5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor

5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând

Despărțirea în silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență structura lor silabică și, în cazul poeziei, metrica bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadată, cu o anumită valoare stilistică: Im-be-ci-lu-le!

Ortografia este interesată însă mai ales de despărțirea la capăt de rând, care nu coincide totdeauna cu despărțirea în silabe a cuvintelor. Când la sfârșitul unui rând dintr-un text nu mai încape în întregime un cuvânt, un grup de cuvinte care formează o unitate sau o abreviere, elementele în această situație pot fi trecute integral pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul grupurilor de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul blancului, iar în cazul cuvintelor – cu ajutorul cratimei[1].

Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face economie de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea nu are rost dacă este neeconomică. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la dificultăți de înțelegere și să fie neelegantă.

Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin convențional. Aceste reguli[2] privesc atât modul în care se face despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este interzisă sau nerecomandabilă.

5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor

Pentru păstrarea unității lor,

  1. nu se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
    • abrevierile - scrise „legat” (UNESCO)[3] sau despărțite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratimă (lt.-maj., N-V) (nu: a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V);
    • derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri: R.A.T.B-ist (nu: R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist);

      Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.

    • !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der);
    • numeralele ordinale scrise cu cifre și litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
  2. se recomandănu se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:
    • prenumele (sau abrevierile prenumelor) și numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
    • notațiile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).
  3. !se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice și a numelor proprii din denumirile unor instituții, indiferent de ordine: Roman | S.A., SC Severnav | S.A., dar și F.C. | Argeș, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (ca și în scrierea completă: Fotbal Club Argeș etc.).


Note

  1. În ce privește semnele de punctuație, spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula și două puncte nu se despart prin blanc de elementul care le precedă (dar sunt urmate de blanc, ca și linia de dialog); parantezele și ghilimele deschise se despart de elementul care le precedă, dar nu de cel care le urmează; parantezele și ghilimelele închise nu se despart de elementele care le precedă; punctele de suspensie și linia de pauză (în afară de cazul când este folosită ca semn ortografic) se despart prin blanc atât de elementul care le precedă, cât și de cel care le urmează; cratima ca semn de punctuație se comportă la fel ca atunci când este semn ortografic (vezi 5.2.3 Despărțirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).
  2. În exemplele care ilustrează regulile indicăm numai limita la care se referă regula respectivă, pentru a o pune în evidență, și nu despărțirea integrală a cuvântului.
  3. Chiar când au dobândit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Încercări de îndreptare

Îndreptarul ortografic, ediția a V-a : Punctuația

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Monitorizarea presei

Punctuație

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Păcatele limbii

Sextil Pușcariu : Limba română (1940) - vol. 1

Vasile Alecsandri