13 definiții pentru necontenit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj., adv. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere, continuu, neîncetat. – Pref. ne- + contenit.

necontenit, ~ă [At: (a. 1748) URICARIUL, I, 66 / V: (înv) ~cunt~ (reg) ~nat / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + contenit] 1 a Care nu se oprește Si: (reg) necunten (1). 2 a Care se desfășoară fără întrerupere Si: continuu, necurmat (3), neîncetat, neîntrerupt, (înv) neîncentenit, (reg) necunten (1). 3 a Permanent. 4 a Constant. 5 a În număr mare și fără întrerupere. 6 av (Pre) Fără întrerupere Si: (reg) necunten (2).

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj., adv. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere, continuu, neîncetat. – Ne- + contenit.

NECONTENÍT, -Ă, neconteniți, -te, adj. Care nu contenește, fără întrerupere, continuu, necurmat, neîncetat. Totul era, pe aceste străzi și bulevarde, luminos și aerian, chiar mișcarea necontenită și îmbrăcămintea trecătorilor. CAMIL PETRESCU, N. 85. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95. Erau necontenite jalobele obștiei pentru jăfuirile lui Moțoc. NEGRUZZI, S. I 150. ◊ (Adverbial) Nicoriță își purta ochii de guzgan cînd la vodă, cînd la Șoimaru, necontenit. SADOVEANU, O. VII 69. Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39. Pe drum necontenit ceream apă. CREANGĂ, A. 15.

NECONTENÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la contenit) Care nu mai contenește; care se desfășoară fără contenire; neîntrerupt; neîncetat; neobosit; continuu. /ne- + contenit

* necontenít, -ă adj. Care nu contenește, neîncetat, mereŭ, continuŭ. Adv. Ploŭă necontenit. – În Olt. și necóntin (NPl. Ceaur, 123), în est și necúntin.

necontenat, ~ă a, av vz necontenit

necuntenit, ~ă a, av vz necontenit

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

necontenit adj. m., pl. neconteniți; f. necontenită, pl. necontenite

necontenít adj. m., pl. neconteníți; f. sg. necontenítă, pl. neconteníte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NECONTENÍT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu.

NECONTENIT adj., adv. 1. adj. continuu, etern, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nesfîrșit, permanent, perpetuu, veșnic, (înv. și reg.) mereu, (reg.) necunten, (înv.) neîncontenit, neprecurmat, nesăvîrșit, pururelnic. (O luptă ~ între contrarii.) 2. adv. continuu, încontinuu, întruna, mereu, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, veșnic, (înv. și reg.) nepristan, (reg.) hojma, necunten, (înv.) neapărat, nelipsit. (Se mișcă ~.) 3. adv. continuu, încontinuu, întotdeauna, întruna, mereu, neîncetat, permanent, pururi, totdeauna, veșnic, (pop.) necurmat. (Eram ~ împreună.)

Intrare: necontenit
necontenit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necontenit
  • necontenitul
  • necontenitu‑
  • neconteni
  • necontenita
plural
  • neconteniți
  • neconteniții
  • necontenite
  • necontenitele
genitiv-dativ singular
  • necontenit
  • necontenitului
  • necontenite
  • necontenitei
plural
  • neconteniți
  • neconteniților
  • necontenite
  • necontenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

necontenit, neconteniadjectiv

  • 1. (Care se întâmplă, are loc) fără întrerupere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Totul era, pe aceste străzi și bulevarde, luminos și aerian, chiar mișcarea necontenită și îmbrăcămintea trecătorilor. CAMIL PETRESCU, N. 85. DLRLC
    • format_quote Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95. DLRLC
    • format_quote Erau necontenite jalobele obștiei pentru jăfuirile lui Moțoc. NEGRUZZI, S. I 150. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Nicoriță își purta ochii de guzgan cînd la vodă, cînd la Șoimaru, necontenit. SADOVEANU, O. VII 69. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Și-n caterincă, ostenit, El învîrtea necontenit O veche melodie. IOSIF, PATR. 39. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Pe drum necontenit ceream apă. CREANGĂ, A. 15. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + contenit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.