpățîni. ALECSANDRI, T. 503. ◊ (Cu nuanță adversativă) De unde ceilalți... se ascundeau prin pivniți... Aleodor se ascunsese astfel încît fata intră la grijă. ISPIRESCU, L. 45. Vezi să nu pați și tu ca simigiul și de unde, cu drept cuvînt, te așteptai să fii răsplătit... să nu capeți de la mine decît un encomion fluturatic. ODOBESCU, S. III 10. 7. (Condițional, în expr.) De unde nu = dacă nu. Așa să-i spuneți că mi-e voia; c-apoi, de unde nu, îmi voi întoarce armele asupra împăratului și îi voi arăta eu că oameni nu-mi lipsesc. ISPIRESCU, M. V. 46.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÚNDE adv., conj. 1. adv. încotro. (~ te duci?) 2. conj. (prin Transilv.) inde. (Să se ducă ~ știe.)

ÚNDE conj. v. dacă, deoarece, fiindcă, întrucât.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

únde adv.1. Dinspre, în partea aceea, în locul acela: cortul unde el ședea (Negruzzi). – 2. Cînd: unde o cunoscu, căzu la pămînt (Dosoftei). – 3. Unde: unde am avut răgaz de scris? (Rebreanu). – 4. Pentru că: unde erau frați (Ispirescu). – Vulg. une, Trans. inde. Megl. iunde, istr. (dende). Lat. undĕ (Pușcariu 1812; REW 9062), cf. it., port. onde, prov. on, cat. hon, v. sp. ond. Sensul adv. a trecut ușor la înlocuirea pron. relativ în cazurile prepoziționale: în ex. 1 se poate spune și cortul în care el ședea. Această extensiune, care pare incorectă, apare adesea în limbajul vulgar din Munt., cf. toate fetele unde se înfățișase îl refuzase (Fundescu). – Comp. undeva, adv. (într-o anumită parte), der. vulg. undevași(lea). Cf. oareunde, oriunde.

ÚNDE1 adv. 1) (adesea în construcții interogative) În ce loc (?); în care parte (?); încotro (?). ~ plecați? ~ locuiți?~ și ~ a) pe alocuri; b) când și când; uneori. De ~? din ce parte? de la cine? Pe ~? prin ce loc? prin ce parte? Până ~? până în ce loc? A (nu) avea de ~ a (nu) dispune de mijloace materiale. 2) (folosit pentru a exprima o îndoială) ~ să cedeze el!De ~ și până ~ ?! cum adică? (Da) de ~! nici vorbă! vorbă să fie! 3) (folosit pentru a exprima spontaneitatea) Pe neașteptate; ca din senin. ~ nu începe o furtună puternică. /<lat. unde

ÚNDE2 conj. 1) (exprimă un raport locativ) În locul în care; încotro. S-a pornit acolo unde știa că este așteptată. 2) (exprimă un raport determinativ) Abia de mai cunoscu casa unde a copilărit. 3) (exprimă un raport completiv) El ne va arăta unde să ne oprim. /<lat. unde

unde adv. 1. în ce loc? de unde până unde? cum asta? în ce chip? 2. exprimă un moment anumit: și unde încep a fugi CR. [Lat. UNDE].

únde adv. (lat. ŭnde, de unde; it. pg. onde, pv. cat. on, vfr. ont, vsp. ond. Contras din de unde; it. sp. pg. donde, pv. don, fr. dont). În care loc: Rămîĭ acolo unde eștĭ. Rămîĭ unde eștĭ. De unde viĭ? Unde te ducĭ? Unde să mă duc (fam. un’te ducĭ? Un’să mă duc? Fiind-că: te temĭ să plecĭ unde vezĭ ceru a ploaĭe? Deodată, cînd (exclamativ): unde a’nceput să tune! O dacă, bine ar fi: unde am eŭ talentu tăŭ! De unde pînă unde?, cum se poate? ce fel? cum așa? de unde? de cînd?: Da de unde pînă unde, măĭ țopîrlane, eștĭ tu neam cu mine? De unde?, aș! nu!: Țĭ-a plătit? De unde? A fugit!Ĭa-l de unde nu e, se zice cînd unu a dispărut: Mă duseĭ în camera luĭ. Cînd colo: ĭa-l de unde nu e! – În vest pop. și inde. V. înde.

