Bibliografie și abrevieri

Mioara Avram - Ortografie pentru toți, 2002

Abrevieri și semne speciale

adj. = adjectiv

adv. = adverb

art. = articol, articulat

cf. = confer "compară"

conj. = conjunctiv

conjcț. = conjuncție

dem. = demonstrativ

engl. = englezesc

f. = feminin

fr. = francez

gen.-dat. = genitiv-dativ

germ. = german

imper. = imperativ

imperf. = imperfect

ind. = indicativ

inf. = infinitiv

interj. = interjecție

it. = italian

înv. = învechit

lat. = latinesc

lit. = literar

m. = masculin

magh. = maghiar

n. = neutru

ngr. = neogrec

nom.-ac. = nominativ-acuzativ

num. = numeral

ord. = ordinal

part. = participiu

perf. s. = perfect simplu

pers. = persoană, personal

pl. = plural

port. = portughez

pos. = posesiv

prep. = prepoziție

prez. = prezent

pron. = pronume, pronominal

refl. = reflexiv

reg. = regional

rus. = rusesc

s. = substantiv

sg. = singular

sl. = slav

sp. = spaniol

tc. = turcesc

vb. = verb

> "a dat" sau "dă", "devine"

< "provine din", "de la"

* (înaintea unui cuvînt) notează forme neatestate

/ notează variante

|| notează segmentarea morfologică a unor cuvinte și forme

Între [ ] se redau sunete și cuvinte în transcrierea fonetică

' (deasupra unei litere) notează locul accentului în cuvintele transcrise fonetic (între [ ], cu litere drepte și cu unele semne speciale)

. (dedesubtul unei litere) notează locul accentului în cuvintele redate ortografic (cu litere cursive și fără [ ])

å = vocală posterioară deschisă inexistentă în limba română literară, intermediară între [a] și [o]

č = consoana redată în ortografie prin c + e, i (ceas, deci)

ḙ = semivocala redată în ortografie prin e (deal)

ǧ = consoana redată în ortografie prin g + e, i (geam, legi)

ǵ = consoana redată în ortografie prin gh + e, i (gheață, unghi)

ĭ = semiconsoana redată în ortografie prin i (cui, iar)

í = sunetul palatal nesilabic, de obicei final, redat în ortografie prin i (ari, oricît)

ḱ = consoana redată în ortografie prin ch + e, i (cheamă, unchi)

ń = consoană nazală palatală inexistentă în limba română literară (= fr. gn, sp. ñ)

ŏ = semivocala redată în ortografie prin o (doar)

ö = vocală anterioară labială existentă în neologisme neadaptate, în care se scrie, de obicei, eu (bleu, pasteuriza)

ŭ = semiconsoana redată în ortografie prin u (au)

Bibliografie

Academia R.S. România, Institutul de Lingvistică al Universității din București, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 1982.

Academia R.S. România, Institutul de Lingvistică al Universității din București, Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a IV-a, București, 1983.

G. Beldescu, Ortografia în școală, București, 1973.

G. Beldescu, Ortografie, ortoepie, punctuație, București, 1982.

G. Beldescu, Ortografia actuală a limbii române, București, 1984.

Vasile Breban (coordonator), Maria Bojan, Elena Comșulea, Doina Negomireanu, Valentina Șerban, Sabina Teiuș, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, București, 1973.

Ion Calotă, Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, Craiova, 1986 (capitolul al II-lea: Ortografie. Câteva observații asupra DOOM).

Fulvia Ciobanu, Lidia Sfîrlea, Cum scriem, cum pronunțăm corect. Norme și exerciții, București, 1970.

Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor, Direcția de Transporturi Poștale București, Codul poștal al localităților din R.S.R., București, 1974.

Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991.

Sergiu Drincu, Semnele ortografice și de punctuație în limba română. Norme și exerciții, București, 1983.

Al. Graur, Mic tratat de ortografie, București, 1974; republicat în 1995 sub titlul Ortografia pentru toți.

Al. Graur, Dicționar al greșelilor de limbă, București, 1982.

Al. Graur, Puțină gramatică, [I] București, 1987; [II] București, 1988.

Theodor Hristea, Principiile ortografiei românești actuale, în Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română, ediția a treia, București, 1984.

Ion Iordan, Petre Gâștescu, D.I. Oancea, Indicatorul localităților din România, București, 1974.

Iorgu Iordan, Gramatica limbii române, București, 1937.

Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", ediția a doua, București, 1948.

Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, București, 1983.

Normele ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române, Chișinău, 1991.

Sextil Pușcariu și Teodor A. Naum, Îndreptar și vocabular ortografic, ediția a doua, București [f.a.].

Flora Șuteu, Dificultățile ortografiei limbii române, București, 1986.

Dorin N. Uritescu, Rodica Uță Uritescu, Aspecte ortografice controversate, București, 1986.

Em. Vasiliu, Scrierea limbii române în raport cu fonetica și fonologia, Universitatea din București, 1979.


Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dan Alexe

Dezbateri

Diverse

DOOM2

Încercări de îndreptare

Istoria regulilor ortografice

Mioara Avram

Punctuație

Rodica Zafiu