4 intrări

97 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bátă3 sf [At: ARH. FOLK. IV, 129 / Pl: net / E: ns cf bată „plai (acoperit de stejar)”] Cu sens neprecizat, într-o poezie populară.

bátă2 sf [At: VICIU, GL. / E: bate] (Reg; ljcp; îe) A fi în ~ (îoc a fi afară) A fi înăuntru, adică a fi bătut (sau la bătaie), în jocul de-a puiul.

bátă1 sf [At: ALECSANDRI, T. 410 / Pl: bate / V: bea-, bete / E: lat vitta, -ae] 1 (Mpl) Cingătoare îngustă și lungă (țesută, mai ales, din lână, cu alesături) cu care se încing țăranii și țărăncile peste mijloc de mai multe ori, de obicei, peste brâu Cf cingătoare, brânișor, brâneț, brăcie. 2 (Îe) A da pe bete (pe cineva sau faptele ciuva) A da de gol. 3 (Îae) A râde de cineva sau de faptele cuiva. 4 (Îe) A da pe cineva pe bete afară A goni pe cineva cu ocară dintr-un loc, dintr-o casă. 5 (Rar) Brăcinar de indispensabil. 6 (Lsg) Parte a unei (fuste sau) rochii ori (fote), care încinge (ca niște bete) mijlocul și prin care poate fi trecut un șiret Si: bantă, betelie. 7 (Pex) îndoitura de la (gâtul sau de la mânecile cămășii ori de la izmene, prin care se bagă brăcinarul). 8 îndoitură îngustă la (haină sau la) cămașă, cu rol estetic. 9 Parte a gulerului de la ie cusută peste ciupag. 10 Marginea postavului care, fiind colorată deosebit de restul stofei, se dă afară din stofa, la croit, și se întrebuințează ca bată1 (1).

BÁTĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”).

BÁTĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”).

BÁTĂ, bete, s. f. 1. (Mai ales în Mold. și Transilv.) Betelie. [Fata] învălătucește struna pe deget și o face ghemușor, pe urmă o coase în bata fustei. SEVASTOS, N. 5. (Numai la pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută, mai ales din lînă de diferite culori, cu care se încing peste mijloc țăranii și țărancele din unele regiuni. V. cingătoare, brîu, bîrneț. A intrat nenea Ghiță. După el, o fetică mlădioasă ca o steblă, cu ochi castanii. Fustă albastră de stambă și bete roșii. SADOVEANU, M. C. 32. Șapte fete, Șapte bete; La izvoare le spălară Și de nori le atîrnară (Curcubeul). SADOVEANU, Z. C. 6. ◊ Expr. A da pe bete (pe cineva sau faptele cuiva) = a da de gol. Vai, bietele fete! Că le-am prăpădit Și le-am dat pe bete... De-acum m-am topit! ALECSANDRI, T. I 124. A da (pe cineva) pe bete afară = a da afară, a goni. Vizirul vorbe d-aceste nevrînd nici a auzi, L-a dat. [pe pescar] pe bete afară ca ș-în cealaltă zi. PANN, P. V III 127.

BÁTĂ, bete, s. f. 1. (Reg.) Betelie. 2. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. – Lat. vitta.

-BÁTĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „adânc”, „profund”, „(referitor la) adâncul mărilor”. [< fr. -bathe].

BÁTĂ béte f. 1) Fâșie îngustă de stofă, aplicată în partea de sus a fustei sau a pantalonilor (pentru ajustare); betelie. 2) mai ales la pl. Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori și împodobită cu ciucuri, mărgele și alte podoabe. [G.-D. betei] /<lat. bitta

bată f. 1. fășie mărginașă de pânză ori de postav; 2. pl. bete, cingătoare mai îngustă de cât brâul; a da pe bete afară, a alunga pe cineva apucându-l de brâu, a-l izgoni: apoi îl dete pe bete din ostrov ISP. [Lat. VITTA].

bátă f., pl. ete (din beată, d. lat. vĭtta, panglică; cat. sp. pg. beta). Betelĭe, bantă, bentiță. Pl. Cingătoare de rochie orĭ de pantalonĭ, o fășie foarte lungă, uneorĭ ornată cu fluturi și cu mărgele. A da pe bete afară, a alunga cu ocărĭ orĭ cu forța. V. brîŭ, curea.

