11 definiții pentru priceput


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, adj. 1. Care are cunoștințe numeroase, care are o pregătire temeinică într-un domeniu; capabil; iscusit, abil. ♦ Care exprimă pricepere, înțelepciune. 2. (Rar) Care poate fi (ușor) înțeles, pătruns cu mintea; accesibil inteligenței. – V. pricepe.

PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, adj. 1. Care are cunoștințe numeroase, care are o pregătire temeinică într-un domeniu; capabil; iscusit, abil. ♦ Care exprimă pricepere, înțelepciune. 2. (Rar) Care poate fi (ușor) înțeles, pătruns cu mintea; accesibil inteligenței. – V. pricepe.

PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, adj. 1. (Adesea urmat de o precizare introdusă prin prep. «la» sau «în») Care posedă însușirile cerute pentru a săvîrși ceva, care își cunoaște bine meseria; capabil, destoinic, iscusit, înzestrat. Să sperăm... că medicii d-voastră sînt mai pricepuți decît generalii d-voastră. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. Lăsase torpila în seama sergentului Marin, cel mai priceput și mai cuminte gradat din companie. BART, S. M. 73. Mama pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări. CARAGIALE, O. III 63. Era priceput la trierat și la lucru pămîntului. ȘEZ. I 147. 2. (Rar) Care poate fi înțeles, pătruns cu mintea; accesibil înțelegerii. Ea-nceput... N-a fost lume pricepută și nici lume s-o priceapă. EMINESCU, O. I 132.

PRICEPÚT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PRICEPE și A SE PRICEPE. 2) (despre persoane) Care se orientează cu abilitate în viața cotidiană; care află aplicare oricăror lucruri sau situații; practic. /v. a (se) pricepe

priceput a. care are pricepere, inteligent.

pricepút, -ă adj. Care se pricepe, care știe lucrurile pe care le-a învățat odată: un om priceput la multe. V. înțelept, inteligent, deștept, sagace.

pricép, -cepút, a -cépe v. tr. (vechĭ precép, d. lat. per-cĭpere, a apuca, a pricepe, d. cápere, a lua, a prinde [ca fr. com-prendre, a înțelege]; it. percepire, pv. percebre, fr. percevoir, sp. pg. perceber. V. con-, în- și per-cep). Înțeleg, prind cu mintea: pricep ce spuĭ, cînele pricepe gîndu stăpînuluĭ. V. refl. Știŭ, îs priceput: a te pricepe la toate, în toate, la chimie, la războĭ. Înțeleg, dar nu pricep, expresiune glumeață pin care declarĭ că nu înțelegĭ saŭ nu pricepĭ.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRICEPÚT adj. 1. v. îndemânatic. 2. abil, deștept, dibaci, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, (pop.) mehenghi, (înv. și reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meșteșugăreț, practic, (fam. fig.) breaz. (Un meseriaș ~.) 3. v. competent. 4. v. inteligent. 5. v. autorizat. 6. v. experimentat.

PRICEPÚT adj. v. accesibil, inteligibil.

PRICEPUT adj. 1. iscusit, îndemînatic, (înv.) practicos, practisit. (Om ~.) 2. abil, deștept, dibaci, ingenios, iscusit, isteț, îndemînatic, meșter, (pop.) mehenghi, (înv. și reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meșteșugareț, practic, (fam. fig.) breaz. (Un meseriaș ~.) 3. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, pregătit, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (înv. și pop.) harnic, (pop.) cercat, (înv.) ispitit, mîndru, practic, practicos, practisit. putincios. (Un inginer ~.) 4. ager, deștept, dibaci, inteligent, iscusit, isteț, îndemînatic, (pop.) mintos, (înv. și reg.) marghiol, pricopsit, (prin Transilv.) artut, (Mold. și Bucov.) hîtru, (Transilv.) ocoș, ștram, (înv.) scornaci, (fig.) dezghețat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) 5. autorizat, competent, (franțuzism înv.) ponderos. (O părere ~.) 6. deprins, experimentat, încercat, rutinat, versat. (Un ochi ~.)

priceput adj. v. ACCESIBIL. INTELIGIBIL.

Priceput ≠ neiscusit, nepriceput, stângaci

Intrare: priceput
priceput adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priceput
  • priceputul
  • priceputu‑
  • pricepu
  • priceputa
plural
  • pricepuți
  • pricepuții
  • pricepute
  • priceputele
genitiv-dativ singular
  • priceput
  • priceputului
  • pricepute
  • priceputei
plural
  • pricepuți
  • pricepuților
  • pricepute
  • priceputelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)