15 intrări

Articole pe această temă:

165 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÁRE, tari, adj., adv. I. Adj. 1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; p. ext. trainic, durabil. ◊ Care este mai consistent decât în mod obișnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt. ♦ Fortificat, întărit. 2. Lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat. ◊ Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie, 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Voinic, viguros, puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care este în stare să reziste, să facă față încercărilor, cu voință fermă, energic, dârz, neclintit. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. ♦ Neînduplecat. 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație; atotputernic. ♦ Care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu; doct, priceput. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență. ♦ (Despre vorbe, expresii) Aspru, greu; jignitor, insultător. 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ♦ Care produce o impresie puternică asupra organelor de simț; pătrunzător, intens, ascuțit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. ♦ (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins. II. Adv. 1. Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. ◊ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) Îți voi rămâne tare recunoscător. 2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca „a vorbi”, „a spune”, „a cânta” etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute, repede. – Lat. talem.

TÂRÎ́, târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ◊ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti.

TÂRÎ́, târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ◊ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti.

ȚAR, țari, s. m. (în Evul Mediu și în epoca modernă, la bulgari, sârbi și ruși) Titlu dat monarhului; persoană care purta acest titlu. – Din rus. țar.

ȚÁRĂ, țări, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; p. ext. stat. ◊ Expr. Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva. (Fam.) Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) (ir.) a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; p. ext. a discuta multe și de toate. (Pop.) A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei. La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. (Fam.) A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân; b) spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. 2. (În sintagma) Țara Românească = stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV, cuprinzând Muntenia și Oltenia, până la unirea Principatelor. Țările de Jos = denumire dată în Evul Mediu și în epoca modernă teritoriul cuprinzând Belgia, Olanda, Luxemburgul și nord-estul Franței. ♦ (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. 3. Regiune, ținut, teritoriu. ♦ Șes. 4. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva; patrie. 5. (În opoziție cu oraș) Mediu rural, sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei țări (I 1); popor; națiune; p. ext. oameni, lume. ◊ Expr. A afla târgul și țara = a afla toată lumea. A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. 2. (Înv.) Populație de la sate; țărănime. [Var.: (înv.) țeáră s. f.] – Lat. terra.

ȚÂR2, țâri, s. m. 1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată. 2. Fig. Om foarte slab. – Din ngr. tsíros.

ȚEÁRĂ s. f. v. țară.

VÂNTURÁ, vấntur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare. ♦ Fig. A împrăștia, a risipi; a spulbera. 2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas în altul, pentru a-l răci, pentru a-l amesteca etc. 3. A mișca încoace și încolo, a agita. ♦ Fig. A frământa, a tulbura. 4. Fig. A da în vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vântură-lume sau vântură-țară s. m. și f. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vânt) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (= ventilare).

somali sfs [At: DEX / E: fr somali] Limbă afro-asiatică oficială în Somalia.

