5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând

Despărțirea în silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență structura lor silabică și, în cazul poeziei, metrica bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei și se folosește în unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadată, cu o anumită valoare stilistică: Im-be-ci-lu-le!

Ortografia este interesată însă mai ales de despărțirea la capăt de rând, care nu coincide totdeauna cu despărțirea în silabe a cuvintelor. Când la sfârșitul unui rând dintr-un text nu mai încape în întregime un cuvânt, un grup de cuvinte care formează o unitate sau o abreviere, elementele în această situație pot fi trecute integral pe rândul următor sau, în unele situații, pot fi despărțite de la un rând la altul. În cazul grupurilor de cuvinte, despărțirea se face cu ajutorul blancului, iar în cazul cuvintelor – cu ajutorul cratimei^[1].

Scopul principal al despărțirii la capăt de rând este de a face economie de spațiu față de trecerea integrală pe rândul următor (și, totodată, de a păstra o dispunere unitară a textului pe spațiul rândurilor), de aceea despărțirea nu are rost dacă este neeconomică. Pe de altă parte, ea nu trebuie să ducă la dificultăți de înțelegere și să fie neelegantă.

Sistemul de reguli pentru despărțirea la capăt de rând are un caracter mai mult sau mai puțin convențional. Aceste reguli^[2] privesc atât modul în care se face despărțirea la capăt de rând, cât și situațiile în care aceasta este interzisă sau nerecomandabilă.

5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor

Pentru păstrarea unității lor,

1. nu se despart la sfârșit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:
   • abrevierile - scrise „legat” (UNESCO)^[3] sau despărțite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratimă (lt.-maj., N-V) (nu: a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V);
   • derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri: R.A.T.B-ist (nu: R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist);

     Derivatele devenite cuvinte urmează regimul cuvintelor: ce-fe-rist.

   • !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der);
   • numeralele ordinale scrise cu cifre și litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
2. se recomandă să nu se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:
   • prenumele (sau abrevierile prenumelor) și numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
   • notațiile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).

3. !se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice și a numelor proprii din denumirile unor instituții, indiferent de ordine: Roman | S.A., SC Severnav | S.A., dar și F.C. | Argeș, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (ca și în scrierea completă: Fotbal Club Argeș etc.).

Note