UNDE adv., conj. 1. adv. încotro. (~ te duci?) 2. conj. (prin Transilv.) inde. (Să se ducă ~ știe.)

unde conj. v. DACĂ. DEOARECE. FIINDCĂ. ÎNTRUCÎT.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea – A citi și a comenta un text ad aperturam libri, pe loc, fără o pregătire prealabilă. Variantă: Aperto libro.

APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.

MAIS OÙ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar unde-s zăpezile de altădată? – Villon, „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgică a unor vremuri de demult și pentru totdeauna apuse.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun că fac pace – Tacit, „De vita Agricolae”, 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus înfierează pe romani, care prădau și pustiau ținuturile cucerite de ei.

UNI BENE, IBI PATRIA (lat.) unde e bine, acolo e patria – Formulă întâlnită cu mici deosebiri la Aristofan, Pacuvius, Cicero. Deviza celor care sunt gata ca, pentru avantaje materiale, să calce în picioare sentimentul dragostei de patrie.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a nu ști de unde să iei pe cineva expr. a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva.

a nu ști pe unde să scoată cămașa expr. a fi încolțit, a nu găsi pe moment o soluție salvatoare; a nu ști cum să se disculpe.

a ști unde-i buba expr. 1. a fi conștient de sursa unui necaz. 2. a depista cauza unei defecțiuni.

de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea? expr. de unde naiba?

de unde cucii / puii mei? expr. de unde naiba?

unde a dus mutu’ iapa / și-a înțărcat dracul copiii / și-a pierdut dracul potcoavele expr. la mare depărtare, foarte departe; la capătul pământului.

unde pălăria / pielea mea? expr. unde naiba?

unde scrie? expr. prin care se arată refuzul cuiva de a da crezare spuselor cuiva sau de a da curs unei cereri, unei somații etc.

unde se fut păianjenii expr. (obs. – în fotbal) la vinclu.