tare [At: PSALT. HUR. 109v/23 / V: (îrg) tire, (înv) taire, taure, (reg) tiri, tiure / Pl: ~ri, (îvr) ~ / E: ml talis] 1 a Care are o consistență solidă, neputând fi ușor pătruns, străbătut, despicat Si: (reg) trântos1. 2 a Care opune rezistență la apăsare, la atingere. 3 a (Pex; fam) Trainic2 (1). 4 a (Pop; îe) A fi ~ de (sau la) cap A fi prost. 5 a (Pop; îae) A fi răbdător. 6 a (Pop; îae) A fi încăpățânat. 7 a (Reg; îae; șîe a fi ~ de boacă sau a avea rânză ~) A fi rezistent la băutură. 8 a (Pop ; îe) A fi ~ de(-o) ureche (sau de urechi) A nu auzi bine. 9 a (Pop; îae) A se preface că este surd. 10 a (Pop; rar; îe) A fi ~ de ochi A nu vedea bine. 11 a (Pop; îae) A se preface că nu vede bine. 12 a (Pop; îe) A fi ~ în coș sau a fi ~ de chică (sau vână) ori a fi cu chica ~ sau a fi ~ de virtute A fi voinic. 13 a (Pop; îae) A fi sănătos. 14 a (Pop; îe) A fi ~ la (sau în, de) cerbice sau a fi cu cerbice ~ sau a fi ~ în rânză (sau în fălci) A fi neînduplecat. 15 a (Pop; îae) A fi dârz. 16 a (Reg; îe) A fi ~ în ceafă A fi obraznic. 17 a (Îvp; îe) A fi ~ de ceafă (sau chică) sau a fi ~ în brăcinar A fi bogat. 18 a Care este mai consistent decât în mod obișnuit Si: vârtos. 19 a (Reg; îs) Mere ~ri Varietate de mere nedefinite mai îndeaproape. 20 a (D. ouă) Răscopt. 21 a (D. anumite alimente) Uscat. 22 a (D. pământ) Lipsit de umezeală Si: uscat. 23 a (D. apă) Care conține (din abundență) săruri de calciu Si: aspră2. 24 a (D. cetăți) Fortificat (2). 25 a (Pop; d. clădiri, curți, grădini etc.; îe) A fi ~ ca cetatea A fi greu de pătruns înăuntru. 26 a (Îrg; d. locuri, terenuri) Primejdios. 27 a (Îrg; d. locuri, terenuri) Inaccesibil. 28 a Care se îndoaie greu, fiind lipsit de elasticitate Si: rigid, țeapăn. 29 a (D. pânză sau obiecte din pânză) Scrobit2 (1). 30 a (Îs) Pânză ~ Pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 31 a (D. ființe și părți ale corpului lor) Care are forță sau rezistență fizică Si: puternic, robust, viguros, voinic. 32 a (Fon; îs) Palat ~ Cerul gurii. 33 a (Îvp; d. cai; îla) ~ în gură Care nu se lasă ușor strunit. 34 a (Pfm; îe) A fi ~ în gură A fi certăreț. 35 a (Adesea udp „la”) Rezistent. 36 a (D. oameni) Care face față neajunsurilor, vicisitudinilor. 37 a (D. oameni) Cu voință fermă. 38 a (D. oameni și d. manifestările lor) Energic (2). 39 a (D. oameni și d. manifestările lor) Statornic (6). 40 a (Înv; îla) ~ de spirit Inteligent. 41 a (Pfm; îe) A fi tare de înger (sau de fire) ori a fi ~ Ia inimă A fi rezistent. 42 a (Pfm; îae) A fi curajos. 43 a (Înv; îe) A sta (sau a se pune) ~ (pentru cineva) A apăra (pe cineva) cu energie, cu hotărâre. 44 a (D. colectivități) Plin de forță Si: neînvins, puternic, viteaz. 45 a (Înv) Sigur (8). 46 a (Pop, îe) A fi ~ de inimă (sau de suflet) A fi crud. 47 a Care dispune de putere, de autoritate. 48 a (Pfm; îe) A fi mare (și) ~ sau ~ și mare A fi puternic. 49 a (înv; îe) A fi ~ a... A fi cu dreptul de a... 50 a (Înv; d. autoritate, putere) Absolut (1). 51 a (Determinând numele lui Dumnezeu) Atotputernic (3). 52 a Care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu Si: doct, priceput. 53 a Care are multă îndemânare în practicarea unui sport, a unui joc Si: capabil, priceput. 54 a (D. argumente, sugestii) Care este convingător Si: concludent. 55 a (D. argumente, sugestii) Care este categoric Si: clar. 56 a (Înv; d. porunci, hotărâri etc.) Hotărât (15). 57 a (Înv; d. porunci, hotărâri) Sever2 (7). 58 a (D. fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență. 59 a (D. vreme) Care este urâtă. 60 a (Fig; d. vreme) De restriște. 61 a (înv; d. calamități) Cumplit2 (7). 62 a (Îvr; d. apă) Adâncă (1). 63 a (D. acțiuni, fapte ale oameni) Care se face cu multă forță Si: puternic, violent. 64 a (D. somn) Profund. 65 a (D. privire) Aspru (19). 66 a (D. vorbe, expresii etc.) Insultător. 67 a (Înv; d. războaie) înverșunat. 68 a (D. stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Care provoacă emoții puternice Si: intens. 69 a (D. voce, sunete, zgomote) Care este emis cu putere, răsunând până departe Si: răsunător, ridicat2. 70 a (D. aer) Răcoros. 71 a (Pex; d. aer) Curat (24). 72 a (D. substanțe mirositoare și miros) Care este pătrunzător Si: aromat, (reg) trăsnitor (5). 73 a (D. unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic). 74 a (Prc; d. alimente) Picant. 75-76 a (Chm; îs) Acid (sau bază) ~ Acid (sau bază) care prin dizolvare se disociază total sau aproape total. 77 a (Chm; îs) Apă ~ Acid azotic. 78 a (D. băuturi alcoolice) Care conțin un procent mare de alcool Si: (reg) trăsnit3 (7). 79 a (Îs) Băutură ~ Băutură spirtoasă. 80 a (D. culori) Bătător la ochi Si: aprins, intens, puternic, viu. 81 a (D. lumină) Puternică. 82 av Cu forță Si: intens, puternic. 83 av (Îrg) Insistent. 84 av (Înv) Plin de siguranță și de hotărâre Si: ferm, neclintit. 85 av În mare măsură Si: mult. 86 av (Însoțind un adjectiv sau un adverb formează superlativul acestora) Foarte. 87 av Cum trebuie Si: bine. 88 av (Pe lângă verbe ca „a vorbi”, „a spune”, „a cânta” etc.) Cu glas ridicat, pentru a fi auzit bine și departe. 89 av (Îvr; pe lângă verbe ca „a vorbi”, „a spune” etc.) Răspicat. 90 av Repede. 91 av (Îrg; îlav) Mai ~ Mai degrabă. 92 av (Îrg; îal) Mai ales. 93 av Cu putere. 94 sna (Mun; Olt) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 95 av (Mun; Olt) Melodie după care se execută dansul tarea (94). 96 c (Mar; Trs; în corelație cu el însuși) Ori..., ori...