bate [At: COD. VOR., 46/7 / Pzi: bat / E: lat battere (battuere)] 1 vt A lovi, de repetate ori, cu un instrument materia dintr-un vas spre a o amesteca sau o freca bine. 2 vt (Pex; îe) A ~ putineiul A obține unt din lapte sau smântână. 3 vt (Pex; îe) A ~ apa să se aleagă unt A face o muncă zadarnică. 4 vt A lovi ritmic cu ciocanul un metal înroșit în foc pentru a-i da o anumită formă sau a-l durifica. 5 vt (Îe) A ~ bani (sau moneda) A tăia sau a turna bucăți de metal și a imprima pe ele o legendă care le dă curs legal. 6 vt A lovi cu un ciocan tăișul coasei ca să taie mai bine. 7 vt A băga de-a curmezișul, printre firele urzelii, alte fire și a le îndesa, lovindu-le cu vatalele. 8 vt (Lrț) A presa, cu spata, firele din băteală. 9 vt A lovi, cu un băț, pe sub pietrele dintr-un râu spre a alunga peștii spre năvod. 10 vt A izbi repetat, cu un instrument specific o masă de produse vegetale pentru a desprinde semințele sau fibrele textile. 11 vt A lovi repetat, cu o prăjină, crengile pomilor, ca să cadă fructele. 12 vt (Trs; rar; îe) A ~ cuiva perele A repeta neîncetat un sfat. 13 vt A scutura. 14 vt (Îe) A ~ stupii A muta albinele în alt stup. 15 vt A bate cu un ciocan sau cu maiul un metal, un material sau un obiect, în diverse scopuri. 16-17 vti (vi „din” „în”) A produce, cu un instrument muzical, sunete prin lovire. 18 vt A da de știre (lovind un instrument). 19 vt A da alarma. 20 vi (Pop; îe) A ~ (cuiva) în strună A vorbi astfel încât să-i facă plăcere cuiva. 21 vi (Fig; îe) A ~ în retragere A retracta. 22 vi (Îae) A se retrage. 23 vt (Mol; îe) A ~ cărțile A lovi (mereu) de masă cărțile de joc. 24 vt (Mol; îae) A amesteca cărțile. 25 vt (Mol; îae) A juca (mereu) cărți. 26 vt (Ing; îlv) A ~ telegraful sau a ~ o telegramă (înv depeșă) A telegrafia. 27 vt (Înv; îlv) A ~ în tipar A tipări. 28 vt A zdrobi testiculele unui miel sau ied, făcându-l sterp. 29 vt A băga un obiect ascuțit în ceva, lovindu-l repetat cu un corp tare. 30 vt A fixa un obiect de altul în cuie. 31 vt A împodobi un obiect cu ținte, pietre scumpe etc. Și a fereca. 32 vt A îndesa ceva într-un orificiu prin lovituri repetate. 33 vt A bătători. 34 vi A tropăi. 35 vt (Pex) A dansa cu foc. 36 vt (Îe) A ~ drumul sau drumurile (căile, ulițele, țările, codrii) A umbla mult Si: a alerga, a cutreiera. 37 vt (Îae) A face mereu același drum (pentru afaceri). 38 vt (Îe) A ~ mahalalele sau târgurile A umbla mereu prin... 39 vt (Îe) A ~ satu-n vergi A cerși. 40 vt (Îe) A ~ prundurile sau podurile ori lela, treta, brambura, geamburec A hoinări. 41 vt (Îs) ~ poduri Hoinar. 42 vt (Îe) A ~ laturile A rătăci. 43 vt (Îae) A greși. 44 vt (Îe) A ~ câmpii A vorbi aiurea. 45 vt (D. încălțăminte) A produce răni sau bătături Si: a roade. 46 vt A ciocăni. 47 vi (Îe) A ~ din palme A aplauda. 48 vi (Îlav) Cât ai ~ din palme Imediat. 49 vi (Fam; îe) A ~ în pumni A lovi pumnii unul de altul, făcând în necaz cuiva. 50 vt (Fig; pfm; îe) A ~ șaua A da de înțeles, fără a se adresa direct. 51 vi (Îe) A ~ la ușa sau ușile oamenilor A cere (de) pomană. 52 vi (D. păsări și câini) A da din aripi sau din coadă. 53 vi (Fam; pex) A flutura. 54 vi (D. inimă, puls etc.) A palpita. 55 vi (Pop; îe) A i se ~ coliva în piept A fi pe moarte. 56 vr (Fig) A se lovi de repetate ori. 57 vr (D. conținutul oului, la scuturare) A se lovi (de coajă). 58 vr (D. picioarele calului, pex despre cal) A se cosi. 59-60 vtr A (se) lovi. 61 vr (Spc; dfr) A se zdrobi, lovindu-se una de alta. 62 vi A da tare cu ceva în altceva. 63 vt (Îe) A ~ mingea, țurca etc. A (se) juca cu mingea, cu țurca etc. 64-65 vti (Înv) A bombarda. 66-67 vti (D. arme de foc) A trage. 68-69 vti (Pgn) A ajunge. 70 vi (Olt; îe) A ~ cu fruntea în nori A fi înalt. 71 vi (Olt; îae) A fi mândru. 72 vi (D. foc, raze de soare) A se simți. 73 vi (D. băuturi; îe) A ~ la cap A ameți. 74-75 vti (D. grindină, ploaie, brumă etc.) A cădea în cantitate mare, distrugând recolta. 76-77 vti (D. vânt) A sufla (ceva). 78-79 vti (D. aștri) A lumina (ceva). 80 vt (D. Dumnezeu și sfinți) A pedepsi. 81 vt (Îe) A ~ tactul sau măsura A marca, prin mișcări regulate cu mâna sau cu bagheta, tactul unei bucăți muzicale sau al unui vers. 82 vt A- mătănii A face mătănii. 83 vi A înclina spre... 84 vi (Fam, d. culori) A avea nuanța... 85 vi (Mol; cpp. „cu”) A plăcea. 86-87 vti (D. obiecte) A suna ritmic. 88-89 vti (D. câini) A lătra scurt și la intervale regulate. 90-91 vti (D. țarcă) A cârâi. 92 vt(a) A lovi în mod repetat (pentru a pedepsi) Si: a da bătaie. 