Intrare: unde
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • unde

unde

  • 1. adverb interogativ În ce loc? în care parte?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: încotro 4 exemple
    exemple
    • Părintele egumen nu-i aici... – Da unde-i? – Unde-i? Nu știu. SADOVEANU, O. VII 205.
      surse: DLRLC
    • Parc-au intrat în pămînt... Unde să fie, unde să fie? CREANGĂ, P. 24.
      surse: DLRLC
    • Vai de mine, moș Nichifor, unde să mă ascund eu? CREANGĂ. P. 120.
      surse: DLRLC
    • Bietul Pepelea, unde-a fi oare? ALECSANDRI, T. I 460.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Precedat de prepoziția „de”) De la cine? din ce loc?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dară de unde știți voi, oameni buni, că eu sînt fiul împăratului? ISPIRESCU, L. 141.
        surse: DLRLC
      • Ce mă știu eu face, și de unde să-ți aduc eu herghelia ce-mi poruncești? ISPIRESCU. L. 27.
        surse: DLRLC
      • Nevastă! de unde ești, Cu bărbatul cum trăiești? MARIAN, S. 3.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Precedat de prepoziția „pe”) Prin ce loc?
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Copilăria mea, pe unde ești? D. BOTEZ, P. O. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (În legătură cu verbe care arată gândirea, visarea etc.) La ce? la cine?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Avu impresia că nici unul din cei trei soldați nu privea la el... Unde s-or gîndi? SAHIA, N. 74.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Unde și unde = din loc în loc, ici și colo.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Prin ramuri se zărea unde și unde cer albastru-întunecat. SADOVEANU, O. I 62.
        surse: DLRLC
      • Casa ei rămase în urmă pustie, cu ușile deschise, cu ferestrele sparte și, împrejur, unde și unde, cîte un strop de sînge. GANE, N. I 211.
        surse: DLRLC
      • Unde și unde, cîte un felinar clipește în frunzișul umed. VLAHUȚĂ, O. A. 413.
        surse: DLRLC
      • Cîteva stele pribage se iveau unde și unde printre nori. NEGRUZZI, S. I 57.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială Unde și unde = din când în când, când și când.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Trăbuie unde și unde și celui învățat să i se ierte. ȚICHINDEAL, F. 147.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A (nu) avea de unde (să) = a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să..., a nu dispune de mijloace materiale. Ia, dacă ai de unde, se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Tată-său, popa Neculai, nu-i vorbă, avea de unde să-i trimeată. CREANGĂ, A. 100.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Ia, dacă ai de unde, se spune pentru a arăta că ceva lipsește, nu se găsește.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd se scoală baba în zori de ziuă, ia nurori dacă ai de unde. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
  • 2. adverb (În stil narativ, în propoziții principale afirmative sau, mai rar, negative cu sens afirmativ) Numai ce.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deodată 3 exemple
    exemple
    • Pe la mijlocul nopții, unde începe vîntul a urla și valurile a crește cît munții și-a izbi vaporul, cînd într-o parte, cînd într-alta. DUNĂREANU, CH. 109.
      surse: DLRLC
    • Și unde se-ncinge o bătaie, cică țipa doamna și striga ca din gură de șarpe. VLAHUȚĂ, O. A. III 69.
      surse: DLRLC
    • La a zecea zi, unde se scutură odată calul și se făcu frumos, gras ca un pepene și sprinten ca o căprioară. ISPIRESCU, L. 16.
      surse: DLRLC
  • 3. adverb Exprimă o negație.
    surse: DEX '09 DEX '98 3 exemple
    exemple
    • Unde se mai gîndeau ele la copilăriile de ieri? GANE, N. III 105.
      surse: DLRLC
    • Vă ocupați cu lucrul cîmpului? – Aida de!... Unde mă ocup eu cu secături de alea. GANE. N. III 186.
      surse: DLRLC
    • Dar aș! Unde vrea să știe pocitul de toate astea! ISPIRESCU, E. 43.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie De unde (și) până unde? = cum și în ce fel? în ce împrejurări? în ce chip?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Ca băiet străin ce se găsea... de unde pînă unde, s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. CREANGĂ, P. 139.
        surse: DLRLC
      • Cucoana Lucsița la mine?... de unde și pînă unde? ALECSANDRI, T. 800.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie (Da) de unde! = imposibil! cu neputință! nici vorbă!
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX 2 exemple
      exemple
      • – Stăi culcat, c-adormi îndată... – Da de unde! CONTEMPORANUL, I. 198.
        surse: DLRLC
