17 definiții pentru găuri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂURI, găuresc, vb. IV. Tranz. A face o gaură (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.); a perfora. ♦ Refl. A se strica, a se degrada în urma găuririi. [Pr.: gă-u-] – Din gaură.

găuri [At: BIBLIA (1688), 3811 / P: ~gă-u~ / Pzi: ~resc, (nob) gaur și găur / E: gaură] 1-2 vtr A (se) face o gaură (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.) Si: a perfora, (reg) a borteli, a borti (pop) a sfredeli. 3 vr A se degrada apărând găuri. 4 (Fig) A avea relații sexuale cu o femeie.

GĂURI, găuresc, vb. IV. Tranz. A face o gaură (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.); a perfora, a borteli, a borti. ♦ Refl. A se strica, a se degrada în urma găuririi. [Pr.: gă-u-] – Din gaură.

GĂURI, găuresc, vb. IV. Tranz. A face o gaură. V. perfora. Găurește scîndura cu burghiul.Numaidecît găuri fundul desagilor. RETEGANUL, P. V. 78. Baba găurise stînca într-un loc și trecea prin ea prefăcută într-o funie de fum. EMINESCU, N. 23. Picătura mică găurește piatra. – Pronunțat: gă-u-.

A GĂURI ~esc tranz. (materiale, obiecte) A prevedea cu o gaură (sau cu mai multe găuri). /Din gaură

A SE GĂURI pers. 3 se ~ește intranz. A se deteriora formând găuri. /Din gaură

găurésc v. tr. (d. gaură). Vest. Bortesc, borteĭesc, fac găurĭ: a găuri pămîntu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

găuri (desp. gă-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găuresc, 3 sg. găurește, imperf. 1 găuream; conj. prez. 1 sg. să găuresc, 3 să găurească

găuri (gă-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găuresc, imperf. 3 sg. găurea; conj. prez. 3 să găurească

găuri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găuresc, imperf. 3 sg. găurea; conj. prez. 3 sg. și pl. găurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂURI vb. 1. a perfora, a scobi, a sfredeli, a străpunge, (înv. și reg.) a petrece, a potricăli, (reg.) a găuni, a sfredeluși, (Mold. și Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a răzbici, (prin vestul Transilv.) a sclidiri. (A ~ într-un material dur.) 2. v. sparge. (Blidul s-a ~ la fund.) 3. v. zdrențui. 4. v. caria.

GĂURI vb. 1. a perfora, a scobi, a sfredeli, a străpunge, (înv. și reg.) a petrece, a potricăli, (reg.) a găuni, a sfredeluși, (Mold. și Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a răzbici, (prin vestul Transilv.) a sclidiri. (A ~ într-un material dur.) 2. a (se) perfora, a (se) sparge. (Blidul s-a ~ în fund.) 3. a (se) rupe, a (se) sfîșia, a (se) uza, a (se) zdrențui, (pop. și fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a ~ de tot.) 4. (MED.) a se caria, a se strica, (reg.) a se scorboroși. (Dinții i s-au ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GUTTA CAVAT LAPIDEM NON VI, SED SAEPE CADENDO (lat.) picătura găurește piatra nu prin forță, ci prin continua ei cădere – Ovidiu, „Ex Ponto”, IV, 10, 5. Voința stăruitoare învinge cu timpul orice obstacol.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

găuri, găuresc v. t. 1. a împușca. 2. a înjunghia. 3. (d. bărbați) a poseda sexual.

Intrare: găuri
  • silabație: gă-u-ri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găuri
  • găurire
  • găurit
  • găuritu‑
  • găurind
  • găurindu‑
singular plural
  • găurește
  • găuriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • găuresc
(să)
  • găuresc
  • găuream
  • găurii
  • găurisem
a II-a (tu)
  • găurești
(să)
  • găurești
  • găureai
  • găuriși
  • găuriseși
a III-a (el, ea)
  • găurește
(să)
  • găurească
  • găurea
  • găuri
  • găurise
plural I (noi)
  • găurim
(să)
  • găurim
  • găuream
  • găurirăm
  • găuriserăm
  • găurisem
a II-a (voi)
  • găuriți
(să)
  • găuriți
  • găureați
  • găurirăți
  • găuriserăți
  • găuriseți
a III-a (ei, ele)
  • găuresc
(să)
  • găurească
  • găureau
  • găuri
  • găuriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găuri, găurescverb

  • 1. A face o gaură (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.); a perfora, a borteli, a borti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Găurește scândura cu burghiul. DLRLC
    • format_quote Numaidecît găuri fundul desagilor. RETEGANUL, P. V. 78. DLRLC
    • format_quote Baba găurise stînca într-un loc și trecea prin ea prefăcută într-o funie de fum. EMINESCU, N. 23. DLRLC
    • format_quote Picătura mică găurește piatra. DLRLC
etimologie:
  • gaură DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.