93 vt (Pop; îe) A ~ ciobănește (furcă, măr, pe roate dobză, gros) A bate (92) foarte tare. 94 vt (Înv; îe) A ~ la tălpi A pedepsi, lovind cu un baston, o vargă etc. la tălpi. 95 vt (Fig; îae; d. avere) A risipi. 96 vt (Îe) A ~ palma (sau laba) A da mâna cu cineva. 97 vt (Îae) A ajunge la o înțelegere. 98-99 vtr (Cpp „de”) A (se) izbi. 100 vt A lovi ușor și repetat cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva, pentru a-i atrage atenția, a-l reconforta, a-l consola sau a-i arăta bunăvoința. 101 vt A lovi ușor cu palma un animal, spre a-l liniști sau a-l mângâia. 102 vt (Pfm; fig; îe) A(-i) ~ capul cuiva A nu da pace. 103 vt (Pgn; fig; îe) A ~ la cap A insista. 104 vt (Fig; îe) A-și ~ capul (sau rar firea) cu (rar pentru sau de) ceva A fi preocupat de... Si: a se frământa. 105 vt (Fig; îe) A-l ~ pe cineva gândul A se gândi (insistent) la... 106 vt (Fig; îe) A-l ~ grija pe cineva A fi neliniștit Si: (iuz) a fi îngrijat, (înv) a fi muncit. 107 vt (Fig; pfm; îe) A ~ cuiva obrazul A-i face cuiva imputări. 108 vt (Fig; pfm; îe) A-și ~ gura (sau limba) degeaba (ori în vânt) A vorbi în zadar Si: a vorbi de-a surda. 109 vt (Fig; pfm; îe) A ~ cu gâlceavă urechile cuiva A supăra cu plângeri. 110 vt (Fig; pfm; îe) A-și ~ picioarele A umbla mult. 111-112 vtr (Pop; d. armăsari; pex; d. iepe) A se împreuna. 113 vi (Rar) A da în cineva. 114 vi (Fig; pfm; îe) A ~ la ochi (rar, la urechi sau la auz) A atrage atenția, trezind interes, bănuială prin neobișnuitul situației Si: a frapa. 115-116 vir (Înv; îe) A (se) ~ cu capul în pământ A (se) umili. 117 vi (Îe) A ~ (cu vorba) A face aluzie la... Si: a aduce vorba a da ponturi, (înv) a pișcă cu vorba. 118 vrr A se lovi unul de altul. 119 vr (Pfm; fig; îe) A se ~ cu pumnii în (sau peste) cap A fi foarte supărat. 120 vr (Îae) A fi disperat. 121 vr (Fig; pfm; îe) A se ~ cu pumnii în piept A se căi. 122 vr (Îae) A fi supărat. 123 vr (Îae) A se mândri. 124 vr (Pfm; îe) A se ~ cu mâna (sau palma) peste gură A se lovi peste gură pentru vorbe nesocotite. 125 vr (Îae) A duce mâna la gură înaintea unei întâmplări neașteptate sau îngrozitoare. 126 vrr A se lovi unul pe altul, pentru a se învinge. 127 vr (D. popoare) A se război. 128 vr A se lupta. 129 vr (Îe) A se ~ în parte A se lupta, fără ca nimeni să iasă învingător. 130 vr (Fig; fam; îe) A se ~ cu moartea A fi în agonie. 131 vr (Fig; pfm; îe) A se ~ cu gândul (sau cu mintea ori cu gândurile) A fi preocupat de ceva. 132 vr (Pfm; îe) A se ~ singur sau de capul său A-și îndrepta comportamentul. 133 vr (Fig; d. hotar; îe) A se ~ cap în cap (sau în cap cu...) A se mărgini cu... 134 vr (Fig; d. două lucruri, situații) A se contrazice. 135 vr (Fig; îe) A se ~ de muscă A sta degeaba. 136 vr (Pop; îe) A se ~ după (rar la sau pe) ceva A căuta cu tot dinadinsul să ajungă la ceva. 137 vi (Îvr) A tinde. 138 vi (Îvr) A face tot posibilul să... 139 vi (Îvr; cpp „spre”) A porni război împotriva cuiva. 140 vt (Îvp; îe) A ~ război A se război. 141 vt A învinge. 142 vt A năpădi. 143 vt A chinui. 144 vt A fi superior. 145 vt (Spc; la jocuri) A câștiga. 146 vt (Ljc; îe) A ~ bancul A ponta sume mari. 147 vr A se zbate. 148 vr (Îc) Cum se ~Dunărea Dans țărănesc nedefinit mai de aproape. 149 vr (Pan; d. pește) A depune icre. 150 vt (Gmț; îe) bătu-te-ar norocul, hazul, pustia, cucul etc. Exprimă simpatia, mirarea, indignarea. 151 vt (Îe) Să mă ~tă Dumnezeu (sau crucea sau Maica-Precistă etc.) Jurământ pentru a fi crezut. 152 vt (Îe) A-și ~ joc de cineva (sau de ceva) A lua în derâdere Si: a batjocori. 153 vt (Pop; îae; complementul este femeia) A seduce, abandonând apoi. 154 vt (Îae; complementul este femeia) A viola. 155 vt (Îae; complementul indică lucruri) A face neglijent. 156 vt (Pfm; îe) A-și ~ mendrele A râde de cineva sau ceva. 157 vt (Îae) A-și face, neîmpiedicat, poftele. 158 vt (Înv; îe) A ~ pizma cuiva A invidia. 159 vrr (Fam; îe) A se ~ pe burtă cu cineva A fi foarte apropiat cu cineva. 160 vt (Îe) A ~ un record (sportiv) A depăși un record (sportiv). 161 vrr (Îlv) A se ~ în duel A (se) duela. 162 vrr (Pfm; îe) Se ~ ziua cu noaptea Se luminează de ziuă. 163 vrr (Îae) Amurgește. 164 vi (Fam; îlv) A ~ la mașină A dactilografia. 165 vt (Fam; îe) A ~ monedă pe... A insista pe... 166 vt (Îe) A ~ toba A spune peste tot un secret (intim). 167 vt (Îe) A ~ (pasul) pe loc A nu progresa. 168 vi (Despre un motor sau un organ de mașină) A funcționa dereglat (scoțând zgomote anonnale). 169-170 vti (D. un clopot, ceasornic etc.) A emite zgomote ritmice care indică ceva.