      • El doarme! – Da de unde... Cu ochii închiși ascult mai bine. GANE, N. III 153.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie (Da) de unde! = (în fraze negative) ba chiar așa, întocmai așa.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îi trecu un fier ars prin inimă, gîndindu-se că poate i-a călcat porunca. Și de unde să nu fie așa! ISPIRESCU, L. 52.
        surse: DLRLC
  • 4. conjuncție (Introduce o propoziție circumstanțială de loc) În locul în care, încotro.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Au început... a-i zice cu asprime să se ducă unde știe, că ei n-au cu ce s-o ție. CREANGĂ, P. 89.
      surse: DLRLC
    • Calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el Știe și eu! ALECSANDRI, P. III 12.
      surse: DLRLC
    • Dă-mă, maică, unde trag, Să trăiesc traiul cu drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 273.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Cu nuanță temporală:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Spune-mi, bade, cînd te duci, Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118.
        surse: DLRLC
      • Dormea prin șuri, în paie, mînca pe unde și ce putea. CĂLINESCU, E. 126.
        surse: DLRLC
  • 5. conjuncție (Introduce o propoziție atributivă) În care.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • E un punct, însă, unde drumul nostru se bifurcă și, de aici încolo, mergem pe căi diferite. HOGAȘ, DR. II 169.
      surse: DLRLC
    • Se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari din toată împărăția, ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L. 3.
      surse: DLRLC
    • Să mă lași să stau într-o noapte în odaia unde doarme împăratul. CREANGĂ, P. 96.
      surse: DLRLC
    • Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
  • 6. conjuncție Introduce o propoziție completivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 6 exemple
    exemple
    • Știe unde este parcul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • O întrebă dincotro vine și mai ales unde are de gînd să poposească. SADOVEANU, B. 153.
      surse: DLRLC
    • S-ar fi lăudat... că știe unde este Ileana Simziana. ISPIRESCU, L. 23.
      surse: DLRLC
    • Sirene, fluiere, bubuituri se încrucișau repetate la intervale regulate, fără să știi de unde vin. BART, E. 386.
      surse: DLRLC
    • Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine. EMINESCU, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • Suflă vîntul, alinat, Io-l cunosc că nu-i curat Și știu de unde-i mînat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 26.
      surse: DLRLC
  • 7. conjuncție popular (Introduce o propoziție circumstanțială de timp) Când, în momentul în care.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Era frate de cruce cu George al Tomii și unde putea să-i facă rău lui Ion, îi făcea. REBREANU, I 21.
      surse: DLRLC
    • Idolii unde-au aflat, Drept la rai năval’ au dat. TEODORESCU, P. P. 33.
      surse: DLRLC
    • Dar de unde-mbătrînește, Dorul să călătorește, Nimărui nu-i trebuiește. SEVASTOS, C. 52.
      surse: DLRLC
  • 8. conjuncție popular (Introduce o propoziție circumstanțială de cauză) Pentru că, din cauză că.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deoarece 3 exemple
    exemple
    • M-am gîndit că unde e aproape cu casa și era spre seară, vrea să se scalde și ea. PREDA, Î. 46.
      surse: DLRLC
    • Bucuria tatălui său era așa de mare unde vedea că fiu-său are să fie procopsit. ISPIRESCU, L. 183.
      surse: DLRLC
    • Pesemne, boierule... ți s-a făcut urît, unde am tot spus anume toate soiurile de paseri și de jivine care trăiesc pe la noi. ODOBESCU, S. III 197.
      surse: DLRLC
  • 9. conjuncție (Precedat de prepoziție „de”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deși 4 exemple
    exemple
    • Și așa, de unde pînă atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huciu-marginea. CREANGĂ, O. A. 285.
      surse: DLRLC
    • Au adus zece căpățîni de zahăr... de unde făgăduise 12 căpățîni. ALECSANDRI, T. 503.
      surse: DLRLC
    • (Cu nuanță adversativă) De unde ceilalți... se ascundeau prin pivniți... Aleodor se ascunsese astfel încît fata intră la grijă. ISPIRESCU, L. 45.
      surse: DLRLC
    • (Cu nuanță adversativă) Vezi să nu pați și tu ca simigiul și de unde, cu drept cuvînt, te așteptai să fii răsplătit... să nu capeți de la mine decît un encomion fluturatic. ODOBESCU, S. III 10.
      surse: DLRLC
  • 10. conjuncție expresie (Condițional) De unde nu = dacă nu, în cazul când.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Așa să-i spuneți că mi-e voia; c-apoi, de unde nu, îmi voi întoarce armele asupra împăratului și îi voi arăta eu că oameni nu-mi lipsesc. ISPIRESCU, M. V. 46.
      surse: DLRLC

etimologie: