zi ziuă zuă zuo zio

  • 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX antonime: noapte diminutive: zilișoară ziucă ziulică ziuliță ziușoară
    • 1.1. Lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale.
      surse: DEX '09 NODEX prin extensiune
    • diferențiere Lumina solară; (în sens mai larg) interval de timp de 24 de ore, dintre două miezuri de noapte consecutive.
      surse: DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Zilele se fac tot mai lungi și mai blînde. SADOVEANU, O. VI 40.
        surse: DLRLC
      • Arșița zilelor de vară nu străbate pînă la răcoarea vie a umbrelor. HOGAȘ, DR. II 113.
        surse: DLRLC
      • O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.
        surse: DLRLC
      • Zilele treceau, răcoarea toamnei se făcea mai simțitoare. BOLINTINEANU, O. 265.
        surse: DLRLC
      • Ziua se duce, ș-altele vin. HELIADE, O. I 78.
        surse: DLRLC
      • Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi. COȘBUC, P. I 157.
        surse: DLRLC poetic
    • 1.2. Interval de timp între două culminații succesive ale unui astru.
      surse: DEX '09 DLRLC prin extensiune astronomie
      • 1.2.1. Zi solară = interval de timp între două treceri succesive ale soarelui la meridian.
        surse: DLRLC NODEX
      • 1.2.2. Zi siderală.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Determină noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Trei luni de zile trec ca o părere. SADOVEANU, O. VI 257.
        surse: DLRLC
      • Pare că nu mîncase de o lună de zile. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
    • 1.4. În toiul zilei, în plină zi = în amiaza zilei.
      surse: NODEX locuțiune adverbială
    • 1.5. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adjectivală 2 exemple
      exemple
      • Părea de cinci ori mai mare ca Manlache cel de toată ziua. POPA, V. 34.
        surse: DLRLC
      • Să-l osîndim să trăiască ca să-și poarte chinul din loc în loc ca o moarte de toate zilele. GANE, N. I 214.
        surse: DLRLC
    • 1.6. De zi cu zi = zilnic
      exemple
      • O străduință de zi cu zi.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.7. La zi = în fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: zilnic un exemplu
      exemple
      • Mustățile-i rase la zi evidențiau un nas zvîrlit în sus ca o trompetă. MIRONESCU, S. A.
        surse: DLRLC
    • 1.8. La zi = la ziua, la data cerută; fără întârziere, fără restanțe.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială un exemplu
      exemple
      • Fără dînsul lucrările cancelariei n-ar fi putut fi la zi. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.9. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = zilnic
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială 2 exemple
      exemple
      • Tu s-o amîi cu zi de zi Și șpune-i cîte toate. COȘBUC, P. I 78.
        surse: DLRLC
      • Constituțiile și proiectele plouă, prieteniile politice se disfac, tranzacțiile... se lovesc, se înțăleg și se prifac ziuă pe ziuă. RUSSO, S. 113.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = din ce în ce.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială sinonime: progresiv treptat 2 exemple
      exemple
      • Cresc zi cu zi plictiseala și urîtul. SADOVEANU, O. VI 227.
        surse: DLRLC
      • Vedeam cum zi de zi femeia mea se înstrăina. CAMIL PETRESCU, U. N. 97.
        surse: DLRLC
    • 1.11. Din zi în zi = de azi pe mâine; fără termen precis.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială 2 exemple
      exemple
      • Amâna plecarea din zi în zi.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • Amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. La infinit.
        surse: DLRLC figurat
    • 1.12. Din zi în zi = pe fiecare zi.
      exemple
      • Tînărul Todericiu observa din zi în zi mai surprins deosebirea dintre vacanțele de pînă atunci și dintre vacanța care se deschisesă înaintea lui. VORNIC, P. 28.
        surse: DLRLC
    • 1.13. De la o zi la alta = zilnic
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială un exemplu
      exemple
      • Vederea i se slăbea de la o zi la alta. C. PETRESCU, R. DR. 242.
        surse: DLRLC
    • 1.14. În toate zilele (sau, rar, în toate zile) = în fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: oricând un exemplu
      exemple
      • Gălbioară ca și tine, Voi găsi în toate zile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 230.
        surse: DLRLC
    • 1.15. Pe toată ziua = în fiecare zi.
      exemple
      • Astfel pe toată ziua prindeam cîte un dram de carne sănătoasă. GANE, N. III 59.
        surse: DLRLC
      • Cei din clasa a doua se ridică pe averile lor neîncetat, cumpără proprietăți nemișcătoare, pe toată ziua. BOLINTINEANU, O. 422.
        surse: DLRLC
    • 1.16. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială 3 exemple
      exemple
      • Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192.
        surse: DLRLC
      • Deunăzi către ziuă visasem că murisem. MACEDONSKI, O. I 42.
        surse: DLRLC
      • Moșnegii s-au dondănit cît s-au mai dondănit și... despre ziuă au adormit. CREANGĂ, P. 85.
        surse: DLRLC
    • 1.17. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă (sau, rar, ziua) = până a nu se lumina; foarte devreme; cu noaptea-n cap.
      exemple
      • De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308.
        surse: DLRLC
    • 1.18. Cu ziua-n cap = foarte devreme.
      surse: DEX '09 locuțiune adverbială
    • 1.19. În zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei.
      surse: DLRLC NODEX locuțiune adverbială sinonime: dis-de-dimineață
    • 1.20. La (sau în) ziuă = în zori, când se luminează, când începe dimineața.
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adverbială 2 exemple
      exemple
      • Mai era încă mult pînă la ziuă. DUMITRIU, N. 134.
        surse: DLRLC
      • Nu mă aștepta în astă noapte, că eu poate n-oi veni acasă pănă-n ziuă. ALECSANDRI, T. I 76.
        surse: DLRLC
    • 1.21. Peste zi = în cursul zilei, ziua.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială 2 exemple
      exemple
      • Faceți-vă socoteala... de ceea ce preste zi ați lucrat. DRĂGHICI, R. 153.
        surse: DLRLC
      • Am o mîndră ca ș-o cruce Și la lucru n-o pot duce... Peste zi se prea-ncălzește, Și, biata, prea se-nnegrește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
        surse: DLRLC
    • 1.22. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială 3 exemple
      exemple
      • Așa ostenim zi și noapte; tăcem și dau zvon numai tălăncile. SADOVEANU, B. 6.
        surse: DLRLC
      • Alerga singur zi și noapte în toate părțile, cum putea, și muncea în dreapta și în stînga. CREANGĂ, O. A. 184.
        surse: DLRLC
      • Zi, noapte călătorește. TEODORESCU, P. P. 229.
        surse: DLRLC
    • 1.23. (În legătură cu verbe ca «a dormi», «a se odihni» etc.) Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = deloc niciodată
      exemple
      • Nu dorm nici zi, nici noapte. ISPIRESCU, L. 29.
        surse: DLRLC
    • 1.24. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara.
      surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adverbială 4 exemple
      exemple
      • Așa cum e acum, insula e un adevărat paradis; munți de marmuri policrome, vegetație luxuriantă în care mii de păsări cîntă toată ziua. RALEA, O. 69.
        surse: DLRLC
      • Toată ziua cu mîinile întinse... Și noi toată ziua cu mîinile în buzunar. DELAVRANCEA, O. II 314.
        surse: DLRLC
      • Groapa este gata. Tu, Harap-Alb, rămîi aici într-însa toată ziua. CREANGĂ, P. 224.
        surse: DLRLC
      • Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96.
        surse: DLRLC
    • 1.25. Ziua mare.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 1.26. Ziua-n amiaza mare sau ziua-miaza mare.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 1.27. (În) Faptul zilei.
      surse: DLRLC NODEX expresie sinonime: dis-de-dimineață
    • 1.28. Revărsatul zilei (sau de ziuă).
      surse: DLRLC expresie
    • 1.29. A se face ziuă (sau a se lumina, a se zări, a se crăpa, a se revărsa) de ziuă = a se lumina.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 1.30. A se înroși a ziuă = a se lumina de ziuă.
      exemple
      • E încă noapte. Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit. BENIUC, V. 91.
        surse: DLRLC
    • 1.31. A se îngâna (sau, rar, a se lupta, a se bate) ziua cu noaptea.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.32. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Făcîndu-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului. CREANGĂ, O. A. 295.
        surse: DLRLC
    • 1.33. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. EMINESCU, O. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.33.1. A duce o viață dezordonată.
        surse: DEX '09 DLRLC prin extensiune
    • 1.34. A vedea lumina zilei.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.35. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie
    • 1.36. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Unul dintre răzăși... se abătu spre ei și le pofti ziua bună. SADOVEANU, O. VII 60.
        surse: DLRLC
      • Toți îmi dau bună ziua respectuoși. SAHIA, N. 16.
        surse: DLRLC
      • În zilele de muncă plec pe cîmp. Bătrînii rămași acasă îmi dau ziua bună în cale. DEMETRESCU, O. 147.
        surse: DLRLC
    • 1.37. A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun, a se despărți de cineva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie popular 4 exemple
      exemple
      • Simți lacrimi în ochi și întoarse capul spre fereastră, să le ascundă. Cînd privirea îi fu uscată, își luă ziua bună. C. PETRESCU, C. V. 134.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos... își luă ziua bună de la împăratul, de la împărăteasă, de la toți boierii cei mari și cei mici, de la ostași și de la toți slujitorii curții. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
      • Apoi, luîndu-și ziua bună de la călătoarea încredințată lui, iute se întoarnă înapoi. CREANGĂ, P. 95.
        surse: DLRLC
      • Să mă duc din satul meu Și ziua bună să-nu ieu De la frunza de pe munți, De la dulcii mei părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 321.
        surse: DLRLC
    • 1.38. A-și lua ziua bună = a saluta la despărțire de cei rămași.
      surse: NODEX expresie
    • 1.39. A-și lua ziua bună = a socoti ceva ca definitiv pierdut, a renunța pentru totdeauna la...
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Ia-ți ziua bună de la lume, că de-acum ești mort! GANE, N. I 81.
        surse: DLRLC
    • 1.40. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • E neîndoielnic ca ziua că arta rămîne îndărătul naturii, nu poate să ajungă natura. GHEREA, ST. CR. II 50.
        surse: DLRLC
    • 1.41. A doua zi.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.42. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = cândva odată
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Ieșea adesea la vînătoare; dar într-o zi se luă după un iepure... și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Amu într-una din zile, cum ședea spînul la ospăț... li s-au adus... niște sălăți foarte minunate. CREANGĂ, P. 210.
        surse: DLRLC
    • 1.43. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cât trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Ea din ce în ce mai dragă ți-ar cădea pe zi ce merge. EMINESCU, O. I 160.
        surse: DLRLC
    • 1.44. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Mai era un flăcău cît toate zilele, sfărîma piatra. PREDA, Î. 114.
        surse: DLRLC
      • O namilă de leu cît toate zilele de mare, de băgase pe toți în grozile morții. ISPIRESCU, U. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.45. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • De atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. CREANGĂ, P. 12.
        surse: DLRLC
      • Nu mai are zi albă cu baba. ȘEZ I. 161.
        surse: DLRLC
    • 1.46. A da zi după (sau peste) zi = a lăsa de azi pe mâine.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie sinonime: amâna un exemplu
      exemple
      • Vream de mult să venim, dar cu daraveri... am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU, S. N. 89.
        surse: DLRLC
    • 1.47. A căuta ziua de ieri.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.48. Zile lungi.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.49. De azi în (atâtea) zile.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.50. Zi mare.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.51. La zile mari = la ocazii deosebite.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Carne, la zile mari. PAS, Z. III 64.
        surse: DLRLC
      • 1.51.1. Rar de tot, în mod excepțional.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX prin extensiune
    • 1.52. Cu determinări introduse prin prepoziția «de»:
      surse: DLRLC expresie
      • 1.52.1. Zi de lucru (sau lucrătoare) = zi în care se execută programul de lucru obișnuit.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Era om blînd și domol. Îl cicălea și-l împungea muierea în toate zilele anului, și în cele lucrătoare și în sărbători. SADOVEANU, M. C. 7.
          surse: DLRLC
      • 1.52.2. Zi de lucru (sau lucrătoare) = (în trecut) zi de corvadă obligatorie în folosul boierului sau al statului.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Grigore Ghica-vodă... prin hrisovul său din 1 ianuarie 1766 scăzu numărul zilelor de lucru la 12. BĂLCESCU, O. I 142.
          surse: DLRLC
        • Pentru mîndra care-mi place Trei zile la domni aș face. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10.
          surse: DLRLC eliptic
      • 1.52.3. Zi de sărbătoare = zi în care nu se lucrează, în care se prăznuiește sau se comemorează ceva.
        surse: DLRLC
      • 1.52.4. Zi de repaus (sau de odihnă) = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei.
        surse: DLRLC
      • 1.52.5. Zi de doliu.
        surse: DLRLC
    • 1.53. Zi-lumină = perioadă a zilei cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui.
      surse: DEX '09 compus
    • 1.54. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului, număr de ore de muncă în timp de 24 de ore.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX compus un exemplu
      exemple
      • Ziua-muncă constituie o pîrghie puternică de consolidare și dezvoltare a proprietății obștești a gospodăriilor colective. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 57.
        surse: DLRLC
    • 1.55. Zi-muncă = unitate de măsură a muncii prestată de membrii unei colectivități.
      surse: NODEX compus
    • 1.56. Zi liberă = zi când cineva se odihnește drept recompensă pentru o muncă prestată suplimentar.
      surse: NODEX
    • 1.57. (În formele ziua, zilele, zile) În timpul zilei, în fiecare zi sau atât cât durează o zi.
      surse: DEX '09 DLRLC adverbial 4 exemple
      exemple
      • Ziua am stat puțin împreună. SAHIA, N. 78.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți găsi... armele și hainele tătîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Ziua umbla, noaptea se odihnea. CARAGIALE, P. 91.
        surse: DLRLC
      • Ziua lucru și muncesc, Noaptea voi să odihnesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
    • 1.58. (Ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul de ore în care salariații își desfășoară activitatea în cursul unei zile la locul de muncă.
      exemple
      • Cu dascălii greci, ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui și se isprăvea pe la două ore după apus. GHICA, A. 110.
        surse: DLRLC figurat eliptic
      • diferențiere Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate de cineva în interval de 24 de ore.
        surse: DLRLC
    • 1.59. (Ca unitate de măsură sau de calcul) Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX (în) sintagmă locuțiune 2 exemple
      exemple
      • Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă. C. PETRESCU, C. V. 169.
        surse: DLRLC
      • Cu fierul la subțioară, maică-mea pleca la călcat cu ziua. BOTEZ, ȘC. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.60. (Ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) sau cale de o zi = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX (în) sintagmă locuțiune 3 exemple
      exemple
      • Se afla, în acea vreme, în latura Holteiului, la o zi de cale cătră asfințit, un tîrgușor cu numele Volcineț. SADOVEANU, F. J. 446.
        surse: DLRLC
      • Se zvoni că trupele țariste au ajuns la două zile de marș de București. CAMIL PETRESCU, O. II 604.
        surse: DLRLC
      • Leșii și litvanii sînt la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA, O. II 241.
        surse: DLRLC eliptic
    • 1.61. Zile numărate = timp puțin.
      surse: NODEX (în) sintagmă
    • 1.62. (Adesea urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prepoziția „de”) Dată la care s-a petrecut sau urmează să se petreacă ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX articulat sinonime: soroc termen 2 exemple
      exemple
      • Acolo ne vom ascunde așteptînd ziua de atac. CAMIL PETRESCU, U. N. 299.
        surse: DLRLC
      • Așa fuse în ziua vînătorii. DELAVRANCEA, O. II 129.
        surse: DLRLC
      • 1.62.1. Din ziua în care... = din momentul în care...
        surse: DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate, norocul îi curgea gîrlă. CREANGĂ, P. 153.
          surse: DLRLC
      • 1.62.2. (În) Ziua (sau zilele) de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim; prezentul.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: prezent (timp) 2 exemple
        exemple
        • Nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii, ca în ziuă de astăzi. CREANGĂ, P. 184.
          surse: DLRLC
        • De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda. EMINESCU, O. I 141.
          surse: DLRLC
      • 1.62.3. Din zilele noastre = din vremea în care trăim.
        surse: NODEX
      • 1.62.4. Ziua de mâine = viitorul
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: viitor 2 exemple
        exemple
        • Nu știe nimeni ce-i poate aduce ziua de mîine. STANCU, D. 121.
          surse: DLRLC
        • Nu mai ajungeți să vedeți ziua de mîne. CREANGĂ, P. 250.
          surse: DLRLC
      • 1.62.5. Ziua de ieri = trecutul.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: trecut (s.n.)
      • 1.62.6. (În religia creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.62.7. (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.62.8. (Ca termen calendaristic) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni.
        surse: DEX '09 DLRLC popular 2 exemple
        exemple
        • Ne dusese... la un zi-ntăi mai, tocmai la Socola. HOGAȘ, H. 67.
          surse: DLRLC
        • Era printre bunii școlari și nu lipsea de la clasă decît o dată pe lună, la zi-ntîi, cînd îl lua popa cu căldărușa. VLAHUȚĂ, O. A. I 87.
          surse: DLRLC
      • 1.62.9. Zi-ntâiul = sfințirea cu agheazmă pe care o face preotul la locuințele credincioșilor la fiecare întâi ale lunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tata nu era religios. Cînd venea preotul cu zi-ntîiul, o lua spre fundul curții. PAS Z. I 232.
          surse: DLRLC
      • 1.62.10. În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe:
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ziua femeii.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.62.11. Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva).
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Mi le-a dat dumnealui, estimp, de ziua mea. DELAVRANCEA, O. II 277.
          surse: DLRLC
        • I-am făcut de ziua lui o felicitare în versuri. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.
          surse: DLRLC
        • Ne-o chemat să-i cîntăm de ziua lui. ALECSANDRI, T. 79.
          surse: DLRLC
      • 1.62.12. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara. IOSIF, PATR. 43.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Nu-mi apăr bătrînețea și zilele amărîte, ci obrazul și cinstea. DELAVRANCEA, O. II 142.
      surse: DLRLC
    • Nu-l mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. CREANGĂ, P. 216.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Nu vezi că baba are zile cu harul? PAS, Z. I 52.
        surse: DLRLC
      • Sănătoși să fim și zile s-avem s-o mîncăm. VLAHUȚĂ, R. P. 54.
        surse: DLRLC
      • Găinile nu mai cîntau cucoșește c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGĂ, P. 294.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A avea zile bune cu cineva = a se împăca cu cineva; a trăi bine cu cineva.
      surse: NODEX expresie
    • 2.3. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Că, zău, nu te voi lăsa, Cîte zile voi avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 2.5. Cu zilele în mână (sau în mâini) = într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie popular un exemplu
      exemple
      • Vedeți cum se clatină [podul]; trecem pe el cu zilele în mîini. GANE, N. III 187;
        surse: DLRLC
    • 2.6. Cu zilele în mână (sau în mâini) = cu sufletul la gură, cu frica în sân.
      exemple
      • Aștepta răspunsu cu zilele-n mînă. ȘEZ. II 109.
        surse: DLRLC
    • 2.7. A rămâne (sau a scăpa) cu zile = a rămâne în viață.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 2.8. A lăsa pe cineva cu zile = a cruța cuiva viața.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 2.9. A muri cu zile = a muri în urma unei boli ce putea fi tratată sau în împrejurări neprevăzute.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 2.10. A omorî cu zile.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.11. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
      exemple
      • Ia colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202.
        surse: DLRLC
      • La pămînt îl arunca Și zilele-i rădica. ALECSANDRI, P. P. 212.
        surse: DLRLC
      • Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc, La obraz ca rujile, Ochișori ca murele... De-ți răpune zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC prin exagerare
    • 2.12. A i se isprăvi cuiva zilele = muri (verb)
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • De-acu, Irino, i s-a isprăvit zilele! BUJOR, S. 150.
        surse: DLRLC
    • 2.13. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Multă minte îți mai trebuie, zise un străjer bătrîn; se vede că ți-ai urît zilele. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 2.14. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • E vai de zilele tale... Potera-i colea pe vale! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 506.
        surse: DLRLC
    • 2.15. A-i mânca cuiva zilele = a chinui tare pe cineva.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 2.16. A-i îngropa cuiva zilele.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.17. De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Nu văzuse niciodată în zilele lui o femeie atît de stranie. VORNIC, P. 146.
        surse: DLRLC
      • Aista-i un sat de calici și fudui cum n-am văzut de zilele mele. C. PETRESCU, R. DR. 117.
        surse: DLRLC
    • 2.18. A face cuiva zile fripte (sau negre, amare) = a chinui tare pe cineva.
      surse: DLRLC NODEX expresie
  • 3. Cu determinări care precizează o perioadă de timp:
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX (la) plural sinonime: epocă perioadă vreme 3 exemple
    exemple
    • Oprea baciul... și-o adus aminte de zilele tinereții. GALACTION, O. I 64.
      surse: DLRLC
    • Oamenii se făleau că le-a fost dat... să trăiască în zilele lui. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A strânge bani albi (sau parale albe) pentru zile negre.
      surse: DLRLC expresie
    • 3.2. N-au intrat zilele în sac.
      surse: DLRLC expresie
    • 3.3. A-l ajunge (pe cineva) zilele.
      surse: DLRLC expresie
    • 3.4. Mic de zile = tânăr
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Iară noi? noi, epigonii... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi. EMINESCU, O. 135.
        surse: DLRLC
    • 3.5. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie sinonime: bătrân 2 exemple
      exemple
      • Era un moșneag înaintat în zile, bătrîn, cu cinstite bătrînețe. GALACTION, O. I 184.
        surse: DLRLC
      • Pe Nistru tăbărîsem poporul tău să-mpil; Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
    • 3.6. Veșnic de zile = nemuritor
      surse: DEX '09 DLRLC expresie rar un exemplu
      exemple
      • O, mag, de zile veșnic, la tine am venit, Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
    • 3.7. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit, încâinit.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii. NEGRUZZI, S. I 141.
        surse: DLRLC

etimologie:

zice

  • 1. A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: rosti spune antonime: tăcea
    • exemple
      • Am întîrziat, a zis taica Triglea intrînd. SADOVEANU, M. C. 44.
        surse: DLRLC
      • Tăcut, posomorît, Andrei plecă capul în jos, fără să zică nimic, HOGAȘ, DR. II 85.
        surse: DLRLC
      • Pe ici, pe colo, pe la mese, se zăreau grupe de jucători de cărți... mișcîndu-și buzele fără a zice o vorbă. EMINESCU, N. 37.
        surse: DLRLC
      • Unii spuneau într-un fel, alții în alt fel și multe se ziceau pe sama fetei împăratului Roș. CREANGĂ, P. 233.
        surse: DLRLC reflexiv pasiv
      • Nu uita, bade, uita, Cum zice, bade, vorba. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 258.
        surse: DLRLC figurat
    • 1.2. Cât ai zice pește = într-o clipă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie sinonime: imediat îndată
    • 1.3. A nu (mai) zice nici cârc (sau nici pis sau nici(o)[195713] boabă).
      surse: DLRLC expresie
    • 1.4. A zice aman.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.5. A zice zău = a se jura.
      surse: DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Spune-mi, bade, spune-mi, zău, Pare-ți după mine rău? Zic zău, mîndro, că nu-mi pare, Numai inima mă doare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155.
        surse: DLRLC
      • Ci te uită la bărbat De ți-l vezi de minunat: Ia-l de brîu Și-l țîpă-n rîu, Și zi zău, Că nu-i al tău! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 463.
        surse: DLRLC
    • 1.6. A zice nu (sau ba) = a se opune.
      exemple
      • Atuncea n-oi zice ba, m-oi mărita după dînsul. SBIERA, P. 146.
        surse: DLRLC
      • Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Pentru dumneata Eu n-aș zice ba. ALECSANDRI, P. P. 7.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 1.8. Ce mai zici? = ce mai faci?
      surse: NODEX expresie
    • 1.9. Vrea (sau va, vra) să zică = înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 5 exemple
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? întreabă dînsul. EMINESCU, L. 137.
        surse: DLRLC
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă, bat-o pîrdalnica s-o bată! CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult, și era frumos băiet. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Ce vrea să zică schimbarea asta repede. BOLINTINEANU, O. 339.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa și să varsă la uscat. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Vrea (sau va, vra) să zică = prin urmare.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie sinonime: așadar deci un exemplu
      exemple
      • Va să zică pleci.
        surse: DLRLC
    • 1.11. Mai bine zis (sau zicând) = mai exact, mai precis exprimat.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • O lumină mi se făcu dinaintea ochilor, care-mi dădu puterea de a mă stăpîni, sau mai bine zicînd îmi nimici puterea de a mai dori. GANE, N. III 46.
        surse: DLRLC
      • Fiecare țăran rus primește, sau mai bine zicînd păstrează... casa și îngrăditura sa. KOGĂLNICEANU, S. A. 179.
        surse: DLRLC
    • 1.12. Așa zicând.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.13. A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Stăi, Roibule, zise el blînd calului, stai aici oleacă și rabdă ce-i răbda, că îndată ți-oi da ovăz. SADOVEANU, O. I 370.
        surse: DLRLC
      • Și atunci numai iată ce le iesă înainte un om spîn și zice cu îndrăzneală fiului de crai: Bun întîlnișul, voinice! CREANGĂ, P. 199.
        surse: DLRLC
      • 1.13.1. A nu zice cuiva (nici) negri ți-s ochii.
        surse: DLRLC expresie
    • 1.14. Despre texte:
      exemple
      • Fetele, nerăbdătoare, voiră a ști ce zicea în cartea aceea. ISPIRESCU, L. 50.
        surse: DLRLC impersonal
    • 1.15. A face cunoscut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC regional sinonime: comunica transmite un exemplu
      exemple
      • M-am întîlnit astăzi... cu Alecu într-o casă și m-o însărcinat să-ți zic că nu te iubește nicidecum. ALECSANDRI, T. I 77.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Măi frate. Ian zi-mi și către Oacheșa mea un rînd-două... Zi-mi, pe coaja asta de brad. CAMILAR, N. I 254.
        surse: DLRLC
  • 2. A enunța cu fermitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DLRM NODEX sinonime: afirma declara pretinde spune susține 6 exemple
    exemple
    • Vasile zicea că nu știe nimic, dar bănuiala tot rămînea. DUMITRIU, N. 246.
      surse: DLRLC
    • Dacă căutați ceea ce ziseși, aici este. ISPIRESCU, L. 7.
      surse: DLRLC
    • Mort, copt trebuie să te ieu cu mine, dacă zici că știi bine locurile pe aici. CREANGĂ, P. 203.
      surse: DLRLC
    • Rea soacră-am căpătat; Intră-n casă ca o coasă Și zice că nu-s frumoasă, Șede-n vatră ca o piatră Și zice că nu-s bărbată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170.
      surse: DLRLC
    • (Subiectul gramatical este exprimat printr-o propoziție subiectivă) Apoi am văzut că pogoară alți oameni din poieni oile și vacile; le-am pogorît și eu. Zice că are să vremuiască. SADOVEANU, B. 22.
      surse: DLRLC
    • Ca formulă inițială, în basme:
      surse: DLRLC sinonime: cică 3 exemple
      exemple
      • Zice că era într-o țeară departe, departe, și e de mult de-atunci, era un împărat. RETEGANUL, P. II 3.
        surse: DLRLC
      • Acuma zice că erau odată doi frați. ȘEZ. I 239.
        surse: DLRLC
      • Se zice că o doctoroaie dă ochi ca serdăreasa Zinca asta nu se află în toată Țara Romînească. CAMIL PETRESCU, O. I 365.
        surse: DLRLC
    • 2.1. A-i zice cuiva inima (sau gândul), se spune când cineva are o presimțire.
      surse: DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Rămîi cu noi; căci ne zice gîndul că vei peri. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Se uită și el la dînsa; și parcă îi zicea inima ceva; dară nu pricepu nimic. ISPIRESCU, L. 34.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Foaie verde trei pătace, Zis-a maica că mi-a face Un pieptar și-un lăibărac Și m-a da după un diac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.
        surse: DLRLC
      • Uite, maică, urîtul Cum îmi poartă inelul; Eu i-l tot cer să mi-l deie. El zice c-o să mă ieie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274.
        surse: DLRLC
      • Când zici și nu faci, mai bine să taci.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Nu-i așa jupîneșică? – Mai zi dacă ai ce. CREANGĂ, P. 119.
        surse: DLRLC
      • Mult mă-ntreabă inima, Bine mi-i mie, ori ba? Și eu zic că nu mi-i rău... Lacrimile-mi curg părău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 151.
        surse: DLRLC
    • 2.4. (Mai ales în fraze negative) A aduce ca obiecție.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: obiecta reproșa un exemplu
      exemple
      • Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice. CREANGĂ, A. 19.
        surse: DLRLC
    • 2.5. Să nu zici că... = să nu-mi reproșezi că...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Faceți cum vreți. Să nu ziceți că nu v-am dat de știre. ALECSANDRI, T. I 224.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fost-ai și d-ta la tinerețe, nu zic, dar acum îți cred; dă, bătrînețe nu-s? Cum n-or sta trebile baltă? CREANGĂ, P. 230.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Du-te la împăratul și cere să-ți dea douăzeci de corăbii... Fata de împărat nu așteptă să-i zică de două ori și se duse drept la împăratul. ISPIRESCU, L. 23.
        surse: DLRLC
      • După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • De-oi trăi ca frunza-n vie, Nu iau fată cu moșie, Mai bine iau o săracă Ce cu mîna ei se-mbracă, Ce voi zice eu să facă. Cînd oi zice: taci, să tacă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 436.
        surse: DLRLC
  • 3. A cânta (din gură sau dintr-un instrument).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX popular sinonime: cânta doini executa hori interpreta 3 exemple
    exemple
    • Începe a zice dulce cîntece de inimă albastră. SADOVEANU, O. VII 287.
      surse: DLRLC
    • Ș-acel rege-al poeziei vecinic tînăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice, Ce cu basmul povestește – veselul Alecsandri. EMINESCU, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • Începură a zice din surle și bucatele se aduseră pe masă. NEGRUZZI, S. I 151.
      surse: DLRLC intranzitiv
  • 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX prin extensiune 7 exemple
      exemple
      • Toți vor zice cum vrei tu.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Cînd am văzut așa, ce-am zis? Să ies să răsuflu oleacă. DUMITRIU, P. F. 45.
        surse: DLRLC
      • Zic așa: îl iau de suflet, îi las lui ce am. SADOVEANU, O. VII 270.
        surse: DLRLC
      • N-aș ști ce să zic... DELAVRANCEA, O. II 184.
        surse: DLRLC
      • Am avut un drăguț dulce Ș-am tot zis că nu-l vor duce. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 296.
        surse: DLRLC
      • Mai știu eu cum să zic, ca să nu greșesc? CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC intranzitiv
      • Boierii toți vor zice cum zice domnitorul. ALECSANDRI, T. II 152.
        surse: DLRLC intranzitiv
    • 4.2. (Că) bine zici! = bună idee! așa este.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie 5 exemple
      exemple
      • Bine-a zis cine-a zis că unde-i cetatea mai tare acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236.
        surse: DLRLC
      • Că bine zici, mamă; iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. CREANGĂ, P. 87.
        surse: DLRLC
      • Bine ziceam eu, chir Manoli, la 1825... – Bine ziceam eu, cucoane Matachi, la 1821. ALECSANDRI, T. I 349.
        surse: DLRLC
      • Așa este, bine zici, am văzut. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
      • Bine-a zis frunza de vie, Că dragostea nu-i moșie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219.
        surse: DLRLC figurat
    • 4.3. Ce-am zis eu? = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate?
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 4.4. Zi... = judecă, socotește, dă-ți părerea.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Dumneata cum crezi să facem, zi, nea Ioane, ai? DUMITRIU, N. 91.
        surse: DLRLC
    • 4.5. Zi... = prin urmare.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie sinonime: așadar deci 2 exemple
      exemple
      • Doarme... – Zi, doarme... murmură Rizea. DUMITRIU, N. 90.
        surse: DLRLC
      • Pe ăia din Dobrunu și care or mai fi fost, i-ai dus la oraș, zi ? DUMITRIU, N. 120.
        surse: DLRLC
    • 4.6. Ce-ai zice...? = ce părere ai avea? cum ți-ar părea?
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Macar tu să fii acela, ce ai zice cînd ți-ar strica cineva somnul? CREANGĂ, P. 253.
        surse: DLRLC
    • 4.7. Să zicem = să presupunem, să admitem.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Să zicem că da, dar le trebuie vreme. DELAVRANCEA, O. II 244.
        surse: DLRLC
      • Să zicem că s-a tăiat fiecare pîne în cîte trei bucăți, deopotrivă de mari. CREANGĂ, A. 147.
        surse: DLRLC
    • 4.8. Să zicem = de exemplu, de pildă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Vino, să zicem, la ora zece.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.9. (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Așa, numai ca să zică și el că face o treabă.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Mișca și el picioarele alene, unul după altul înaintea lui, numai să zică că umblă. ISPIRESCU, L. 34.
        surse: DLRLC
      • Ia așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu nuiaua prin apă. ISPIRESCU, L. 34.
        surse: DLRLC
      • Ascultînd grăind pe Neron... Ai fi zis că-i ca și Titus al lumelor îndulcire. CONACHI, P. 283.
        surse: DLRLC
      • (La persoana a 2-a) Ai zice că ard pădurile de brazi și molizi. DELAVRANCEA, O. II 105.
        surse: DLRLC impersonal
  • 5. A se adresa cuiva rostindu-i numele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin extensiune 8 exemple
      exemple
      • Deodată auzi un grai dulce care îi vorbea și-i zicea pre nume. ISPIRESCU, L. 139.
        surse: DLRLC
      • Oamenii... au început a porecli pe moș Nichifor și a-i zice: Nichifor Coțcariul. CREANGĂ, P. 136.
        surse: DLRLC
      • Voi sînteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni. EMINESCU, O. I 151.
        surse: DLRLC
      • Foicică foi de sfecle, Nu-mi mai zice pe porecle. TEODORESCU, P. P. 337.
        surse: DLRLC
      • O fată ce-i zice Maria.
        surse: DEX '09 DEX '98 impersonal
      • Au fost odată un voinic ce-i zicea Tei-Legănat. SBIERA, P. 80.
        surse: DLRLC impersonal
      • Și pe atunci îmi zicea în sat și la școală: Ionică a lui Ștefan a Petrei. CREANGĂ, O. A. 285.
        surse: DLRLC impersonal
      • Și mi-or zis floare de fragă, Tuturor pe lume dragă; Mi-or zis floarea florilor, Dragostea feciorilor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 156.
        surse: DLRLC impersonal
    • 5.2. Să-mi zici cuțu dacă...
      surse: DLRLC expresie
    • 5.3. Să nu-mi (mai) zici pe nume.
      surse: DLRLC expresie
    • 5.4. Zi-i lume și te mântuie.
      surse: DLRLC expresie
    • 5.5. A numi un obiect cu numele lui.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și cum îi zici? – Inel îi zic! COȘBUC, P. I 67.
        surse: DLRLC
    • 5.6. Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie reflexiv un exemplu
      exemple
      • Sau cum s-ar mai zice la noi în țărănește, era frumoasă de mama-focului. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC

etimologie:

43 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ZI s. 1. dată, termen, timp, vreme. (În ~ua hotărâtă...) 2. zi aniversară = aniversare, ziua nașterii; ziua nașterii = aniversare, zi aniversară. 3. (art.) onomastică. (Când își serbează ~ua?) 4. zi festivă = sărbătoare, (înv. și pop.) praznic, (înv.) sărbătorie. (Azi e ~, nu se lucrează.) 5. (BIS.) Ziua crucii = înălțarea Sfintei Cruci. 6. timp, vreme. (A venit și ~ua lui.) 7. (la pl.) existență, trai, viață. (~lele lui se scurgeau în liniște.)

zi (zíle), s. f.1. Interval de timp între răsăritul și apusul Soarelui.; 24 de ore. – 2. Dată. – 3. Termen, soroc. – 4. Sărbătoare de aniversare sau onomastică. – 6. (Pl.) Timp, epocă. – 7. (Pl.) Viață. – 8. (Adv.) Ziua, în timpul cît este zi (1), în fiecare zi. – Mr. dzi, dzuă, megl. zuă, istr. zi. Lat. dĭes (Pușcariu 1940; REW 2632), cf. vegl. dai, it., prov., v. fr. di, v. it., cat., sp., port. dia. Forma art. ziua (ca steasteaua) a dus la formarea unui dublet ziuă, care se folosește paralel, mai ales în anumite expresii, precum: se face ziuă, de cu ziuă, pînă’n ziuă, spre ziuă. Der. zili (var. înzili), vb. (a da viață lungă; Olt., a mînca prost, a-și duce zilele); ziler, s. m. (Trans., muncitor plătit cu ziua); zilnic, adj. (cotidian); zîuar, s. m. (Banat, ziler); deunăzi, adv. (într-o altă zi, zilele trecute); preziua, s. f. (ajun). Cf. astăzi, azi. Der. neol. ziar, s. n. (jurnal), după lat. diarium; ziarism, s. n. (jurnalism); ziarist, s. m. (gazetar); ziaristică, s. f. (gazetărie).

zi (ziuă) f. 1. timpul cât soarele e pe orizont: zile lungi, scurte; poporul personifică zilele săptămânei în sfinte, dintre cari cea mai temută și păzită e sfânta Vineri (curios amestec de credințe păgâne și creștine); 2. spațiu de 24 ore între răsărirea și apunerea soarelui: anul se compune din 365 zile; 3. munca unui lucrător în timpul zilei și leafa corespunzătoare: e tocmit cu ziua; 4. pl. vieață: el nu-și primejduește zilele OD. [Lat. DIES: zilele săptămânei au păstrat numele lor pâgâne, afară de Sâmbăta (de origină ebraică) și de Dumineca (de origină creștină)].

zi și ziŭă f., pl. zile, cu art. ziŭa, pl. zilele (vlat. dî, cl. dies, rudă cu dĕus, zeŭ; it. pv. vfr. di. V. diurn). Timpu cît soarele e pe orizont: vara zilele-s lungĭ. Spațiu de 24 de ore: congediŭ [!] de zece zile. Forma ziŭă nu e uzitată de cît [!] în locuțiunĭ ca zorĭ de ziŭă, îld. care se poate zice și zorĭ de zi (zoriĭ zileĭ). Ziŭa adv. În timpu zileĭ. În toate zilele, tot-de-a-una. Zi mare, zi de sărbătoare, zi solemnă. Zi întîĭ (Maĭ), ziŭa întîĭa (din Maĭ). În ziŭa de azĭ, în timpurile noastre. A trecut și ziŭa de azĭ, a trecut și ziŭa asta. De cu ziŭă saŭ de cu zi, din timpu zileĭ. La ziŭă, cînd se lumina de ziŭă. La ziŭa jumătate, la jumătatea zileĭ, la amează. A lucra cu ziŭa, plătit pe cîte o zi. Zi cu zi, din zi în zi, în fie-care zi tot maĭ mult: copilu crește zi cu zi. A fi la zi, a fi la curent cu lucrările zilnice, a nu fi rămas în urmă. A avea zile, a avea vĭață. A muri cu zile, a muri plin de vĭață. A face cuĭ-va zile amare (saŭ fripte), a-ĭ face mizerie, a-l chinui. Cît toate zilele (iron.), colosal. Buna ziŭa sau bună ziŭa saŭ ziŭa bună, formulă de salutare și la venire, și la plecare. – Vechĭ zioa (îld. ziŭa), zuoa, zua; gen. dat. ziŭăĭ, zuoeĭ (îld. zileĭ). Fără art. zio, zuă, zuo.

FAPTUL ZÍLEI s. v. auroră, crepuscul, zori.

ZÍCE vb. 1. a spune, a vorbi, (pop.) a cuvânta, a glăsui, a grăi. (~-i înainte, nu te sfii!) 2. a rosti, a spune, a vorbi, (pop.) a cuvânta, a glăsui, a grăi. (~ numai prostii.) 3. a afirma, a declara, a mărturisi, a relata, a spune. (A ~ următoarele...) 4. a exprima, a formula, a pronunța. (A ~ următoarea opinie...) 5. a face, a spune. (El ~: – Nu vreau!) 6. a comunica, a spune, a transmite. (I-am ~ tot ce mi-ai spus; le-a ~ ultimele noutăți.) 7. a afirma, a declara, a pretinde, a spune, a susține. (~ că marfa e de bună calitate.) 8. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se șopti, a se vorbi, a se zvoni. (Se ~ că a plecat.) 9. a articula, a grăi, a pronunța, a rosti. (N-a ~ un cuvânt.) 10. a se chema, a se numi, a se spune. (Cum se ~ pe la voi acestei flori?) 11. a admite, a presupune, a spune. (Să ~ că-i așa cum susții.) 12. a conține, a cuprinde, a scrie, a spune. (Ce ~ aceste documente?) 13. a ordona, a porunci, a spune. (Fă ce-ți ~ el!) 14. a obiecta, a reproșa, a spune. (N-am ce ~, totul a fost perfect.)

ZÍCE vb. v. chema, citi, cânta, executa, interpreta, intona, numi, parcurge.

ZIUA FORFECÁRILOR s. v. spolocanie.

zíce (-c, -is), vb.1. A spune. – 2. A afirma, a asigura. – 3. A vorbi, a pronunța. – 4. A se ruga. – 5. A citi, a declama, a recita. – 6. A cînta. – 7. A celebra, a oficia. – 8. A suna un instrument. – 9. A obiecta, a critica. – 10. A pretinde, a susține. – 11. A crede, a gîndi. – 12. A numi, a porecli. – 13. (Refl.) A se chema. – 14. (Refl.) A se presupune, a trece drept. – Mr. dzîc, dzîșu, dzițeare; megl. zic, ziș, ziceri; istr. zic, zis. Lat. dῑcēre (Pușcariu 1941; REW 8268; Popinceanu, ZRPh., LVI, 236), cf. it. dicere, gt. dire, sp. decir.Der. zicală, s. f. (proverb; formulă magică; bucată muzicală); zicălaș (var. zicălău, zicaș), s. m. (lăutar); zicătoare, s. f. (proverb; bucată muzicală); zicătură, s. f. (proverb; bucată muzicală); zicere, s. f. (zicală; expresie); zicător, s. m. (lăutar); zisă, s. f. (afirmație; proverb); prezice, vb., format după fr. prédire; cf. contrazice. Cică, adv. (după cum se spune, se pare), este o simplă abreviere a lui zice că, cf. calabr. cica.

Babele f. pl. sau Zilele babei, cele dintâi 9 (sau 13) zile din luna lui Martie: s´au dus zilele babei și nopțile vegherii AL.

zice v. 1. a rosti prin vorbe: zi să vie; 2. a cânta: doine cari zic de dor AL. ce cu fluierul îți zice EM.; 3. a exprima prin scris: ce zicea în scrisoarea ta ? 4. a ordona, a consilia: le-am zis să plece; 5. a crede, a socoti: ce zici de purtarea lui ? [Lat. DICERE].

zic, zis, a zíce v. tr. (lat. dico, dicere, it. di[ce]re, fr. dire, sp. decir.Ziseĭ; zi ! nu zice !). Exprim pin [!] ajutoru vorbeĭ saŭ pin scris, spun, vorbesc, grăĭesc, cuvîntez, rostesc: eŭ zic, cartea zice, Romaniĭ ziceaŭ (fals spuneaŭ !) Kikero nu Cicero. Ordonez, consiliez: le-am zis să plece. Cred, gîndesc: nu știŭ ce să zic. Cînt: zic un cîntec din gură, din fluĭer. Celebrez, oficiez: zic liturghia. Zi-ĭ „prost” și pace ! consideră-l prost, și gata (și dă-ĭ pace, și lasă-l în pace)! Ĭ-a zis „prost”, l-a calificat de prost. Bine zicĭ ! adevărat ! a-ĭ dreptate ! Inima-mĭ zice, inima-mĭ spune, îmĭ prevestește, presimt. – În Ps. S. și azĭ în Maram. a gice și (136, 11) a cice.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

zi, zile, s.f. – 1. Dată în calendar. 2. Aniversare. 3. În expr. zile la anu' = date ce marchează cele mai mari sărbători în calendarul creștin și care s-au suprapus peste vechile sărbători precreștine, specifice societății arhaice. „Descântecul acesta se face mai ales în zilele la anu', adecă de Crăciun, la Paști, la Bobotează, la Rusalii, adică în zilele cari o dată cad la anu” (Bârlea, 1924, II: 357). ♦ Ziua cu lumina (2 februarie). Sărbătoare creștină în care se prăznuiește Întâmpinarea Domnului (potrivit tradiției evreiești, după 40 de zile de la naștere, copiii erau duși la Templu, iar mamele săvârșeau un ritual de purificare prin jertfirea unui miel sau a unui porumbel). În zona Chioar, în această zi preoții obișnuiau să sfințească lumânările, care erau păstrate în casă tot anul și folosite de leac, de necazuri sau de vreme grea. ♦ Zilele babelor (1-9 martie). Interval de timp care debutează invariabil pe data de 1 martie (poate dura 9 sau 12 zile) și care se caracterizează, de regulă, prin nestatornicia vremii. Referitor la aceste fenomene meteorologice, specifice trecerii de la iarnă la primăvară, tradiția vorbește despre legenda Babei Dochia (Odochia, Odote). Sătenii își alegeau câte o „babă” (o zi din ciclul celor 9) pentru a afla cum le va merge în anul respectiv (în funcție de condițiile meteo din ziua prestabilită). ♦ Ziua zermilor, (Alexie cel cald), (17 martie). Sărbătoare de primăvară dedicată reptilelor (șerpilor) și tuturor insectelor: „În această zi ies șerpii” (Bilțiu, 2009:59-60; Cupșeni). O sărbătoare marcată de numeroase interdicții: „În zua de Alexie nu să lucră la noi. Cuvântul zerme nu-i voie să să zâcă în zâua aceie. Dacă întinzi ața, să întind zermii după om și-l mușcă. Tătă vara îi vezi” (idem; Borșa). „Femeile nu țes, nu torc, nu lucrează la câmp” (idem; Bârsana). ♦ Ziua Crucii (14 septembrie) a). Sărbătoare care marchează trecerea de la vară la toamnă. Sfârșitul anului pastoral; oile coboară de la munte, se desfac lăptăriile. “Reîntoarcerea la țară, din munte, se face cam pe la mijlocul lui septembrie, când urmează răscolul oilor, adică desfacerea tovărășiei„ (Bârlea, 1968). Se culege busuioc de leac și de sămânță. Se recoltează mierea din stupi: ”Să mănâncă fagure cu miere în foi de viță„ (Bilțiu, 2010: 41; Valea Stejarului). Potrivit credinței, în ziua respectivă intră șerpii în pământ: ”Care zerme rămâne afară trebe omorât că nu se poate băga în pământ; (...) se face balaur; ăla dacă te mușcă, mori„ (idem). b) Sărbătoare creștină dedicată crucii pe care a fost răstignit Iisus; numită și Înălțarea Sfintei Cruci. Preoții făceau slujbe la troițe și sfințeau apa. ”Apa din Ziua Crucii îi bună de leac„ (Bilțiu, 2010; Sarasău). Este una din cele două zile de post strict de peste an. ♦ Ziua răilor (26 octombrie, Sf. Dumitru) ”I mai zice Zua Răilor. Di ce? Că păcurarii-s răi, afurisiți. Numa aceia mai răi mărg de păcurari; care-s oameni, au acasă ce la trebe. Care n-au nimnic, aceia-s răi, nemuncitori. Le place a tra’ bota după ei șî atât; să n-aibă nicio grijă, să-i deie stăpânu dohan, mâncare, haine și când să osâmbre, bani, sâmbrie„ (Memoria, 2004: 470). ”I să zâce zua răilor, păntru că să osâmbresc răii, slujile. Slujile petrec cu băutură, de bucurie că își pot tomni alt stăpân„ (Bilțiu, 2010: 42; Breb). ♦ Ziua cu luminile (1 noiembrie), Luminația: ”Să duc la morminte flori și cu lumini. Luminile să aprind pă morminte. Duc colaci și dau la săraci„ (Bilțiu, 2010: 44; Dragomirești). ♦ Ziua sâmbrașilor (8 noiembrie, de Sf. Arhangheli Mihail și Gavril): ”I se mai zice zua sâmbrașilor, că la zua asta să osâmbresc păcurarii de la gazda de stână. Osâmbrirea să face cu o petrecere mare. (...) Să tomnesc păcurarii păntru anul viitor„ (Bilțiu, 2010: 44; Sârbi). ♦ Ziua lupilor (Indreiu lupilor, Andreiu lupilor, Andreiușa) (30 noiembrie, de ziua Ziua Sf. Andrei): ”Dzua lupt’ilor cade-n dzua de Cozn’ian, iarna. Apoi leagă melița, foarfecele, t’iaptănu; leagă o ștergură și o țâpă peste ușa casâi pă două noduri, păntru lupt’i, ca siarele să nu mănânce marhăle„ (Papahagi, 1925: 321). – Lat. dies ”zi„ (Pușcariu, cf. DER; DLRM, DEX, MDA); cf. irl. denus, lit. diena, sansk. dinam, gal. dydd, pol. dzień, irl. Día (< i.-e.).

faptul zílei s. v. AURORĂ. CREPUSCUL. ZORI.

alb-lumína zílei adj. ◊ „Lampa alb-lumina zilei, cu o culoare apropiată de lumina zilei.” Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 398)

cámeră de zi s.f. Living ◊ „Daniel, Toby și Simona se joacă în camera de zi a bunicilor.”; v. și cameră-dormitor (din cameră + de + zi)

ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a însemna o zi cu o pietricică albă – A avea o zi bună. La romani era simbolul fericirii. V. și Nigro notanda lapillo.

CARPE DIEM! (lat.) bucură-te de ziua de azi! – Horațiu, „Ode”, I, 2, 8: „Carpe diem, quam minimum credula postero” („Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mâine”). Îndemn de a trăi intens clipa prezentă, singura certă.

Intrare: zi
substantiv feminin (F145.1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zi, zi ziua
plural zile zilele
genitiv-dativ singular zile zilei
plural zile zilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F145) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zi ziua
plural zile zilele
genitiv-dativ singular zile zilei
plural zile zilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zuă zua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zuo
plural zuo
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zio
plural zio
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: zice
verb (VT644) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) zice zicere zis zicând singular plural
zi ziceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) zic (să) zic ziceam zisei zisesem
a II-a (tu) zici (să) zici ziceai ziseși ziseseși
a III-a (el, ea) zice (să) zi zicea zise zisese
plural I (noi) zicem (să) zicem ziceam ziserăm ziseserăm, zisesem*
a II-a (voi) ziceți (să) ziceți ziceați ziserăți ziseserăți, ziseseți*
a III-a (ei, ele) zic (să) zi ziceau ziseră ziseseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

25 de definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile.Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. ◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. ◊ (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul de ore în care salariații își desfășoară activitatea în cursul unei zile la locul de muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Dată la care s-a petrecut sau urmează să se petreacă ceva; termen, soroc. ◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În religia creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții.Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies.

ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile.Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. ◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. ◊ (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. ◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În unele credințe religioase) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții.Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies.

ZI, zile, s. f. (Și în forma ziuă) 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul soarelui; timpul cît soarele rămîne deasupra orizontului, p. ext. lumina solară; (în sens mai larg) interval de timp de 24 de ore, dintre două miezuri de noapte consecutive; interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. Zilele se fac tot mai lungi și mai blînde. SADOVEANU, O. VI 40. Arșița zilelor de vară nu străbate pînă la răcoarea vie a umbrelor. HOGAȘ, DR. II 113. O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191. Zilele treceau, răcoarea toamnei se făcea mai simțitoare. BOLINTINEANU, O. 265. Ziua se duce, ș-altele vin. HELIADE, O. I 78. ◊ (Poetic) Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi. COȘBUC, P. I 157. ◊ (Determinînd noțiunile «an», «lună» pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile trec ca o părere. SADOVEANU, O. VI 257. Pare că nu mîncase de o lună de zile. ISPIRESCU, L. 17. ◊ Zi solară = interval de timp între două treceri succesive ale soarelui la meridian. Zi siderală v. sideral.Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit. Părea de cinci ori mai mare ca Manlache cel de toată ziua. POPA, V. 34. Să-l osîndim să trăiască ca să-și poarte chinul din loc în loc ca o moarte de toate zilele. GANE, N. I 214. De zi cu zi = zilnic. O străduință de zi cu zi.Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic. Mustățile-i rase la zi evidențiați un nas zvîrlit în sus ca o trompetă. MIRONESCU, S. A. 110; b) la ziua, la data cerută; fără întîrziere, fără restanțe. Fără dînsul lucrările cancelariei n-ar fi putut fi la zi. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la TDRG. Zi de (sau cu, rar pe) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu. Tu s-o amîi cu zi de zi Și șpune-i cîte toate. COȘBUC, P. I 78. Constituțiile și proiectele plouă, prieteniile politice se disfac, tranzacțiile... se lovesc, se înțăleg și se prifac ziuă pe ziuă. RUSSO, S. 113; b) din ce în ce, progresiv, treptat. Cresc zi cu zi plictiseala și urîtul. SADOVEANU, O. VI 227. Vedeam cum zi de zi femeia mea se înstrăina. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. Din zi în zi = a) de azi pe mîine; fig. la infinit. Amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi. CREANGĂ, P. 141; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. Tînărul Todericiu observa din zi în zi mai surprins deosebirea dintre vacanțele de pînă atunci și dintre vacanța care se deschisesă înaintea lui. VORNIC, P. 28. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzînd cu ochii. Vederea i se slăbea de la o zi la alta. C. PETRESCU, R. DR. 242. În toate zilele (sau, rar, în toate zile) = în fiecare zi, oricînd. Gălbioară ca și tine, Voi găsi în toate zile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 230. (Regional) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. Astfel pe toată ziua prindeam cîte un dram de carne sănătoasă. GANE, N. III 59. Cei din clasa a doua se ridică pe averile lor neîncetat, cumpără proprietăți nemișcătoare, pe toată ziua. BOLINTINEANU, O. 422. De (despre sau către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață; Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192. Deunăzi către ziuă visasem că murisem. MACEDOSNKI, O. I 42. Moșnegii s-au dondănit cît s-au mai dondănit și... despre ziuă au adormit. CREANGĂ, P. 85. Pînă în (sau la) ziuă = pînă a nu se lumina; dis-de-dimineață, cu noaptea-n cap. De cu ziuă (sau, rar, ziua) = foarte devreme, dis-de-dimineață. De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308. Cu ziua-n cap = cu noaptea-n cap, v. noapte. În zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei v. zori. La (sau în) ziuă = cînd se luminează, cînd începe dimineața. Mai era încă mult pînă la ziuă. DUMITRIU, N. 134. Nu mă aștepta în astă noapte, că eu poate n-oi veni acasă pănă-n ziuă. ALECSANDRI, T. I 76. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Faceți-vă socoteala... de ceea ce preste zi ați lucrat. DRĂGHICI, R. 153. Am o mîndră ca ș-o cruce Și la lucru n-o pot duce... Peste zi se prea-ncălzește, Și, biata, prea se-nnegrește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425. Zi (și) noapte (sau ziua și noaptea) = tot timpul, fără încetare; fig. fără preget, fără odihnă. Așa ostenim zi și noapte; tăcem și dau zvon numai tălăncile. SADOVEANU, B. 6. Alerga singur zi și noapte în toate părțile, cum putea, și muncea în dreapta și în stînga. CREANGĂ, o. A. 184. Zi, noapte călătorește. TEODORESCU, P. P. 229. (În legătură cu verbe ca «a dormi», «a se odihni» etc.) Nici zi, nici noapte (sau nici ziua, nici noaptea) = niciodată, de loc. Nu dorm nici zi, nici noapte. ISPIRESCU, L. 29. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață pînă seara; p. ext. mereu, continuu. Așa cum e acum, insula e un adevărat paradis; munți de marmuri policrome, vegetație luxuriantă în care mii de păsări cîntă toată ziua. RALEA, O. 69. Toată ziua cu mîinile întinse... Și noi toată ziua cu mîinile în buzunar. DELAVRANCEA, O. II 314. Groapa este gata. Tu, Harap-Alb, rămîi aici într-însa toată ziua. CREANGĂ, P. 224. Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96. Ziua mare v. mare (4). Ziua-n amiaza mare sau ziua-miaza mare v. amiază.Expr. Faptul zilei v. fapt. Revărsatul zilei (sau de ziuă) v. revărsat. A se face ziuă (sau a se lumina, a se zări, a se crăpa, a se revărsa) de ziuă v. c. (Neobișnuit) A se înroși a ziuă = ase lumina de ziuă. E încă noapte. Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit. BENIUC, V. 91. A se îngîna (sau, rar, a se lupta, a se bate) ziua cu noaptea v. c. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. Făcîndu-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului. CREANGĂ, O. A. 295. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi (sau ziuă) = a lucra sau a petrece, noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închii. EMINESCU, O. I 56. A vedea lumina zilei v. lumină. Bună ziua, formulă de salut. A da (sau a dori, a pofti etc.) cuiva bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. Unul dintre răzăși... se abătu spre ei și le pofti ziua bună. SADOVEANU, O. VII 60. Toți îmi dau bună ziua respectuoși. SAHIA, N. 16. În zilele de muncă plec pe cîmp. Bătrînii rămași acasă îmi dau ziua bună în cale. DEMETRESCU, O. 147. A-și lua ziua bună = a) a-și lua rămas bun. Simți lacrimi în ochi și întoarse capul spre fereastră, să le ascundă. Cînd privirea îi fu uscată, își luă ziua bună. C. PETRESCU, C. V. 134. Făt-Frumos... își luă ziua bună de la împăratul, de la împărăteasă, de la toți boierii cei mari și cei mici, de la ostași și de la toți slujitorii curții. ISPIRESCU, L. 4. Apoi, luîndu-și ziua bună de la călătoarea încredințată lui, iute se întoarnă înapoi. CREANGĂ, P. 95. Să mă duc din satul meu Și ziua bună să-nu ieu De la frunza de pe munți, De la dulcii mei părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 321; b) a socoti ceva ca definitiv pierdut, a renunța pentru totdeauna la... Ia-ți ziua bună de la lume, că de-acum ești mort! GANE, N. I 81. Ca lumina zilei sau ca ziua, servește pentru a întări, prin comparații, ideea exprimată de adjective ca «limpede», «clar» etc. E neîndoielnic ca ziua că arta rămîne îndărătul naturii, nu poate să ajungă natura. GHEREA, ST. CR. II 50. A doua zi v. doilea. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată. Ieșea adesea la vînătoare; dar într-o zi se luă după un iepure... și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8. Amu într-una din zile, cum ședea spînul la ospăț... li s-au adus... niște sălăți foarte minunate. CREANGĂ, P. 210. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cît trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv. Ea din ce în ce mai dragă ți-ar cădea pe zi ce merge. EMINESCU, O. I 160. Cît toate zilele (de mare) = foarte mare. Mai era un flăcău cît toate zilele, sfărîma piatra. PREDA, Î. 114. O namilă de leu cît toate zilele de mare, de băgase pe toți în grozile morții. ISPIRESCU, U. 30. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a avea liniște, tihnă din partea cuiva. De atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. CREANGĂ, P. 12. Nu mai are zi albă cu baba. ȘEZ I. 161. A da zi după (sau peste) zi = a lăsa un lucru de azi pe mîine, a amîna. Vream de mult să venim, dar cu daraveri.. am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU, S. N. 89. A căuta ziua de ieri v. i e r i. Zile lungi v. l u n g. De azi în (atîtea) zile v. a z i. Zi mare v. m a r e. La zile mari = la ocazii deosebite; fig. rar de tot. Carne, la zile mari. PAS, Z. III 64. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de») Zi de lucru (sau lucrătoare) = zi în care se execută programul de lucru obișnuit, v. lucrător (2). Era om blînd și domol. Îl cicălea și-l împungea muierea în toate zilele anului, și în cele lucrătoare și în sărbători. SADOVEANU, M. C. 7; b) (În trecut) zi de corvadă obligatorie în folosul boierului sau al statului. Grigore Ghica-vodă... prin hrisovul său din 1 ianuarie 1766 scăzu numărul zilelor de lucru la 12. BĂLCESCU, O. I 142. (Eliptic) Pentru mîndra care-mi place Trei zile la domni aș face. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10. Zi de sărbătoare = zi în care nu se lucrează, în care se prăznuiește sau se comemorează ceva. Zi de repaus (sau de odihnă) = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei. Zi de doliu v. doliu. ♦ (Adverbial, în forma ziua și zilele sau, cînd este precedat de un numeral, în forma zile) în timpul zilei; în fiecare zi sau atît cît durează o zi. Ziua am stat puțin împreună. SAHIA, N. 78. Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți găsi.. armele și hainele tătîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L. 3. Ziua umbla, noaptea se odihnea. CARAGIALE, P. 91. Ziua lucrași muncesc, Noaptea voi să odihnesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. ♦ (În expr., ca unitate de măsura sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi de mers. cu piciorul. Se afla, în acea vreme, în latura Holteiului, la o zi de cale cătră asfințit, un tîrgușor cu numele Volcineț. SADOVEANU, F. J. 446. Se zvoni că trupele țariste au ajuns la două zile de marș de București. CAMIL PETRESCU, O. II 604. (Eliptic) Leșii și litvanii sînt la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA, O. II 241. Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate de cineva în interval de 24 de ore. (F i g., eliptic) Cu dascălii greci, ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui și se isprăvea pe la două ore după apus. GHICA, A. 110. Cu ziua = cu plata muncii socotită după zilele muncite; fără angajament durabil. Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă. C. PETRESCU, C. V. 169. Cu fierul la subțioară, maică-mea pleca la călcat cu ziua. BOTEZ, ȘC. 26. Zi-muncă = unitate de măsură a muncii colectiviștilori, pe baza căreia se stabilește plata cuvenită. Ziua-muncă constituie o pîrghie puternică de consolidare și dezvoltare a proprietății obștești a gospodăriilor colective. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 57. ♦ (Articulat, urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. «de») Data, prin restricție momentul la care s-a întîmplat sau urmează să se întîmple ceva; termen, soroc. Acolo ne vom ascunde așteptînd ziua de atac. CAMIL PETRESCU, U. N. 299. Așa fuse în ziua vînătorii. DELAVRANCEA, O. II 129. ◊ Expr. Din ziua în care... = din momentul în care... Din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate, norocul îi curgea gîrlă. CREANGĂ, P. 153. Ziua de astăzi = timpul, vremea în care trăim. Nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii, ca în ziuă de astăzi. CREANGĂ, P. 184. De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda. EMINESCU, O. I 141. În ziua de azi v. a z i. Ziua de mîine = viitorul. Nu știe nimeni ce-i poate aduce ziua de mîine. STANCU, D. 121. Nu mai ajungeți să vedeți ziua de mine. CREANGĂ, P. 250. Ziua de ieri = trecutul. (În credința creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. Ziua de 23 August. (Expr.) Zi-ntîi = data de întîi a fiecărei luni. Ne dusese... la un zi-ntăi mai, tocmai la Socola. HOGAȘ, H. 67. Era printre bunii școlari și nu lipsea de la clasă decît o dată pe lună, la zi-ntîi, cînd îl lua popa cu căldărușa. VLAHUȚĂ, O. A. I 87. Zi-ntîiul = sfințirea cu agheazmă pe care o face preotul la locuințele credincioșilor la fiecare întîi ale lunii. Tata nu era religios. Cînd venea preotul cu zi-ntîiul, o lua spre fundul curții. PAS Z. I 232. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.Zi aniversară = aniversare. Ziua nașterii (sau de naștere) sau ziua cuiva = aniversarea nașterii cuiva. Mi le-a dat dumnealui, estimp, de ziua mea. DELAVRANCEA, O. II 277. I-am făcut de ziua lui o felicitare în versuri. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. Ne-o chemat să-i cîntăm de ziua lui. ALECSANDRI, T. 79. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara. IOSIF, PATR. 43. 2. (Normai la pl.) Viață, existență, trai. Nu-mi apăr bătrhiețea și zilele amărîte, ci obrazul și cinstea. DELAVRANCEA, O. II 142. Nu-l mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. CREANGĂ, P. 216. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Nu vezi că baba are zile cu harul? PAS, Z. I 52. Sănătoși să fim și zile s-avem s-o mîncăm. VLAHUȚĂ, R. P. 54. Găinile nu mai cîntau cucoșește c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGĂ, P. 294. Cîte zile voi (vei etc.) avea = cît voi (vei etc.) trăi. Că, zău, nu te voi lăsa, Cîte zile voi avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. A-și ține zilele = a se hrăni puțin, numai atît cît să-și întrețină viața. Cu zilele în mînă (sau în mîini) = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte. Vedeți cum se clatină [podul]; trecem pe el cu zilele în mîini. GANE, N. III 187; b) cu sufletul la gură, cu frica în sîn. Aștepta răspunsu cu zilele-n nună. ȘEZ. II 109. A rămîne (sau a scăpa) cu zile v. c. A lăsa pe cineva cu zile v. l ă s a. A muri cu zile v. m u r i. A omorî cu zile v. o m o r î. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. Ia colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202. La pămînt îl arunca Și zilele-i rădica. ALECSANDRI, P. P. 212. (Prin exagerare) Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea mi mai găsesc, La obraz ca rujile, Ochișori ca murele... De-ti răpune zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. A í se isprăvi cuiva zilele = a muri. De-acu, Irino, i s-a isprăvit zilele! BUJOR, S. 150. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Multă minte îți mai trebuie, zise un străjer bătrîn; se vede că ți-ai urît zilele. CREANGĂ, P. 82. Vai de zilele mele (tale etc.) = vai de capul meu (al tău etc.)j vai de mine (de tine etc.). E vai de zilele tale... Potera-i colea pe vale! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 506. A-i mînca cuiva zilele v. m î n c a. A-i îngropa cuiva zilele v. î n g r o p a. De (sau în) zilele mele (ale tale etc.) = în toată viața mea (a ta etc.). Nu văzuse niciodată în zilele lui o femeie atît de stranie. VORNIC, P. 146. Aista-i un sat de calici și fudui cum n-am văzut de zilele mele. C. PETRESCU, R. DR. 117. A face cuiva zile fripte (sau negre, amare) v. c. 3. (Mai ales la pl., cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme. Oprea baciul... și-o adus aminte de zilele tinereții. GALACTION, O. I 64. Oamenii se făleau că le-a fost dat... să trăiască în zilele lui. ISPIRESCU, L. 42. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202. ◊ Expr. A strînge bani albi (sau parale albe) pentru zile negre v. n e g r u. N-au intrat zilele în sac v. i n t r a. A-i ajunge (pe cineva) zilele v. a j u n g e. Mic de zile = tînăr; fig. lipsit de valoare, mediocru. Iară noi? noi, epigonii... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi. EMINESCU, O. 135. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vîrstă, bătrîn; fig. cu experiență, meritos, venerabil. Era un moșneag înaintat în zile, bătrîn, cu cinstite bătrînețe. GALACTION, O. I 184. Pe Nistru tăbărîsem poporul tău să-mpil; Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91. Veșnic de zile = nemuritor. O, mag, de zile veșnic, la tine am venit, Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit. EMINESCU, O. I 93. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit, încîinit. Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii. NEGRUZZI, S. I 141. – Variantă: (mai ales în expr.) ziuă s. f.

ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul soarelui; timpul cât soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumina solară; interval de timp de 24 de ore, dintre două miezuri de noapte consecutive; (Astron.) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile trec ca o părere (SADOVEANU). ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Cresc zi cu zi plictiseala și urâtul (SADOVEANU). Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fig. la infinit. Amâna din zi în zi (CREANGĂ); b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. Observa din zi în zi surprins deosebirea dintre vacanțele de până atunci (VORNIC). De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă = până a nu se lumina; dis-de-dimineață. De cu ziuă (sau, rar, ziua) = foarte devreme, dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi (și) noapte (sau ziua și noaptea) = tot timpul, fără încetare; fig. fără preget, fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua = formulă de salut. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) desăvârșit, perfect. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cât trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Zi de lucru (sau lucrătoare) = a) zi în care se execută programul de lucru obișnuit; b) (înv.) zi de corvadă obligatorie în folosul boierului sau al statului. Zi de repaus (sau de odihnă) = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) În timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea (CARAGIALE). ♦ (În expr., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate în interval de 24 de ore. Zi-muncă = unitate de măsură a muncii celor care lucrează în gospodării agricole colective, pe baza căreia se stabilește plata cuvenită. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament durabil. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat, urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Data, momentul la care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. ◊ Expr. Ziua de astăzi = timpul, vremea în care trăim. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În credința creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Expr.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. Ne dusese... la un zi-ntâi mai, tocmai la Socola (HOGAȘ). ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii.Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile va avea = cât va trăi. A-și ține zilele = a se hrăni, a-și întreține viața. Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în toată viața mea (sau a ta etc.). 3. (La pl., cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme. Și-o adus aminte de zilele tinereții (GALACTION). ◊ Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. O, mag de zile veșnic, la tine am venit (EMINESCU). (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies.

zi / (în expr. și) zíuă s. f., art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle, art. zílele

zi s. f. (în expr. și ziuă), art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle

ZI zíle f. 1) Interval de timp dintre răsăritul și apusul soarelui. ◊ La ~ la ziua fixată. Pe ~, peste ~ în cursul zilei. ~ de ~, ~ cu ~ a) în fiecare zi; b) necontenit; mereu; c) din ce în ce; treptat. Din ~ în ~ a) de azi pe mâine; b) din ce în ce. De la o ~ la alta a) zilnic; b) în scurt timp; repede. De cu ~ încă din timpul zilei. Despre (sau către) ziuă puțin înainte de a se lumina. În faptul (sau zorii) zilei, în zori de ~ dis-de-dimineață. În toiul zilei, în plină ~ în amiaza zilei. De toate zilele, de toată ziua a) de fiecare zi; b) obișnuit. ~ și noapte în permanență; necontenit. Cât toate zilele foarte mare. Cale de o ~ distanță care poate fi parcursă pe jos în timp de o zi. Cu ziua cu plata pentru fiecare zi muncită. ~ liberă zi când cineva se odihnește drept recompensă pentru o muncă prestată suplimentar. A se crăpa (sau a se miji) de ziuă, a se face ziuă a se lumina. A se face (sau a fi) ziuă albă a se lumina complet. Clar ca bună ziua, limpede ca lumina zilei foarte clar. A face din noapte ~, a schimba ziua cu noaptea a lucra noaptea și a dormi ziua. Bună ziua formulă de salut folosită de la sfârșitul dimineții până la începutul serii. A da bună ziua a saluta pe cineva. A-și lua ziua bună a) a se despărți de cineva sau de ceva; b) a saluta la despărțire de cei rămași. 2) Perioadă corespunzătoare unei rotații a Pământului în jurul axei sale; intervalul de timp egal cu 24 de ore. * ~ solară interval de timp dintre două treceri consecutive ale Soarelui la meridian. ~ muncă a) număr de ore de muncă în timp de 24 de ore; b) unitate de măsură a muncii prestată de membrii unei colectivități. Zile numărate timp puțin. 3) Dată în care a avut loc sau urmează să aibă loc ceva. Ziua de naștere. Ziua victoriei. ◊ La zile mari a) în zile de sărbătoare; la ocazii deosebite; b) foarte rar. 4) la pl. Existență a unei ființe; viață; trai. * A avea zile a mai avea de trăit. A avea zile bune cu cineva a se împăca cu cineva; a trăi bine cu cineva. A fi cu zilele în mână (sau în mâini) a se afla într-o mare primejdie; a fi aproape de moarte. A rămâne (sau a scăpa) cu zile a rămâne în viață. A lăsa pe cineva cu zile a cruța cuiva viața. A curma (sau a lua) cuiva zilele a omorî pe cineva. A muri cu zile a muri în urma unei boli ce putea fi tratată sau în împrejurări neprevăzute. A-i mânca cuiva zilele, a face cuiva zile fripte (sau negre, amare) a chinui tare pe cineva. 5) mai ales la pl. Interval de timp caracterizat prin anumite evenimente; perioadă. ◊ În ziua (sau zilele) de azi în vremea în care trăim; în prezent. Din zilele noastre din vremea în care trăim. Ziua de ieri trecutul. Ziua de mâine viitorul. [Art. ziua; G.-D. zilei] /<lat. dies

ZÍCE, zic, vb. III. Tranz. 1. A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; p. ext. a vorbi. ◊ Expr. Cât ai zice pește = într-o clipă, imediat, îndată. A zice nu (sau ba) = a refuza; a tăgădui, a se opune, a rezista. A zice da = a afirma, a accepta, a consimți. Vrea (sau va, vra) să zică = a) înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...; b) așadar, deci, prin urmare. Mai bine zis = mai exact, mai precis exprimat. ♦ A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. ♦ (Despre texte) A cuprinde, a menționa, a relata. ◊ (Reg.) A comunica, a transmite, a face cunoscut. 2. A afirma, a declara; a susține, a pretinde. ♦ A promite, a făgădui. ♦ A răspunde, a riposta; a invoca. Mai zi dacă ai ce. ♦ A reproșa, a obiecta. Frumos, n-am ce zice.Expr. Să nu zici că... = să nu-mi reproșezi că... ♦ A contesta. ♦ A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. 3. (Pop.) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; p. ext. a gândi, a socoti, a crede. Toți vor zice cum vrei tu.Expr. (Că) bine zici! = bună idee! așa este. Ce-am zis eu? = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? Zi... = a) judecă, socotește, dă-ți părerea; b) așadar, prin urmare. Ce-ai zice...? = ce părere ai avea? cum ți-ar părea? Să zicem = a) să presupunem, să admitem; b) de exemplu. Vino, să zicem, la ora zece. ♦ (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că... Așa, numai ca să zică și el că face o treabă. 5. A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; p. ext. a porecli. ◊ Impers. O fată ce-i zice Maria.Expr. (Refl.) Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). – Lat. dicere.

ZÍCE, zic, vb. III. Tranz. 1. A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; p. ext. a vorbi. ◊ Expr. Cât ai zice pește = într-o clipă, imediat, îndată. A zice nu (sau ba) = a refuza; a tăgădui, a se opune, a rezista. A zice da = a afirma, a accepta, a consimți. Vrea (sau va, vra) să zică = a) înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...; b) așadar, deci, prin urmare. Mai bine zis = mai exact, mai precis exprimat. ♦ A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. ♦ (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. ◊ (Reg.) A comunica, a transmite, a face cunoscut. 2. A afirma, a declara; a susține, a pretinde. ♦ A promite, a făgădui. ♦ A răspunde, a riposta; a invoca. Mai zi dacă ai ce. ♦ A reproșa, a obiecta. Frumos, n-am ce zice.Expr. Să nu zici că... = să nu-mi reproșezi că... ♦ A contesta. ♦ A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. 3. (Pop.) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; p. ext. a gândi, a socoti, a crede. Toți vor zice cum vrei tu.Expr. (Că) bine zici! = bună idee! așa este. Ce-am zis eu? = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? Zi... = a) judecă, socotește, dă-ți părerea; b) așadar, prin urmare. Ce-ai zice...? = ce părere ai avea? cum ți-ar părea? Să zicem = a) să presupunem, să admitem; b) de exemplu. Vino, să zicem, la ora zece. ♦ (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că... Așa, numai ca să zică și el că face o treabă. 5. A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; p. ext. a porecli. ◊ Impers. O fată ce-i zice Maria.Expr. (Refl.) Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). – Lat. dicere.