târî [At: PSALT. 219 / V: (reg) tăria (P: ~ri-a), ~ria (P: ~ri-a; Pzi: târiu), (înv) tiri / Pzi: ~răsc / E: vsl трѣти, тьрѫ] 1 vt (Înv) A nimici. 2 vt (C. i. un obiect) A mișca (cu greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos după sine Si: (îrg) a tăgârța, (pop) a târâi1 (1). 3 vt (C. i. un om, un animal) A trage, silindu-l să meargă după sine Si: (pop) a târâi1 (2), (reg) a trămăța (4). 4 vt (Pop; îe) A-și ~ viața (zilele etc.) A trăi lipsit de demnitate. 5 vt (Pop; îae; șîe a ~ barca pe uscat) A trăi greu. 6 vt (Pfm; îe) A ~ (pe cineva) în noroi A dezonora pe cineva. 7 vt (Pfm; îae) A îndemna (pe cineva) la o faptă josnică. 8 vt (Reg; îe) A ~ piciorul A șchiopăta. 9 vt (Mun; îe) A târât piciorul A face o faptă pe care o vor face și alții. 10 vt A târșâi (1) încălțămintea Si: (pop) a târâi1 (3). 11 vt A lua cu sine Si: (pop) a târâi1 (4). 12 vt A determina să meargă (cu sine) Si: (pop) a târâi1 (5). 13 vt A îndemna pe cineva spre ceva (reprobabil) Si: (pop) a târâi1 (6). 14 vr A înainta atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta Si: (pop) a târâi1 (7), (reg) a se târșâi (2), (îvp) a se trage (68). 15 vr (D. anumite animale) A înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ Si: (pop) a târâi1 (8), (înv) a se trage (66). 16 vr (Înv; pex; d. anumite animale) A se mișca. 17 vr (Înv; fig) A se înjosi. 18 vr (D. plante) A crește cu tulpina întinsă pe pământ Si: (pop) a târâi1 (9). 19 vr (Fig) A-și schimba locul inutil (stricându-se, murdărindu-se) Si: (pop) a târâi1 (10). 20 vr A merge încet, cu greu (abia mișcându-și picioarele) Si: (pop) a târâi1 (11), (pop) a se trage (69). 21 vt (Cu subiectul „picioarele”) A purta cu greu Si: (pop) a târâi1 (12). 22 vr (Fig; d. lichide) A curge încet Si: (pop) a târâi1 (13). 23 vr (Îvp; d. obiecte care atârnă) A atinge pământul cu capătul de jos, frecându-se de el Si: (pop) a târâi1 (14), (pop) a se trage (70). 24 vt (Reg; c. i. iarba) A călca.

țar sm [At: NECULCE, L. 159 / V: (îvr) țear / Pl: ~i / E: slv царь, rs царь] 1 Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave. 2 Persoană care purta titlul de țar (1). 3-4 (Îvr) (Persoană care purta) titlul de împărat.

ța sf [At: PSALT. HUR. 75r/4 / V: (înv) țea~ (Pl: țeri, țere) / Pl: țări, (înv) țari, (reg; art) țărele, țarele / G-D: (înv) țăriei / E: ml terra] 1 (Îrg) Suprafața globului pământesc Si: pământ. 2 (Îrg; prc) Uscat. 3 (Înv) Țarină1 (1). 4 (Înv) Sol3 (1). 5 Porțiune relativ omogenă din cuprinsul învelișului geografic, căreia îi sunt specifice anumite caracteristici (etnice, etnografice, de relief, de climă, ape, resurse economice etc.) Si: regiune, ținut1 (20), zonă, (înv) oblastie. 6 Întindere de pământ (delimitată) pe care se exercită o anumită autoritate Si: teritoriu. 7 Denumire generică a unor regiuni în care s-a păstrat multă vreme organizarea social-politică dezvoltată din instituția obștii sătești Si: ocol. 8 (În graiul locuitorilor de la munte; îoc munte, deal) Șes. 9 (În graiul locuitorilor de la munte; îoc pădure, codru) Loc deschis. 10 (În graiul ciobanilor) Locul unde ciobanii de la munte își au casele, familiile și gospodăriile lor stabile. 11 Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat. 12 (Pex) Stat. 13 (Îvp; art) Parte componentă în denumirea unor state sau ținuturi ~ra Ardealului, ~ra de Sus. 14 Provincie în vechea organizare politică și administrativă a României. 15 (În basme; îs) ~ra nimănui Țară (11) fără stăpân. 16 (Îas) Spațiu, neocupat de armate, între două fronturi de luptă. 17 (Srg) Drum de ~ sau drumul țării Șosea națională. 18 (Îs) ~ra lui Cremene (sau a lui Han-Tătar, a lui Papură-Vodă) Loc fără stăpân, unde fiecare face ce vrea, fără să dea nimănui socoteală. 19 (Îs) ~ra lui Papură-Vodă Loc în care e sărăcie mare. 20 (Îs) ~ra lui Papuc Loc în care domnește hoția și jaful. 21 (Îe) ~ra e largă! Ești liber să faci ce-ți place, să pleci unde vrei. 22 (Îe) La colț (sau la capăt) de ~ și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de ~ Într-un loc prielnic, comod și ferit de primejdii. 23 (Îe) Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări Foarte departe. 24 (Îe) A pune ~ra la cale A conduce o țară. 25 (Pex; îae) A îndruma o afacere. 26 (Gmț; îae) A discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară. 27 (Gmț; pex; îae) A sporovăi. 28 (Îe) A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în ~ A i se duce cuiva vestea Si: a ajunge de pomină. 29 (Îe) A plăti (cât) un colț (sau, reg un corn) de ~ A valora foarte mult. 30 (Fam; îe) Te joci cu ~ra-n bumbi? Formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. 31 (Îe) A nu mai avea ~ cu (cineva) A nu mai avea trai liniștit cu cineva. 32 (Îe) A sta prost (sau rău) cu ~ra A nu avea bani. 33 (Pop; îe) A se duce (sau a pleca)-n ~ (sau în țări, în lume și în țări) A se duce în lumea largă. 34 (Îe) A cutreiera ~ra în lung și-n lat A călători foarte mult. 35 (Reg; îc) ~-lungă Persoană care se ocupă de mai multe lucruri deodată și nu termină nici unul. 36 (Îe) Atâta pagubă în ~ra Moldovei Se zice pentru a arăta că ceva este lipsit de importanță. 37 (Reg) Nume dat României înainte de primul război mondial de către românii din Transilvania. 38 (Înv) Așezare statornică întemeiată într-o regiune nelocuită. 39 (Adesea determinat printr-un aps) Locul în care s-a născut sau trăiește cineva Si: patrie, (îvp) moșie1. 40 (Îs) ~ mamă (sau mumă) Țara din care s-a desprins o altă țară (o provincie etc.), care este legată de prima prin unitate națională, de limbă, de cultură etc. Si: patrie mamă. 41 (d. oameni, animale, bunuri etc. înv; îla) De ~ Indigen. 42 (Bot; reg; îs) Bostan (sau lobeniță) de ~ Dovleac (Cucurbita pepo). 43 (Bot; reg; îas) Dovleac (Cucurbita maxima). 44 (Îs) Pere de ~ Nume dat unei varietăți de pere nedefinite mai îndeaproape. 45 (Îs) Prune de ~ Nume dat unei varietăți de prune nedefinite mai îndeaproape. 46 Locuitorii unei țări (11) Si: popor, (îvp) norod1, obște. 47 (Pex) Mulțime de oameni Si: lume. 48 (Îe) A afla târgul și ~ra A afla toată lumea. 49 (Îe) A se pune cu ~ra A intra în conflict cu toată lumea. 50 (Trs) Felul de a fi al unui om. 51 (Îe) Nu e ~ caldă Se spune despre un om care nu e vrednic de încredere. 52 (Fam) Termen cu care cineva se adresează unei persoane. 53 (Înv) Țărănime. 54 (Înv) Armată alcătuită din țărani. 55 (Înv; pex; csc) Oșteni proveniți din țărani. 56-57 (Îoc de oraș; îljv) De sau (de la) ~ Care trăiește sau care se află la sat. 58-59 (Îal) Specific satului. 60 (Îs) Drum de ~ Cale de importanță locală care leagă mai multe comune sau sate. 61 (Îla) (De) la ~ (De) la sat. 62 (Reg; îcs) De-a ~a Numele unui joc de copii, ce se desfășoară între două grupuri ai căror participanți, așezați în două șiruri față în față, se țin strâns de mână, membrii fiecărui grup încercând, pe rând, să rupă lanțul advers pentru a câștiga prizonieri în favoarea propriului grup. 63 (Reg; îacs) Șotron. 64 Locul unde stă fiecare jucător din echipa „la bătaie” la jocul de oină. 65 (art) Melodie după care se execută țara. 66 (art) Joc de brâu nedefinit mai îndeaproape. corectată

țâr3 sm [At: VALIAN / V: (înv) țir / Pl: ~i / E: ngr τσίρος] 1 Scrumbie albastră, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată. 2 (Fig) Persoană foarte slabă. 3 (Olt; pan) Varietate de ardei mici, subțiri și foarte iuți.

țâri1 i [At: A IX, 2 / E: fo] (Reg) Strigăt cu care: 1 Se cheamă puii. 2 Se asmut câinii la vânătoare.

vântura [At: COD. VOR.2 55v/12 / V: (reg) vâlt~, ~ri / Pzi: vântur, (îrg) ~rez, (reg) vântor / E: ml ventulare (= ventilare)] 1 vt(a) (C. i. boabe de cereale sau semințe) A face să cadă de la mică înălțime, în scopul curățării de impuritățile ușoare cu ajutorul vântului (1) Si: (reg) a pălui1. 2 vt(a) (C. i. boabe de cereale sau semințe) A curăța de impurități cu ajutorul unei mașini speciale Si: (reg) a pălui1. 3 vt (Bis; înv; fig) A alege binele de rău, despărțind pe cei buni de cei răi. 4 vt (Înv; fig; îe) A ~ vântul A-și pierde timpul. 5 vt (Pop; îc) ~ră-vânt Pierde-vară. 6 vt (Pan; c. i. o materie sub formă de pulbere, o îngrămădire de obiecte mărunte etc.) A ridica în aer și a lăsa să cadă (împrăștiindu-se). 7 vt (Pop; îc) ~ră-cenușă Om fără căpătâi. 8 vt (Fig; c. i. grupuri, mulțimi de oameni) A împrăștia. 9 vt (Fig; c. i. grupuri, mulțimi de oameni) A nimici. 10 vt (Fig) A face să dispară fără urmă. 11 vt (Fig; c. i. bani) A cheltui fără chibzuială Si: a risipi. 12 vt (Fig; c. i. idei, teorii etc.) A cerceta cu atenție Si: a analiza (1). 13 vt (Pop; c. i. grăunțe de cereale) A întoarce cu lopata pentru a aerisi, prevenind astfel mucegăirea, alterarea. 14 vt (Pop; într-o ghicitoare) A răscoli pământul. 15 vt (C. i. lichide) A vărsa de mai multe ori dintr-un recipient într-altul (pentru a răci, a amesteca etc.). 16 vt (C. i. apa) A aerisi prin agitare. 17 vt (Pop; c. i. zeama de varză) A pritoci. 18 vt A agita într-o parte și în alta prin aer. 19 vi (Poetic; d. păsări) A fâlfâi din aripi. 20 vi (Reg) A produce o mișcare a aerului printr-o deplasare rapidă sau prin agitarea unui obiect. 21 vt (Rar) A răsfoi1. 22 vt (Fig) A neliniști. 23 vrp A fi mișcat într-o parte și în alta sub acțiunea vântului (1). 24 vt (C. i. știri, idei etc.) A difuza (2). 25 vt (C. i. știri, idei etc.) A colporta. 26 vt (Îc) ~ră-vorbe (sau -vorbă) Palavragiu. 27 vr A umbla (repede) încoace și încolo. 28 vr (Reg; îf vânturi) A se plimba. 29 vr A se succeda. 30 vr A se derula prin fața ochilor. 31 vr (Reg) A se da de-a tumba. 32 vt (Cu complementul „lumea”, „țara” etc.) A străbate. 33 vt (Îc) ~ră-lume (sau -țară) Hoinar (3). 34 vt (Îac) Aventurier (1). 35 vt A purta dintr-un loc în altul. 36 vt (Îrg; c. i. o încăpere) A aerisi (1). 37 vt (Pop; d. vânt) A sufla lin, atingând ușor fața.

TÁRE, tari, adj., adv. I. Adj. 1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; p. ext. trainic, durabil. ♦ Care este mai consistent decât în mod obișnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt. ♦ Fortificat, întărit. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat. ◊ Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Care are forță sau rezistență fizică, voinic, robust, viguros, puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care este în stare să reziste, să facă față încercărilor, cu voință fermă, energic, dârz, neclintit. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. ♦ Neînduplecat. 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație; atotputernic. ♦ Care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu; doct, priceput. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență. ♦ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare, insultătoare, injurioase. 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ♦ Care produce o impresie puternică asupra organelor de simț; pătrunzător, intens, ascuțit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. ♦ (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins. II. Adv. 1. Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. ◊ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) Îți voi rămâne tare recunoscător. 2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca „a vorbi”, „a spune”, „a cânta” etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute, repede. – Lat. talem.

ȚAR, țari, s. m. Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu. – Din rus. țar.

arată toate definițiile

Intrare: apă-tare
apă-tare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apă-tare
  • apa-tare
plural
  • ape-tari
  • apele-tari
genitiv-dativ singular
  • ape-tari
  • apei-tari
plural
  • ape-tari
  • apelor-tari
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-țară
buruiană-de-țară substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-ța
  • buruiana-de-ța
plural
  • buruieni-de-ța
  • buruienile-de-ța
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-ța
  • buruienii-de-ța
plural
  • buruieni-de-ța
  • buruienilor-de-ța
vocativ singular
plural
Intrare: tare (adj.)
tare1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A89)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tare
  • tarele
  • tare
  • tarea
plural
  • tari
  • tarii
  • tari
  • tarile
genitiv-dativ singular
  • tare
  • tarelui
  • tari
  • tarii
plural
  • tari
  • tarilor
  • tari
  • tarilor
vocativ singular
plural
Intrare: Târî
Târî nume propriu
nume propriu (I3)
  • Târî
Intrare: târî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târî
  • târâre
  • târât
  • târâtu‑
  • târând
  • târându‑
singular plural
  • târăște
  • târaște
  • târâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târăsc
(să)
  • târăsc
  • târam
  • târâi
  • târâsem
a II-a (tu)
  • târăști
(să)
  • târăști
  • târai
  • târâși
  • târâseși
a III-a (el, ea)
  • târăște
  • târaște
(să)
  • târască
  • târa
  • târî
  • târâse
plural I (noi)
  • târâm
(să)
  • târâm
  • târam
  • târârăm
  • târâserăm
  • târâsem
a II-a (voi)
  • târâți
(să)
  • târâți
  • târați
  • târârăți
  • târâserăți
  • târâseți
a III-a (ei, ele)
  • târăsc
(să)
  • târască
  • târau
  • târâ
  • târâseră
Intrare: țar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țar
  • țarul
  • țaru‑
plural
  • țari
  • țarii
genitiv-dativ singular
  • țar
  • țarului
plural
  • țari
  • țarilor
vocativ singular
  • țarule
  • țare
plural
  • țarilor
Intrare: Țara de Foc
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Țara de Foc
plural
genitiv-dativ singular
  • Țării de Foc
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Țara Românească
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Țara Românească
plural
genitiv-dativ singular
  • Țării Românești
plural
vocativ singular
plural
Intrare: țară
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ța
  • țara
plural
  • țări
  • țările
genitiv-dativ singular
  • țări
  • țării
plural
  • țări
  • țărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țea
  • țeara
plural
  • țeri
  • țerile
genitiv-dativ singular
  • țeri
  • țerii
plural
  • țeri
  • țerilor
vocativ singular
plural
Intrare: Țările de Jos
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • Țările de Jos
genitiv-dativ singular
plural
  • Țărilor de Jos
vocativ singular
plural
Intrare: țâr (pește)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâr
  • țârul
  • țâru‑
plural
  • țâri
  • țârii
genitiv-dativ singular
  • țâr
  • țârului
plural
  • țâri
  • țârilor
vocativ singular
  • țârule
plural
  • țârilor
Intrare: țâri
țâri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țâri
țâri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vântură-țară (s.f.)
vântură-țară2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
genitiv-dativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
vocativ singular
plural
Intrare: vântură-țară (s.m.)
vântură-țară1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
genitiv-dativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tare (adj.)

  • 1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: solid (adj.) diminutive: tăricel tărișor 5 exemple
    exemple
    • Stîncă tare, fără nici un fel de crăpătură pe dinăuntru. BOGZA, Ț. 24.
      surse: DLRLC
    • Murguț sforăia și se lupta voinicește, apele veneau mînioase... Dar Murguț ieșea din vîrtej; prinsese cu copita fund tare. SADOVEANU, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • Peste zi începuse un vînt rece și noroiul se învîrtoșa, strîngîndu-se de frig, încît încet-încet se făcuse tare ca fierul. GHICA, S. A. 96.
      surse: DLRLC
    • Pedestrimea... sta frumos ca un zid de piatră tare. BĂLCESCU, O. I 26.
      surse: DLRLC
    • Hai mîndră să te sărut Că îndată plec la plug... Ziua-i mare, Glia-i tare, Dragostea n-are răbdare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Care este mai consistent decât în mod obișnuit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: des (adj.) vârtos (adj.) un exemplu
      exemple
      • Se pregăteau... în grabă mămăligi tari. STANCU, D. 211.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • [Nu erau] marii lorzi deprinși să umble prin locuri așa tari, cum zic țăranii noștri. GANE, N. III 135.
        surse: DLRLC
      • O dat puhoi și i-o dus la vale (păstrăvii), alții s-o tras în sus la locuri tari (rele). ȘEZ. VII 184.
        surse: DLRLC
  • 2. Lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Purta mănuși, pălărie tare și saluta foarte ceremonios. SADOVEANU, P. S. 155.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Despre pânză sau obiecte de pânză:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: apretat scrobit (adj.) un exemplu
      exemple
      • Sachelarie purta guler tare. C. PETRESCU, Î. II 214.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie,
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 3. Despre ființe sau părți ale corpului lor:
    exemple
    • O, atunci mîna ta-i tare și respinge cu putere. EMINESCU, O. IV 41.
      surse: DLRLC
    • Voi, cîinii mei, Blînzi ca niște miei, Tari ca niște lei. BOLINTINEANU, O. 80.
      surse: DLRLC
    • Am o cățelușă tare, Ține ușa în spinare (Lacătul). GOROVEI, C. 194.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie (A fi) tare de cap.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: surd
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • E tare – remarcă doctorul – scapă și acum. CĂLINESCU, E. O. II 278.
        surse: DLRLC
  • 4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care este în stare să reziste, să facă față încercărilor, cu voință fermă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dârz energic neclintit 2 exemple
    exemple
    • Mă chinuiesc de rușine și durere cînd văd că știe să fie tare cînd e vorba de bunăstarea lui. DEMETRIUS, C. 39.
      surse: DLRLC
    • Viforoase erau vremile cele vechi... dar oamenii se nășteau tari. RUSSO, S. 147.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: curajos rezistent
    • 4.2. (Despre colectivități) Plin de forță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: puternic 2 exemple
      exemple
      • Movileștii intraseră cu oaste tare în țară. SADOVEANU, O. VII 147.
        surse: DLRLC
      • Orice-a fi a ta menire, vei găsi poporul tare, Înfruntînd lovirea soartei cu-o puternică răbdare. ALECSANDRI, O. 132.
        surse: DLRLC
      • 4.2.1. expresie (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) tare de înger.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Făceau ei, unii, glume pe sama d-sale, dar era tare de fire, nu se da. CONTEMPORANUL, VI 98.
          surse: DLRLC
    • exemple
      • Făcea cum făcea și-i aducea la vreme datoria, pentru că-l știa om tare de suflet. La TDRG.
        surse: DLRLC
  • 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atotputernic 5 exemple
    exemple
    • Sînt tari, taică, boierii, sînt tari. STANCU, D. 124.
      surse: DLRLC
    • Țara, înălțată și întinsă sub Ștefan cel Mare, stătea încă tare. SADOVEANU, O. I 247.
      surse: DLRLC
    • Domnia tare cere braț lung și vorbe scurte. ALECSANDRI, T. II 87.
      surse: DLRLC
    • Fii amicul celor slabi și opune-te celor tari și nedrepți. BOLLIAC, O. 245.
      surse: DLRLC
    • figurat Avea carte de marinar în haină, mai tare decît pașaportul folosit în călătorie de oamenii ceilalți. TUDORAN, P. 348.
      surse: DLRLC
  • 6. Despre argumente:
    exemple
    • Argumente tari.
      surse: DLRLC
  • 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Au fost în copilăria mea, în văile Siretului ș-a Moldovei, ierni lungi și tari, cu omăt foarte îmbielșugat. SADOVEANU, O. VIII 209.
      surse: DLRLC
    • Astfel gerul e de tare Cît îngheață-n orice loc Și a gurii răsuflare. ALECSANDRI, P. A. 185.
      surse: DLRLC
  • 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ți-aș mulțămi foarte pentru osteneală Dacă-n vorba-ți tare arătai spre mine Și dacă în șoaptă arătai spre tine. PANN, la TDRG.
      surse: DLRLC
  • 9. Despre aer:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rece răcoros tăios un exemplu
    exemple
    • Era liniște și răcoare în aerul tare, limpede, înviorător al dimineții. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 55.
      surse: DLRLC
  • 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Ceva rom, băiete, rusesc, tare de-ți crapă măseaua! Trage un gît și te dezmorțește. SADOVEANU, O. VI 31.
      surse: DLRLC
    • Rachiu de cel bun, tare, da ea unde-l gustă? MIRONESCU, S. A. 94.
      surse: DLRLC
    • Turnînd prin pahare, săreau stropi din vin de-o șchioapă în sus, de tare ce era. CREANGĂ, A. 97.
      surse: DLRLC
    • 10.1. (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cafea tare.
        surse: DLRLC
  • 11. (Despre culori) Bătător la ochi.
    exemple
    • Erau, cît de cît, felurit îmbrăcate, în rochițe de culori tari unele, altele în fote negre. CAMIL PETRESCU, O. II 79.
      surse: DLRLC

etimologie:

târî

  • 1. tranzitiv A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Boii noștri erau mărunți, bătrîni. Abia tîrau plugul. STANCU, D. 229.
      surse: DLRLC
    • Dis-de-dimineață o vezi pe drum, tîrîndu-și calul de căpăstru. AGÎRBICEANU, S. P. 68.
      surse: DLRLC
    • Bistrița... curgînd mi se părea, în fantasmagoria dintre vis și aievea, că mă tîrăște, cu mal cu tot, pe cursul ei la vale. HOGAȘ, M. N. 62.
      surse: DLRLC
    • Haina-i măturînd pămîntul Și-o tîrăște abia-abia. COȘBUC, P. I 224.
      surse: DLRLC
    • figurat Cu fruntea răzimată-n cer... Tîrăsc în urma mea trecutul. BENIUC, V. 54.
      surse: DLRLC
    • figurat Cele două partide tîrau după ele păcate grele. C. PETRESCU, C. V. 102.
      surse: DLRLC
    • figurat M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A târî barca pe uscat = a trăi greu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A târî pe cineva în noroi = a terfeli onoarea cuiva.
      surse: DLRLC
    • 1.3. A lua, a purta, a duce cu sine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă tîrăște seară de seară prin toate localurile. CAMIL PETRESCU, T. II 102.
        surse: DLRLC
    • 1.4. figurat A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: antrena împinge îndemna un exemplu
      exemple
      • Dușmancele m-au urît, Tot la rele m-au tîrît. TEODORESCU, P. P. 317.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie A târî pe cineva în noroi = a îndemna pe cineva la o faptă josnică, a-l antrena pe un drum greșit.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Chemată adesea peste noapte de bolnav, se tîra pe brînci pînă la patul lui ca să-l ajute. CĂLINESCU, E. 40.
      surse: DLRLC
    • M-am tîrît pe brînci, pe fundul șanțului. GALACTION, O. I 108.
      surse: DLRLC
    • S-a trîntit la pămînt și s-a tîrît de-a bușelea, în lanul de peste drum. POPA, V. 177.
      surse: DLRLC
    • Se tîrăsc rîmele pe pămînt. ȘEZ. IV 120.
      surse: DLRLC
    • figurat Un nor galben de praf se tîra... ca o uriașă vită ascultătoare cu trupul de fum auriu. DUMITRIU, N. 223.
      surse: DLRLC
    • figurat Trei catarge se deosebesc bine; ca trei suliți înălțate parcă anume să spargă norii ce se tîrăsc așa de jos. BART, S. M. 18.
      surse: DLRLC
    • figurat Neguri dese-ncep să cadă Se tîrăsc în jos pe plai. TOPÎRCEANU, B. 24.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A se târî în fața cuiva = a manifesta servilism față se cineva.
      surse: NODEX
    • 2.2. A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Cînd se apropie de casă, abia se mai tîra. DUMITRIU, N. 152.
        surse: DLRLC
      • Florea s-a tîrît cu sacul lui cu linguri la mînăstire. PAS, Z. I 162.
        surse: DLRLC
      • Printr-o sforțare de voință se tîrî pînă la fereastră. BART, E. 249.
        surse: DLRLC
      • Unchiul îl cheamă în odaie; nepotul ascultă, d-abia tîrîndu-se pe picioare. CARAGIALE, P. 48.
        surse: DLRLC
      • figurat Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate, deși nu m-am tîrît prin judecăți de cînd sînt. CREANGĂ, A. 145.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

țar

  • 1. (În Evul Mediu și în epoca modernă, la bulgari, sârbi și ruși) Titlu dat monarhului; persoană care purta acest titlu.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00

etimologie:

Țara Românească

  • 1. Stat feudal românesc, creat la începutul secolului XIV, cuprinzând Muntenia și Oltenia, până la unirea Principatelor.
    surse: DEX '09

etimologie:

țară țeară

  • 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: țărișoară 5 exemple
    exemple
    • Mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaș covor, Vede țară lîngă țară și popor lîngă popor. EMINESCU, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • Domnul... cîrmuia țara împreună cu un sfat de doisprezece boieri. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • Un om... voiește a-și ispiti norocul, călătorind prin țări străine. DRĂGHICI, R. 5.
      surse: DLRLC
    • figurat Pe mine mă pișcau de spate și de ceafă o întreagă republică de furnici, peste a căror țară se abătuse... o margine din poalele nesfîrșit de lungi ale mantalei mele. HOGAȘ, M. N. 11.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie Țara piere de tătari și el bea cu lăutari sau țara piere (sau arde) și baba se piaptănă = satul arde și baba se piaptănă.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie În țara orbilor, chiorul (sau cel cu un ochi) e împărat.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Cap de țară.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A bate toba în țară.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A da sfoară în țară.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie familiar Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. expresie A pune țara la cale = a conduce, a administra o țară.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Aleodor, după ce se urcă în scaunul tătîne-său, deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur. ISPIRESCU, L. 42.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie ironic A pune țara la cale = a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.13.1. prin extensiune A discuta multe și de toate.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.14. expresie popular A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu mă duc, mîndruță-n țări, Da te rog să nu porți flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.16. expresie La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să te sălești a fi totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
    • 1.17. expresie Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Neamul scriitorilor nu numai că-și apără morțiș toate ale sale, dar încă duce și grija autorilor de peste șapte mări și șapte țări. ODOBESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.18. expresie A noua țară = până la (sau de la) mari depărtări.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mîndro, de dragostea noastră Răsărit-a pom în coastă... Cu frunzele de aramă, Mirosind a noua țeară, A rujă ș-a scorțișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70.
        surse: DLRLC
    • 1.19. expresie A căuta nouă mări și nouă țări = a căuta mult până să găsești.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Om ca badea nu se vede... Poți să cauți nouă mări, Nouă mări și nouă țări. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 19.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie în basme A trece peste nouă țări și nouă mări = a străbate o cale foarte lungă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.22. expresie familiar A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.23. expresie în basme Țara nimănui = țară fără stăpân.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.24. expresie Țara nimănui = spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.25. Intră în denumirea unor state sau ținuturi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
    • 1.26. învechit popular Determinat prin numele locuitorilor sau printr-un adjectiv derivat de la acesta, formează nume de state.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Minciuna boierească trece în țara ungurească. NEGRUZZI, S. I 250.
        surse: DLRLC
      • Atunce în țara nemțească încă nu erau cunoscute. DRĂGHICI, R. 63.
        surse: DLRLC
    • 1.27. În vechea organizare politică și administrativă a României:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: provincie un exemplu
      exemple
      • Moldoveni și munteni, pribegi a tulburărilor din țări, priveau cu bătaie de inimă adunarea, oștită grămadă cîte grămadă, după satele și ținuturile de unde veniseră oamenii. RUSSO, O. A. 56.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Acuma Vitoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. SADOVEANU, B. 174.
      surse: DLRLC
    • A mers așa trenul contingentului lungă vreme, străbătînd multă țară, pînă ce au prins a se arăta sate. SADOVEANU, M. C. 85.
      surse: DLRLC
    • figurat Chiar vîrful pălăriei mele... își poate trimete chipul său boțit din țara apusului, plină de întuneric, tocmai în împărăția trandafirie și depărtată a zorilor. HOGAȘ, M. N. 64.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Sus la munte ninge-ngheață... Jos la țeară cade rouă, Ciucu-te nevastă nouă. MARIAN, NU. 713.
        surse: DLRLC
      • Frunza-n codru se rărește, Hai să coborîm în țeară Pîn’ la mîndra primăvară. ALECSANDRI, P. P. 316.
        surse: DLRLC
  • 3. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: patrie 3 exemple
    exemple
    • Pe dată ce primea bani din țară, își cumpăra cărți și dispărea pentru cîtva timp din ochii colegilor săi. CĂLINESCU, E. 169.
      surse: DLRLC
    • Tu n-ai să afli zare și gîrle mai senine Ca gîrlele și zarea din țara mea. EFTIMIU, Î. 149.
      surse: DLRLC
    • Te duci, iubită scumpă, în țărmuri depărtate, Lăsînd frumoasa țară, surori, prieteni, frate. ALECSANDRI, P. I 138.
      surse: DLRLC
  • 4. (În opoziție cu oraș) Mediu rural.
    surse: DEX '09 sinonime: sat
    • 4.1. locuțiune adjectivală La țară = la sat, în sat, într-un sat.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Femeia țipă să fie dusă la oraș, nu-i place la țară, nu e-nvățată să trăiască la țară. STANCU, D. 17.
        surse: DLRLC
      • Locuința mea de vară E la țară. TOPÎRCEANU, P. 51.
        surse: DLRLC
      • Am ieșit într-o zi dintr-o redacție și, prins ca de o spaimă, am plecat la țară, la un prieten. ANGHEL, PR. 56.
        surse: DLRLC
      • Neaflînd minută de răgaz, am fugit la țară. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
    • 4.2. locuțiune adjectivală De (sau de la) țară = de la sat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rural 4 exemple
      exemple
      • Noi sîntem, toți, oameni de la țară. STANCU, D. 149.
        surse: DLRLC
      • Colonelul Dăscălescu, fiu de popă de țară... ajunsese aghiotant domnesc. CAMIL PETRESCU, O. II 10.
        surse: DLRLC
      • Firea lui blajină și îndulcită de povești n-au fost știrbit-o nici nevoile, nici greul vieții de la țară. PĂUN-PINCIO, P. 105.
        surse: DLRLC
      • Cum o să-mi dau fetele după niște boiernași de țară? ALECSANDRI, T. I 131.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Drum de țară.
      surse: DLRLC
    • 4.4. Târg de țară.
      surse: DLRLC
  • 5. Locuitorii unei țări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: națiune popor 2 exemple
    exemple
    • Zi să vie țara, și va dudui muntele de plăieși. DELAVRANCEA, O. II 236.
      surse: DLRLC
    • Ce-ți lipsește măriei-tale? N-ai cu nime război, țara este liniștită și supusă. NEGRUZZI, S. I 146.
      surse: DLRLC
    • 5.1. prin extensiune Oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lume
    • 5.2. expresie A afla târgul și țara = a afla toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.3. expresie A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.4. expresie Ho, țară!
      surse: DLRLC
  • 6. învechit Populație de la sate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: țărănime un exemplu
    exemple
    • Cînd o fi să se scoale țara, tot noi om scula-o. GHICA, A. 546.
      surse: DLRLC

etimologie:

Țările de Jos

  • 1. Denumire dată în Evul Mediu și în epoca modernă teritoriului cuprinzând Belgia, Olanda, Luxemburgul și nord-estul Franței.
    surse: DEX '09

etimologie:

țâr (pește)

  • 1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Stroe Vardaru străbătu săgeată întîiul despărțimînt din raiul lui Mazdrîh, cu arome de țîri și limonie, de scorțișoară, năut, piper și tahîn, năvălind buzna spre a doua ușă din fund. C. PETRESCU, A. R. 64.
      surse: DLRLC
    • Dac-ai fi bun, mai bine un pahar de vinișor, mîncai niște afurisiți de țîri. CARAGIALE, M. 318.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Om foarte slab.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mai bine era de-mi dam fetița după țîrul ăla de Georgescu de la percepție? BASSARABESCU, la CADE.
      surse: DLRLC

etimologie:

vântură-țară

etimologie: