15 definiții pentru roti
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind cercuri. 2. Tranz. A efectua o rotație. ♦ Refl. (Pop.) A dansa mișcându-se în cerc. ◊ Tranz. Rotesc hora. 3. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. 4. Refl. A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. 5. Refl. Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. 6. Tranz. A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur-împrejur. 7. Tranz. (Adesea fig.) A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. 8. Refl. și tranz. (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. [Var.: (rar) rota vb. I] – Din roată.
roti [At: N. COSTIN, LET. II, 67/2 / V: rota / Pzi: ~tesc / E: roată] 1-2 vrt A (se) învârti. 3-4 vrt (Pop) A dansa mișcându-se în cerc. 5 vr (Fig) A se perinda. 6-7 vrt (Mai ales udp „împrejurul” „în jurul” etc.) A efectua o mișcare de rotație Si: a se învârti. 8-9 vtr A înconjura ceva. 10 vr (Fig) A sta mereu în preajma cuiva (pentru a-i câștiga simpatia, bunăvoința etc.). 11 vt (Îe) (A-și) – ochii (sau privirea, căutătura) A-și plimba privirea în toate părțile. 12 vt A învârti în aer (deasupra capului) o armă, un baston etc. 13-14 vrt (D. păsări) A (se) înfoia. 15-16 vrt (D. cocoșii de munte în perioada împerecherii) A scoate sunete caracteristice și a se mișca în cercuri. 17-19 virt (D. ape) A forma cercuri de unde concentrice. 20-22 virt (D. ape) A face vârtejuri. 23 vr (Rar; d. râuri) A-și schimba cursul Si: a coti (10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind cercuri. 2. Tranz. A efectua o rotație. ♦ Refl. (Pop.) A dansa mișcându-se în cerc. ◊ Tranz. Rotesc hora. 3. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. 4. Refl. A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. 5. Refl. Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. 6. Tranz. A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur împrejur. 7. Tranz. (Adesea fig.) A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. 8. Refl. și tranz. (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. [Var.: (rar) rota vb. I] – Din roată.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind unul sau mai multe cercuri. Pe sub pîlcurile albe de nouri, sus, în cerul adînc-albastru, se roteau vulturi. SADOVEANU, O. VI 97. Stolul de cocori s-a rotit tot mai aproape de pămînt. C. PETRESCU, R. DR. 192. Paiele din cîmp, de spaimă, În vîrtej acolo prinse, Se rotesc și joacă-mpinse, Se ridică-n sus. COȘBUC, P. II 17. ◊ Intranz. Deasupra lor porumbii vineți roteau voioși. ANGHEL, Î. G. 29. ♦ (Popular; rar) A juca, a dansa mișcîndu-se în cerc. Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească, Flăcăii să se rotească. SEVASTOS, C. 83. ◊ Tranz. (Complementul e dansul sau fata jucată) Rar le vine feciorilor chef să aducă lăutarul... de mai rotesc cele fete. SEVASTOS, N. 3. Danțul cine-l trage?... – Bun jupîn (cutare) Cu toiag în dreapta, Danțul îmi rotește. TEODORESCU, P. P. 80. ♦ (Despre ape) A forma cercuri de unde concentrice; a produce ochiuri, vîrtejuri. Și apa, unde-au fost căzut, În cercuri se rotește, Și din adînc necunoscut Un mîndru tînăr crește. EMINESCU, O. I 170. ◊ Intranz. Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint, Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. (Fig.) Cum el din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere. EMINESCU, O. I 171. 2. Refl. (Mai ales urmat de determinări introduse prin prep. «împrejurul», «în jurul» etc.) A face o mișcare de rotație în jurul a ceva; a se învîrti. Pămîntul se rotește în jurul soarelui. ▭ Ursa-mare se rotea în jurul polului ceresc. DUMITRIU, N. 267. ♦ Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutînd să-i cîștige simpatia sau bunăvoința. Fiul împăratului era mîndru nevoie-mare, fiindcă zîna numai cu dînsul jucă cît ținu hora. Și unde se rotea pe lîngă dînsa și se îngîmfa ca un curcan. ISPIRESCU, L. 311. ♦ (Despre oameni; uneori determinat prin «pe loc») A se întoarce roata, a se răsuci, a se învîrti pe loc. Se rotesc pe loc, fără astîmpăr, într-o panică adevărată. SAHIA, N. 18. Se roti puțin înaintea oglinzii și ieși în balcon. CONTEMPORANUL, IV 390. 3. Tranz. A-și schimba, a-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur împrejur. Își roti un moment privirea asupra pieții, care era o mare de capete. PAS, Z. IV 39. De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntîlneai decît podoabe, fluturi, pajiște și flori. VLAHUȚĂ, P. 24. Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămînzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pămîntul, Eu răzvrăteam imperii, popoarele cu gîndul. EMINESCU O. I 88. 4. Tranz. (Cu privire la arme sau la obiecte analoge) A învîrti în aer, deasupra capului, înainte de a lovi. Muncitorii roteau bastoanele. PAS, Z. IV 265. ◊ Fig. Albert Kiraly... prădînd și pustiind, își rotește armele fulgerînd prin toată Bulgaria. BĂLCESCU, O. II 51. 5. Refl. (Despre păsări) A-și desface penele din coadă; a se înfoia. Cîntă cucul, se rotește, Ca mîndra cînd se gătește. TEODORESCU, P. P. 346. Pe cea verde moviliță, Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă. ALECSANDRI, P. P. 410. ◊ Tranz. (Cu privire la coadă sau la pene) [Păunul] se primbla pe sub ferești rotindu-și coada cea lungă și frumoasă. SBIERA, P. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ROTI ~esc tranz. 1) A face să se rotească. 2) (frânghii, sârme etc.) A înfășura în formă de roată; a face colac. /Din roată
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ROTI mă ~esc intranz. 1) A descrie mișcări circulare; a se rostogoli. 2) fig. A se învârti mereu în căutarea unui profit. /Din roată
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rotì v. 1. a învârti în cerc: își rotește fulgerând armele prin toată Bulgaria BĂLC.; 2. a face roată: păunul se rotește; 3. fig. a se fuduli: ca cocoșul se rotește PANN.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTA vb. I v. roti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTA vb. I v. roti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rota v vz roti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rotésc v. tr. (d. roată). Învîrtesc pin prejur: a roti ochiĭ pin lume. V. refl. Mă învîrtesc: cînd s’a rotit odată, ĭ-a trîntit pe toțĭ. Îmĭ desfășor coada, vorbind de păunĭ și curcanĭ. Fig. Mă fudulesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
roti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, 3 sg. rotește, imperf. 1 roteam; conj. prez. 1 sg. să rotesc, 3 să rotească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
roti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, imperf. 3 sg. rotea; conj. prez. 3 să rotească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, imperf. 3 sg. rotea; conj. prez. 3 sg. și pl. rotească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROTI vb. 1. v. răsuci. 2. v. rula. 3. v. pivota. 4. (rar) a (se) înfoia. (Își ~ coada.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROTI vb. 1. a (se) întoarce, a (se) învîrti, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) rotila. (~ cheia în broască.) 2. a învîrti, a răsuci, a suci, (pop.) a sucăli, (reg.) a rotila, a rotocoli, (Transilv.) a tecărui. (A ~ un obiect pentru a-l face sul.) 3. (TEHN.) a pivota. 4. (rar) a (se) înfoia. (Își ~ coada.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
roti, rotescverb
- 1. A se mișca descriind cercuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe sub pîlcurile albe de nouri, sus, în cerul adînc-albastru, se roteau vulturi. SADOVEANU, O. VI 97. DLRLC
- Stolul de cocori s-a rotit tot mai aproape de pămînt. C. PETRESCU, R. DR. 192. DLRLC
- Paiele din cîmp, de spaimă, În vîrtej acolo prinse, Se rotesc și joacă-mpinse, Se ridică-n sus. COȘBUC, P. II 17. DLRLC
- Deasupra lor porumbii vineți roteau voioși. ANGHEL, Î. G. 29. DLRLC
-
- 2. A efectua o rotație. DEX '98 DEX '09
- 2.1. A dansa mișcându-se în cerc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească, Flăcăii să se rotească. SEVASTOS, C. 83. DLRLC
- Rotesc hora. DEX '09 DEX '98
- Rar le vine feciorilor chef să aducă lăutarul... de mai rotesc cele fete. SEVASTOS, N. 3. DLRLC
- Danțul cine-l trage?... – Bun jupîn (cutare) Cu toiag în dreapta, Danțul îmi rotește. TEODORESCU, P. P. 80. DLRLC
-
-
- 3. (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și apa, unde-au fost căzut, În cercuri se rotește, Și din adînc necunoscut Un mîndru tînăr crește. EMINESCU, O. I 170. DLRLC
- Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint, Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
- Cum el din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere. EMINESCU, O. I 171. DLRLC
-
- 4. A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: învârti
- Pământul se rotește în jurul Soarelui. DLRLC
- Ursa-mare se rotea în jurul polului ceresc. DUMITRIU, N. 267. DLRLC
-
- 5. A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fiul împăratului era mîndru nevoie-mare, fiindcă zîna numai cu dînsul jucă cît ținu hora. Și unde se rotea pe lîngă dînsa și se îngîmfa ca un curcan. ISPIRESCU, L. 311. DLRLC
- 5.1. (Despre oameni; uneori determinat prin «pe loc») A se întoarce roată, a se răsuci, a se învârti pe loc. DLRLCsinonime: răsuci
- Se rotesc pe loc, fără astîmpăr, într-o panică adevărată. SAHIA, N. 18. DLRLC
- Se roti puțin înaintea oglinzii și ieși în balcon. CONTEMPORANUL, IV 390. DLRLC
-
-
- 6. A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur-împrejur. DEX '09 DLRLC
- Își roti un moment privirea asupra pieții, care era o mare de capete. PAS, Z. IV 39. DLRLC
- De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntîlneai decît podoabe, fluturi, pajiște și flori. VLAHUȚĂ, P. 24. DLRLC
- Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămînzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pămîntul, Eu răzvrăteam imperii, popoarele cu gîndul. EMINESCU O. I 88. DLRLC
-
- 7. A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Muncitorii roteau bastoanele. PAS, Z. IV 265. DLRLC
- Albert Kiraly... prădînd și pustiind, își rotește armele fulgerînd prin toată Bulgaria. BĂLCESCU, O. II 51. DLRLC
-
- 8. (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înfoia
- Cîntă cucul, se rotește, Ca mîndra cînd se gătește. TEODORESCU, P. P. 346. DLRLC
- Pe cea verde moviliță, Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă. ALECSANDRI, P. P. 410. DLRLC
- [Păunul] se primbla pe sub ferești rotindu-și coada cea lungă și frumoasă. SBIERA, P. 33. DLRLC
-
etimologie:
- roată DEX '98 DEX '09