ZÍCE, zic, vb. III. Tranz. (Folosit și absolut; în concurență cu spune) 1. A exprima în cuvinte, a spune cu voce tare, p. ext. a vorbi; a rosti, a pronunța, a articula. Am întîrziat, a zis taica Triglea intrînd. SADOVEANU, M. C. 44. Tăcut, posomorît, Andrei plecă capul în jos, fără să zică nimic, HOGAȘ, DR. II 85. Pe ici, pe colo, pe la mese, se zăreau grupe de jucători de cărți... mișcîndu-și buzele fără a zice o vorbă. EMINESCU, N. 37. (Refl. pas.) Unii spuneau într-un fel, alții în alt fel și multe se ziceau pe sama fetei împăratului Roș. CREANGĂ, P. 233. (Fig.) Nu uita, bade, uita, Cum zice, bade, vorba. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 258. ◊ Expr. Cît ai zice pește = într-o clipită, imediat. A nu (mai) zice nici cîrc (sau nici pis sau nici (o) boabă) v. c. A zice aman v. aman. A zice zău = a se jura. Spune-mi, bade, spune-mi, zău, Pare-ți după mine rău? Zic zău, mîndro, că nu-mi pare, Numai inima mă doare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. Ci te uită la bărbat De ți-l vezi de minunat: Ia-l de brîu Și-l țîpă-n rîu, Și zi zău, Că nu-i al tău! id. ib. 463. A zice nu (sau ba) = a refuza, a se opune, a rezista; a tăgădui. Atuncea n-oi zice ba, m-oi mărita după dînsul. SBIERA, P. 146. Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209. Pentru dumneata Eu n-aș zice ba. ALECSANDRI, P. P. 7. A zice da = a afirma, a accepta, a consimți. Vrea (sau va, vra) să zică = a) înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea, importanta. Ce va să zică aceea să plătesc? întreabă dînsul. EMINESCU, L. 137. Eu știu ce vra să zică durerea de inimă, bat-o pîrdalnica s-o bată! CREANGĂ, P. 172. Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult, și era frumos băiet. EMINESCU, N. 86. Ce vrea să zică schimbarea asta repede. BOLINTINEANU, O. 339. Refluxul vra să zică cînd să umflă apa și să varsă la uscat. DRĂGHICI, R. 43; b) deci. Va să zică pleci. Mai bine zicînd = mai exact, mai precis exprimat, cu un termen mai propriu. O lumină mi se făcu dinaintea ochilor, care-mi dădu puterea de a mă stăpîni, sau mai bine zicînd îmi nimici puterea de a mai dori. GANE, N. III 46. Fiecare țăran rus primește, sau mai bine zicînd păstrează... casa și îngrăditura sa. KOGĂLNICEANU, S. A. 179. Așa zicînd v. așa. ♦ (Cu un complement în cazul dativ) A se adresa cuiva cu cuvintele..., a spune. Stăi, Roibule, zise el blînd calului, stai aici oleacă și rabdă ce-i răbda, că îndată ți-oi da ovăz. SADOVEANU, O. I 370. Și atunci numai iată ce le iesă înainte un om spîn și zice cu îndrăzneală fiului de crai: Bun întîlnișul, voinice! CREANGĂ, P. 199. Expr. A nu zice cuiva (nici) negri ți-s ochii v. negru. ♦ (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. ◊ Impers. Fetele, nerăbdătoare, voiră a ști ce zicea în cartea aceea. ISPIRESCU, L. 50. ♦ (Regional) A comunica, a transmite, a face cunoscut. M-am întîlnit astăzi... cu Alecu într-o casă și m-o însărcinat să-ți zic că nu te iubește nicidecum. ALECSANDRI, T. I 77. ♦ (Neobișnuit) A scrie. Măi frate. Ian zi-mi și către Oacheșa mea un rînd-două... Zi-mi, pe coaja asta de brad. CAMILAR, N. I 254. 2. A afirma, a declara; a susține, a pretinde. Vasile zicea că nu știe nimic, dar bănuiala tot rămînea. DUMITRIU, N. 246. Dacă căutați ceea ce ziseși, aici este. ISPIRESCU, L. 7. Mort, copt trebuie să te ieu cu mine, dacă zici că știi bine locurile pe aici. CREANGĂ, P. 203. Rea soacră-am căpătat; Intră-n casă ca o coasă Și zice că nu-s frumoasă, Șede-n vatră ca o piatră Și zice că nu-s bărbată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170. ◊ Expr. A-i zice cuiva inima (sau gîndul), se spune cînd cineva are o presimțire. Rămîi cu noi; căci ne zice gîndul că vei peri. ISPIRESCU, L. 8. Se uită și el la dînsa; și parcă îi zicea inima ceva; dară nu pricepu nimic. id. ib. 34. ◊ (Subiectul gramatical este exprimat printr-o propoziție subiectivă) Apoi am văzut că pogoară alți oameni din poieni oile și vacile; le-am pogorît și eu. Zice că are să vremuiască. SADOVEANU, B. 22. (Ca formulă inițială, în basme, v. cică) Zice că era într-o țeară departe, departe, și e de mult de-atunci, era un împărat. RETEGANUL, P. II 3. Acuma zice că erau odată doi frați. ȘEZ. I 239. (Refl.) Se zice că o doctoroaie dă ochi ca serdăreasa Zinca asta nu se află în toată Țara Romînească. CAMIL PETRESCU, O. I 365. ♦ A promite, a afirma. Foaie verde trei pătace, Zis-a maica că mi-a face Un pieptar și-un lăibărac Și m-a da după un diac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74. Uite, maică, urîtul Cum îmi poartă inelul; Eu i-l tot cer să mi-l deie. El zice c-o să mă ieie. id. ib. 274. Cînd zici și nu faci, mai bine să taci. ♦ A răspunde, a riposta; a opune, a invoca în discuție. Nu-i așa jupîneșică?Mai zi dacă ai ce. CREANGĂ, P. 119. Mult mă-ntreabă inima, Bine mi-i, mie, ori ba? Și eu zic că nu mi-i rău... Lacrimile-mi curg pârău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 151. ♦ (Mai ales în fraze negative) A reproșa, a obiecta. Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice. CREANGĂ, A. 19. ◊ Expr. Să nu zici că... = să nu-mi reproșezi că..., să n-avem vorbă. Faceți cum vreți. Să nu ziceți că nu v-am dat de știre. ALECSANDRI, T. I 224. ♦ A contesta. Fost-aiși d-ta la tinerețe, nu zic, dar acum îți cred; dă, bătrînețe nu-s? Cum n-or sta trebile baltă? CREANGĂ, P. 230. ♦ A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. Du-te la împăratul și cere să-ți dea douăzeci de corăbii... Fata de împărat nu așteptă să-i zică de două ori și se duse drept la împăratul. ISPIRESCU, L. 23. După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod. CREANGĂ, P. 289. De-oi trăi ca frunza-n vie, Nu iau fală cu moșie, Mai bine iau o săracă Ce cu mina ei se-mbracă, Ce voi zice eu să facă. Cînd oi zice: taci, să tacă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 436. 3. (Popular) A cînta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. Începe a zice dulce cintece de inimă albastră. SADOVEANU, O. VII 287. Ș-acel rege-al poeziei vecinie tînăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice, Ce cu basmul povestește – veselul Alecsandri. EMINESCU, O. I 32. ◊ Intranz. Începură a zice din surle și bucatele se aduseră pe masă. NEGRUZZI, S. I 151. 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; p. ext. a gîndi, a socoti, a crede. Cînd am văzut așa, ce-am zis? Să ies să răsuflu oleacă. DUMITRIU, P. F. 45. Zic așa: îl iau de suflet, îi las lui ce am. SADOVEANU, O. VII 270. N-aș ști ce să zic... DELAVRANCEA, O. II 184. Am avut un drăguț dulce Ș-am tot zis că nu-l vor duce. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 296. (Intranz.) Mai știu eu cum să zic, ca să nu greșesc? CREANGĂ, P. 276. Boierii toți vor zice cum zice domnitorul. ALECSANDRI, T. II 152. ◊ Expr. (Că) bine zici (zice etc.) = bună idee ! ai (are etc.) dreptate, e just. Bine-a zis cine-a zis că unde-i cetatea mai tare acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236. Că bine zici, mamă; iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. id. ib. 87. Bine ziceam eu, chir Manoli, la 1825...Bine ziceam eu, cucoane Matachi, la 1821. ALECSANDRI, T. I 349. Așa este, bine zici, am văzut. DRĂGHICI, R. 43. (Fig.) Bine-a zis frunza de vie, Că dragostea nu-i moșie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219. Ce-am zis cu? = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate ? Zi... = a) judecă, socotește, dă-ți părerea. Dumneata cum crezi să facem, zi, nea Ioane, ai? DUMITRIU, N. 91; b) așadar, deci. Doarme...Zi, doarme... murmură Rizea. DUMITRIU, N. 90. Pe ăia din Dobrunu și care or mai fi fost, i-ai dus la oraș, zi ? id. ib. 120. Ce-ai zice...? = ce părere ai avea, ce-ai socoti, cum ți-ar părea ? Macar tu să fii acela, ce ai zice cînd ți-ar strica cineva somnul? CREANGĂ, P. 253. Să zicem (că) = a) să presupunem, să admitem. Să zicem că da, dar le trebuie vreme. DELAVRANCEA, O. II 244. Să zicem că s-a tăiat fiecare pîne în cîte trei bucăți, deopotrivă de mari. CREANGĂ, A. 147; b) de exemplu, de pildă. Vino la ora zece, să zicem. ♦ (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că..., a (se) putea crede că... Mișca și el picioarele alene, unul după altul înaintea lui, numai să zică că umblă. ISPIRESCU, L. 34. Ia așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu nuiaua prin apă. id. ib. 34. Ascultînd grăind pe Neron... Ai fi zis că-i ca și Titus al lumelor îndulcire. CONACHI, P. 283. ◊ (La pers. 2, cu valoare de impersonal) Ai zice că ard pădurile de brazi și molizi. DELAVRANCEA, O. II 105. A se adresa cuiva rostindu-i numele; a pune cuiva nume; a numi (v. porecli). Deodată auzi un grai dulce care îi vorbea și-i zicea pre nume. ISPIRESCU, L. 139. Oamenii... au început a porecli pe moș Nichifor și a-i zice: Nichifor Coțcariul. CREANGĂ, P. 136. Voi sînteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni. EMINESCU, O. I 151. Foicică foi de sfecle, Nu-mi mai zice pe porecle. TEODORESCU, P. P. 337. (Impersonal) Au fost odată un voinic ce-i zicea Tei-Legănat. SBIERA, P. 80. Și pe atunci îmi zicea în sat și la școală: Ionică a lui Ștefan a Petrei. CREANGĂ, O. A. 285. Și mi-or zis floare de fragă, Tuturor pe lume dragă; Mi-or zis floarea florilor, Dragostea feciorilor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 156. ◊ Expr. Să-mi zici cuțu dacă... v. cuțu. Să nu-mi (mai) zici pe nume v. nume. Zi-i lume și te mîntuie v. lume. ♦ A numi un obiect cu numele lui. Și cum ii zici? – Inel îi zic! COȘBUC, P. I 67. ◊ Expr. Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). Sau cum s-ar mai zice la noi în țărănește, era frumoasă de mama-focului. CREANGĂ, P. 276.

ZÍCE, zic, vb. III. Tranz. (În concurență cu spune) 1. A exprima în cuvinte, a spune cu voce tare; p. ext. a vorbi; a rosti, a pronunța, a articula. ◊ Expr. Cât ai zice pește = într-o clipită, imediat. A zice zău = a se jura. A zice nu (sau ba) = a refuza, a tăgădui, a se opune, a rezista. A zice da = a afirma, a accepta, a consimți. Vrea (sau va, vra) să zică = a) înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea. Ce va să zică aceea să plătesc? întrebă dânsul (ISPIRESCU); b) deci. Va să zică pleci.Mai bine zicând = mai exact, mai precis exprimat. ♦ A se adresa cuiva cu cuvintele..., a spune. ♦ (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. ♦ (Reg.) A comunica, a transmite, a face cunoscut. 2. A afirma, a declara, a spune (ceva); a susține, a pretinde. ♦ A promite, a afirma. Zis-a maica că mi-a face Un pieptar (JARNÍK-BÎRSEANU). ♦ A răspunde, a riposta; a opune. Nu-i așa jupâneșică? – Mai zi dacă ai ce (CREANGĂ). ♦ A reproșa, a obiecta. Bun suflet de om este, n-am ce zice (CREANGĂ). ◊ Expr. Să nu zici că... = să nu-mi reproșezi că... ♦ A contesta. Fosta-i și d-ta la tinerețe, nu zic (CREANGĂ). ♦ A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. 3. (Pop.) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; p. ext. a gândi, a socoti, a crede. ◊ (Intranz.) Boierii toți vor zice cum zice domnitorul (ALECSANDRI). ◊ Expr. (Că) bine zici! = bună idee! ai dreptate. Ce-am zis eu? = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? Zi... = a) judecă, socotește, dă-ți părerea. Dumneata cum crezi să facem, zi, nea Ioane? (DUMITRIU); b) așadar, prin urmare. Doarme... – Zi, doarme... murmură Rizea (DUMITRIU). Ce-ai zice...? = ce părere ai avea, cum ți-ar părea? Să zicem = a) să presupunem, să admitem. Să zicem că da, dar le trebuie vreme (DELAVRANCEA); b) de exemplu. Vino la ora zece, să zicem. ♦ (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că... Așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu nuiaua prin apă (ISPIRESCU). 5. A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui. ◊ Impers. Au fost odată un voinic ce-i zicea Tei-Legănat (SBIERA). ◊ Expr. Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). – Lat. dicere.

zíce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zic, 1 pl. zícem, 2 pl. zićeți, perf. s. 1 sg. ziséi, 1 pl. zíserăm; imper. 2 sg. zi, neg. nu zíce; part. zis

zíuă s. f., art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle, art. zílele

zíce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zic, 1 pl. zícem, 2 pl. zíceți, perf. s. 1 sg. ziséi, 1 pl. zíserăm; imper. 2 sg. zi, neg. nu zíce

A ZÍCE zic 1. tranz. 1) A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a spune. ◊ Ce mai zici? ce mai faci? Va să zică adică; prin urmare. 2) A enunța cu fermitate; a afirma. 3) A aduce ca obiecție; a obiecta. Ai ce zice? 4) A găsi de cuviință; a crede; a considera; a socoti. ◊ Să zicem a) să admitem; b) de exemplu. 5) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a cânta, a interpreta; a executa. 2. intranz. A purta numele; a se numi; a se chema. /<lat. dicere