7 definiții pentru invocat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

invocat, ~ă a [At: COD. PEN. R. P. R. 72 / Pl: ~ați, ~e / E: invoca] 1 Chemat în ajutor. 2 Citat în favoarea sa. 3 Adus ca probă.

INVOCÁ, invóc, vb. I. Tranz. 1. A chema în ajutor (mai ales o divinitate). 2. A cita ceva în favoarea sa, a se referi la ceva ce poate servi cuiva ca argument în susținerea unei afirmații. – Din fr. invoquer, lat. invocare.

INVOCÁ vb. I. tr. 1. A chema în ajutor (mai ales o divinitate). 2. A cita ceva, a se referi la ceva ce este în favoarea sa. [P.i. invóc, 3,6 -că. / < fr. invoquer, it., lat. invocare].

A INVOCÁ invóc tranz. 1) (divinități) A chema în ajutor. 2) A aduce drept argument. ~ decretul respectiv. /<fr. invoquer, lat. invocare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

invocá vb., ind. prez. 1 sg. invóc, 3 sg. și pl. invócă; conj. prez. 3 sg. și pl. invóce

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INVOCÁ vb. 1. (înv.) a meni. (A ~ numele cuiva.) 2. v. pretexta.

Intrare: invocat
invocat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • invocat
  • invocatul
  • invocatu‑
  • invoca
  • invocata
plural
  • invocați
  • invocații
  • invocate
  • invocatele
genitiv-dativ singular
  • invocat
  • invocatului
  • invocate
  • invocatei
plural
  • invocați
  • invocaților
  • invocate
  • invocatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

invoca, invocverb

  • 1. A chema în ajutor (mai ales o divinitate). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Și tu, muză, nu fi supărată Că n-am invocat numele tău Cum făcu Homer cînd altădată L-a cîntat pe marele-Odiseu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 6/6. DLRLC
    • format_quote O! nu invoca cerul... Nu, Ană... Te iubesc. ALECSANDRI, T. II 180. DLRLC
  • 2. A cita ceva în favoarea sa, a se referi la ceva ce poate servi cuiva ca argument în susținerea unei afirmații. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cita
    • format_quote Acel regulament al dicționarului, pe care dl. Papiu îl tot invoacă, este un ce foarte elastic și lesne de interpretat. La ODOBESCU, S. II 332. DLRLC
  • comentariu rar Prezent indicativ persoana a 3-a și: invoácă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.