18 definiții pentru merituos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERITUÓS, -OÁSĂ, merituoși, -oase, adj. Care are merite; reușit, valoros, meritoriu. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care merită să fie lăudat. [Pr.: -tu-osVar.: meritós, -oásă adj.] – Merit + suf. -os.

MERITUÓS, -OÁSĂ, merituoși, -oase, adj. Care are merite; reușit, valoros, meritoriu. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care merită să fie lăudat. [Pr.: -tu-osVar.: meritós, -oásă adj.] – Merit + suf. -os.

MERITUÓS, -OÁSĂ adj. V. meritos.

MERITUÓS, -OÁSĂ adj. Cu merite; valoros. [Pron. -tu-os, var. meritos, -oasă adj. / < merit + -(u)os].

MERITUÓS, -OÁSĂ adj. meritoriu. (< merit + -/u/os)

MERITUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are merite mari; demn de laudă sau de recompensă; meritoriu. [Sil. -tu-os] /merit + suf. ~os[1]

  1. Var. meritos LauraGellner

MERITÓS, -OÁSĂ, adj. v. merituos.

MERITÓS, -OÁSĂ, adj. v. merituos.

meritos, ~oa a [At: CARAGIALE, O. I, 264 / V: ~tuos / Pl: ~oși, ~oase / E: merit + -os] (D. acțiuni sau realizările oamenilor) 1 Care are merite, fiind vrednic de prețuire Si: meritoriu (1). 2 Care este destul de bun, de reușit, de valoros Si: meritoriu (2). 3 Care merită să fie lăudat.

MERITÓS, -OÁSĂ, meritoși, -oase, adj. (Despre oameni) Care are merite; valoros. Să se convingă și directorul că are într-însul un colaborator meritos. REBREANU, R. I 243. – Variantă: merituós, -oásă adj.

MERITÓS, -OÁSĂ adj. v. merituos.

*meritós, -oásă adj. (d. merit s. n.). Plin de merit, vorbind de persoane: un tînăr meritos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

merituos (-tu-os) adj. m., pl. merituoși; f. merituoasă, pl. merituoase

merituós adj. m. (sil. -tu-os), pl. merituóși; f. sg. merituoásă, pl. merituoáse[1]

  1. Var. meritos LauraGellner

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MERITÓS adj. 1. v. lăudabil. 2. v. meritoriu.[1]

  1. Var. merituos LauraGellner

MERITOS adj. 1. lăudabil, meritoriu. (O inițiativă ~.) 2. meritoriu, valoros. (Lucrare ~.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MERITUOS, -OA adj. v. meritos.

Intrare: merituos
merituos adjectiv
  • silabație: -tu-os info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merituos
  • merituosul
  • merituosu‑
  • merituoa
  • merituoasa
plural
  • merituoși
  • merituoșii
  • merituoase
  • merituoasele
genitiv-dativ singular
  • merituos
  • merituosului
  • merituoase
  • merituoasei
plural
  • merituoși
  • merituoșilor
  • merituoase
  • merituoaselor
vocativ singular
plural
meritos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meritos
  • meritosul
  • meritosu‑
  • meritoa
  • meritoasa
plural
  • meritoși
  • meritoșii
  • meritoase
  • meritoasele
genitiv-dativ singular
  • meritos
  • meritosului
  • meritoase
  • meritoasei
plural
  • meritoși
  • meritoșilor
  • meritoase
  • meritoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

merituos, merituoaadjectiv

  • 1. Care are merite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Să se convingă și directorul că are într-însul un colaborator meritos. REBREANU, R. I 243. DLRLC
    • 1.1. (Despre manifestări ale oamenilor) Care merită să fie lăudat. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Merit + sufix -os. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.