beat1, ~ă a [At: CORESI, PS. 304 / V: (Mol) bat, ba / Pl: beți, bete / E: ml bibitus] 1 Amețit de băutură Si: aghesmuit, băut2, cherchelit, făcut, matosit. 2 (Fig) Copleșit, tulburat de o stare sufletească plăcută. 3 (Pfm; îe) ~ de cap Zăpăcit.

BÁTE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.). A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.Expr. (Tranz.) Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a-i atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.; fam.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; p. ext. a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta, a se război. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. ◊ Expr. (Refl. recipr.) A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.Loc. vb. (Fam.) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat în zidul cetății. Cine bate oare la fereastra mea?Expr. A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre câini) A lătra. ♦ Intranz. și tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi.Expr. A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. 7. (În expr.) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. Intranz. și tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. – Lat. batt(u)ere.

BEAT2, -Ă, beți, -te, adj. Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, amețit, băut2, cherchelit, făcut2, matosit. ♦ Fig. Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de fericire.Lat. bibitus.

BÁTE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.Expr. (Tranz.) A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. ◊ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; p. ext. a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. ◊ Expr. A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta, a se război. ◊ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. ◊ Expr. A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.Loc. vb. (Fam.) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ◊ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea?Expr. A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). ◊ Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre câini) A lătra. ♦ Intranz. și tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi.Expr. A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. 7. (În expr.) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. Intranz. și tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊ Expr. (Tranz.) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. – Lat. batt(u)ere.

BEÁT2, -Ă, beți, -te, adj. Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, amețit, băut2 (2), cherchelit, făcut2, matosit. ♦ Fig. Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de amor. Beat de fericire.Lat. bibitus.

BÁTE, bat, vb. III. I. Tranz. 1. A lovi un om sau un animal (cu palma, cu biciul, cu varga etc.) în scopul de a-l pedepsi sau de a-l constrînge la o acțiune. Nuntașii au sărit la dînsul și au început să-l bată și să-l bată, de-i mergea colbul. SBIERA, P. 289. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141. Ortomane, Hoțomane, Bate-ți negrul Pe de-ntregul Și te du și fugi de mine. ALECSANDRI, P. P. 11. ◊ (Fig.) Bate șaua să priceapă iapa (= dă cuiva să înțeleagă ceva fără să i se adreseze direct). ◊ Absol. A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară. Pe ciocoi îi bagă-n fiară. ALECSANDRI, P. P. 156. ◊ Expr. A bate măr (sau ca mărul) v. măr. Îl bat de-i merg (sau să-i meargă) fulgii v. fulg. Îl bal de-i iese (sau să-i iasă) untul v. unt. A bate la stroi v. stroi. A bate gros v. gros. A bate la tălpi = a lovi pe cineva peste tălpi (pedeapsă obișnuită în regimurile trecute). A bate la palmă = a lovi peste palmă (pedeapsă obișnuită în școala din trecut). Domnișoara Victoria... vă bătea la palmă. PAS, Z. I 111. (Glumeț; Mold.) Pui de bate = bătaie strașnică. Rămîind fără tovarăși de ispravă și mai dîndu-mi și părintele Isaia un pui de bate așa din senin, chihăiam pe mama... că doar m-a da și pe mine la catihet. CREANGĂ, A. 80. A-și bate capul (sau, rar, firea) cu (sau pentru sau de) ceva = a se gîndi mult la ceva, a-și frămînta mintea, a chibzui fel și chip, a se ocupa mult cu ceva, a se interesa mult de ceva, a-i păsa de ceva. Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii. BENIUC, V. 9. Întîi voia să facă o mustrare duducăi noastre, dar pe urmă... nu și-a mai bătut capul cu asta. SADOVEANU, N. F. 86. Și cînd propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunsă cum a fost? EMINESCU, O. I 134. A bate capul cuiva sau a bate pe cineva la cap = a sta de capul cuiva, a se ține stăruitor de cineva, a nu-i da pace, a-l ameți, a-l toca la cap. Anghelină, stinge lampa... Destul ai stat trează cît ne-a bătut capul cu poveștile acel cioban de la Păstrăveni. SADOVEANU, N. F. 24. De multă vreme Joe umbla după Junona, bătîndu-i capul și spunîndu-i că moare de dragoste pentru dînsa. ISPIRESCU, U. 11. A-l bate (pe cineva) gîndul (sau mintea) sau (refl.) a se bate cu mintea (sau cu gîndul sau cu gîndurile) = a fi preocupat de ceva, a fi obsedat de un gînd (care-l îndeamnă să facă ceva). Turcalete se bătea cu mintea unde să-și ascunsă el procleta lui de avere. GALACTION, O. I 293. De altfel mă bate gîndul s-o cumpăr mai bine eu. REBREANU, R. I 145. Drumeț bătut de gînduri multe. Ne lași atît de greu pe noi... GOGA, P.16. Pururea să bate cu gîndurile, ziua și noaptea, cum ar face o corabie. DRĂGHICI, R. 142. Pe mine mă bate gîndul să las crîngul, Să iau cîmpul. TEODORESCU, P. P. 289. A-i bate (cuiva) gîndul (undeva) = a fi înclinat, aplecat spre..., a-i merge gîndul la... S-a încercat de cîteva ori să afle cam încotro i-ar bate gîndul fetei. VLAHUȚĂ, O. A. 348. A-l bate (pe cineva) grija = a fi neliniștit sau muncit de o grijă, a fi îngrijorat. Cînd m-ar bate numai atîta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gîndul cum să-i port de cheltuială [băiatului la școală]. CREANGĂ, A. 120. A-și bate gura degeaba (sau în vînt) sau (rar) a-și bate limba = a vorbi în zadar, fără nici un rezultat. A-și bate picioarele = a umbla mult, a osteni umblînd. Să nu-și mai bată picioarele de pomană pe, la curte. REBREANU, R. I 191. De n-ar fi și unul ca mine pe acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducîndu-vă [după fată]. CREANGĂ, P. 246. A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a face pe cineva (sau ceva) de rîs, de ocară, a rîde de cineva (sau de ceva), a batjocori. Cine-a vrut să-și bată joc de tine? DUMITRIU, B. F. 100; b) (cu privire la o femeie) a necinsti, a viola. ◊ Fig. (în imprecații, mai ales glumețe) Bată-te norocul! ▭ Să vezi cum prinde mutul limbă... Bată-l cucu să-l bată! SADOVEANU, N. F. 104. Ei, d-apoi le-am mai uitat, bată-le de povești. VLAHUȚĂ, O. A. 49S. Bată-te pîrdalnicu să te bată!... Șezi binișor! ALECSANDRI, T. I 110. Bate-mă, doamne, să zac într-o grădină cu mac, Cu mîndra pe după cap JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382. ♦ Refl. (În expr.) A se bate cu pumnii în (sau peste) cap= a-și da lovituri peste cap în semn de supărare mare, de desperare. O dată încep ele a se boci înăbușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. A se bate cu pumnii în piept = a) a-și da lovituri în piept în semn de pocăință sau de supărare. Împărăteasa... începu a suspina și a plînge, bătîndu-se cu pumnii în pept și smulgîndu-și și părui de supărare. RETEGANUL, P. II 29; b) a se fuduli, a se îngîmfa, a se lăuda. A se bate cu mîna (sau cu palma) peste gură= a se lovi peste gură ca pedeapsă pentru scăparea unor vorbe nesocotite sau în fața unei întîmplări neașteptate sau îngrozitoare. Nu mai face și tu atîta vorbă ca fariseul cel fățarnic. Bate-te mai bine cu mîna peste gură. CREANGĂ, A. 17. ♦ (Ideea de pedeapsă dispare; cu privire la oameni, urmat de determinarea «pe umăr») A lovi ușor peste umăr spre a-i arăta bunăvoință/încredere etc.; (cu privire la un animal, urmat de determinări care indică o parte a corpului) a-l lovi ușor spre a-l mîngîia. Cineva îi bătea [pe cai] cu palma pe gît. DUMITRIU, B. F. 59. Tata i-a strîns ciobanului mîna și l-a bătut cu dragoste pe umăr. SADOVEANU, N. F. 13. Așteptînd să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție. CARAGIALE, M. 61. L-a bătut... cu mîna pe umăr, zicîndu-i Moșule, să știi că de azi înainte ești omul meu. CREANGĂ, A. 20. ◊ Expr. A bate palma (sau, glumeț, laba) cu cineva = a da mîna cu cineva; a ajunge la o înțelegere, a se învoi, a-și da asentimentul pentru o convenție stabilită. Uncheșul Haralambie... după ce a bătut palma cu tinichigiul... s-a coborît din cerdac și s-a dus. SADOVEANU, N. F. 183. Poftesc să vii aicea, să bați cu mine laba și să ne împăcăm. SADOVEANU, P. M. 305. 2. A izbi (pe cineva de ceva). L-a bătut cu capul de pereți.Intranz. (în expr.) A bate la ochi (mai rar la urechi sau la auz) = a izbi vederea (sau auzul) cuiva, trezindu-i luarea-aminte, interesul sau bănuiala. Își puneau întrebări furișe, avînd grijă să se despartă, ca să nu fie cîrdul prea mare și să bată la ochi. PAS, L. I 123. [Lipsurile] băteau prea tare la ochi ca să nu le fi putut îndată constata. ODOBESCU, S. II 395. Înființase o societate secretă cu numele Eterie (tovărășie), nume modest, care nu bătea la auz. GHICA, S. 94. A bate la cap = (despre o sobă sau o mașină de călcat) a provoca dureri de cap (prin difuzare de căldură sau prin degajare de gaze). 3. (Despre încălțăminte, ham, șa etc.) A freca, a roade, a produce răni. Mă bat pantofii. II. 1. Refl. reciproc. A se lua la bătaie, a se încăiera, a se lupta. Se puseră a se bate în săbii și se tăiară, de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31. Am fugit... de frica unei cete de turci, care se bătuse chiar atunci cu volintirii la Secul. CREANGĂ, A. 20. Făt-Frumos își luă ziua-bună de la părinți, ca să se ducă să se bată el singur cu oștile împăratului. EMINESCU, N. 5. Pentr-o fată cît o ceapă Stau feciorii să se bată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 434. ◊ Expr. Se bat calicii (sau lupii sau nebunii) la (sau în) gura cuiva v. gură. A se bate cu moartea = a fi în agonie. A văzut o cioară bătîndu-se cu moartea. RETEGANUL, P. II 66. (Fig.) Cînd se bate ziua cu noaptea = pe înserate, în amurg, cînd se îngînă ziua cu noaptea. (Refl.) A se bate după ceva = a dori foarte mult un lucru, a-i plăcea foarte mult ceva. ◊ Refl. A se lupta cu arme, a purta război. Eu, omul negru, am fost mai apoi Trimis să mă bat într-un mare război. M-am bătut, pentru ca de acum niciodată Popoarele lumii să nu se mai bată. DESLIU, G. 43. S-au sculat sub cîrmuirea rusului o sută de noroade, și se bat o sută de noroade, mă Ghiță Lungu, pentru dreptatea ce-au dobîndit. SADOVEANU, M. C. 160. ◊ Tranz. (Cu complementul «război») Unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236. 2. Tranz. (Cu privire la un dușman, o țară etc.) A învinge, a birui, a înfrînge. Atuncea noroadele mongolilor... cutreierau pămîntul și băteau împărățiile. SADOVEANU, D. P. 75. ◊ Expr. A se da bătut = a se lăsa convins (într-o discuție etc.); a ceda. ♦ (La jocul de cărți, în sport sau. într-o discuție) A cîștiga partida (de joc), a rămîne învingător. L-am bătut de două ori la șah. ♦ A prețui mai mult decît altul, a fi superior cuiva, a întrece. O capră bună bate la lapte o vacă rea. III 1. Tranz. A lovi de mai multe ori un lucru cu altul (mai ales cu o unealtă), pentru a scoate sau a prelucra ceva: a) lovi întruna, cu ustensile speciale de bucătărie, ouăle spre a le amesteca bine, laptele sau smîntîna spre a alege untul. Au început a bate laptele, pănă ce s-a ales untul. DRĂGHICI, R. 140. ◊ Expr. A bate apa-n piuă sau a bate apa să se aleagă untul v. apă. A lovi mereu cu ciocanul sau cu barosul un metal înroșit în foc, spre a-i da o anumită formă. Bate fierul pînă-i cald.Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. Că de mult ce ești avut, Bani de aur ai bătut. ALECSANDRI, P. P. 211. c) A lovi de repetate ori, cu un ciocan mic, tăișul coasei (așezat pe bîtcă), spre a-l ascuți. d) (Cu privire la cuie, nituri, țăruși etc.) A înfige, a vîrî prin lovituri repetate (cu ciocanul, cu maiul etc.). Nuntașii ies afară, caută un par înalt, îl bat în mijlocul ogrăzii. SEVASTOS, N. 331. ♦ A fixa un obiect de altul țintuindu-l cu ceva. Un cerc de aur bătut cu diamante. EMINESCU, N. 6. De-i găsi o para frîntă în toată casa, să mi-o bați în frunte! ALECSANDRI, T. 1557. Alții... să bată... potcoavele. ȘEZ. II 10. e) (Folosit și absolut) A îndesa cu spata firele bătelii. Am țesut bine, dadă Reveca?Nu bate într-o parte. Apucă spata drept de mijloc. DELAVRANCEA, A. 4. Ileana Cusînzeana... cum țesea, de cîteori bătea cu brîgla, totdeauna ieșeau cîte două cătane îmbrăcate și-narmate. RETEGANUL, P. V 40. f) (Întrebuințat absolut sau cu complementul «apa») A da mereu cu un băț în apa (sau pe sub pietrele din apa) unui rîu, spre a scormoni peștii din ascunzători. Băiatul intră cu plasa în gîrlă. Bătu în sus, bătu în jos, și pește să prinză, cîtuși de cît. ISPIRESCU, L. 280. Un al treilea pescar vine cu luntrea și bate apa pînă ce se sfîrșește de strîns tot năvodul. I. IONESCU, P. 408. g) (Cu privire la grîu, porumb etc.)A îmblăti, a descoji, a dezghioca; (cu privire la plantele textile) a zdrobi prin lovituri repetate (cu o bîtă sau cu un mai), spre a face să se desprindă fibrele. Au pus să se treiere cerealele și să bată păpușoii. I. IONESCU, D. 295. [Inul] îl bat, îl curăță, îl meliță, îl perie, îl torc. DRĂGHICI, R. 78. h) A lovi cu o prăjină crengile unui pom spre a face să cadă fructele. Am bătut toți merii din grădină. i) (Cu privire la un covor, la o pătură, la o haină etc.) A scutura (de praf). Soldatul intră cu pantofii:îi luase lelea Uța să-i bată. D. ZAMFIRESCU, R 216. j) (Cu privire la tobă, la toacă etc.) A produce, prin lovituri ritmice, sunetul caracteristic al obiectului respectiv. Pune-l să bată toba la casa dregătorilor. PAS, L. I 17. Tălpoiul face iute o darabană... și începe a bate ca de război, brr... brr! CREANGĂ, P. 310. ◊ Expr. A bate toba = a lansa știri, a nu păstra un secret, a divulga imediat cele auzite. A bate toba la urechea surdului, se zice despre cei ce nu vor să asculte ce li se spune. A-i bate (cuiva) în strună = a vorbi (cuiva) așa cum îi place. Femeia a priceput slăbiciunea bărbatului și totdeauna i-a bătut în strună. SEVASTOS, N. 3. ◊ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep, «din») Veneau toboșarii și trîmbițașii, bătînd din tobe și sunînd din trîmbițe. ISPIRESCU, M. V. 42. j) (Cu privire la pămînt sau arie) A bătători; p. ext. a lovi cu piciorul de repetate ori (jucînd sau tropăind). Se prind de mîini și se desprind... Și bat pămîntul tropotind în tact ușor. COȘBUC, P. I 57. ♦ (Cu privire la un joc) A juca cu foc. [Polca] o băteam vîrtos cînd eram mic. ALECSANDRI, T. I 93. l) A îndesa (ceva) prin apăsări repetate. Toader... întinse mîna la cărbune... și-l aruncă în lulea, bătîndu-l cu unghia. D. ZAMFIRESCU, R. 239. Bunătatea brînzei de oi atîrnă de la meșteșugul baciului de a prepara cașul și de la chipul de a o bate la putină. ȘEZ. VII 100. m) A lovi ceva de repetate ori cu un mai sau cu un ciocan (de exemplu carnea ca să se frăgezească, rufele muiate în apă ca să iasă din ele săpunul și leșia etc.). Iarna toarce la fuioare... Apoi vara-n foc de soare Bate pînza la izvoare. ALECSANDRI, T. 272. Își muia cîte-o bucată de carne, bătînd-o cu maiul. DRĂGHICI, R. 149. n) (Cu complementul «mingea») A azvîrli mingea departe (lovind-o cu ceva); p. ext. a se juca cu mingea. o) A juca mult cărți;a amesteca cărțile de joc. Își duce veacul numai în străinătăți... acolo bate cărți și petrece. SADOVEANU, N. F. 50. ◊ Expr. (La jocul de cărți) A bate o carte (sau cărțile) = a răspunde la cartea altuia cu o carte mai mare. Toderică... chemă pre vătaful și se puse la jucat stos. Îi bătu toate cărțile de-a rîndul. NEGRUZZI, S. I 84. Tranz. (Cu privire la un drum) A face mereu aceeași cale, a umbla mult (pe un drum), a străbate. De trei nopți aceeași cale Bate călătorul. TOPÎRCEANU, S. A. 39. Numai eu, rămas același, Bat mereu același drum. EMINESCU, O. I 112. Ordonă să se ridice îndată mic și mare... și să bată codrii, ca să prinză pe fugari. NEGRUZZI Ș. I 108. Nu le-o mai dat pofta să bată drumul leșului! ȘEZ. VII 26. Foaie verde bob năut, Lungu-i drumul și bătut; Nu-i bătut de car cu boi Nici de turmele de oi, Ci de ochișorii mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200. ◊ Expr. A bate (pasul) pe loc = a face o acțiune fără să realizeze vreun progres. Producția în țările lagărului imperialist bate pasul pe loc, iar neînsemnata creștere a producției industriale în aceste țări este legată numai de militarizarea economiei naționale, de pregătirile de război și de ducerea războaielor banditești de cotropire. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 81. ♦ (Cu privire la un loc) A frecventa des, a umbla într-una prin...; a cutreiera. Astăzi [ciobanii] fug noaptea de la stînă și bal satele primprejur. GALACTION, O. I 65. Se înhăitase cu cîțiva feciori de boieri și băteau mahalalele ziua și noaptea. GHICA, S. 40. Multe mări am trecut, Multe țări am bătut. TEODORESCU, P. P. 173. ◊ Expr. A bate prundurile (sau podurile) = a umbla de colo pînă colo (fără nici o treabă sau vreun scop), a hoinări. Toată ziulica bate prundurile după scăldat. CREANGĂ, A. 13. A bate cîmpii = a vorbi într-aiurea, a se abate de la chestiunea discutată, a ocoli un subiect care nu convine să fie discutat. (Intranz.) A bate în retragere = a) (despre o, armată) a se retrage din fața inamicului; b) fig. a renunța să mai susțină ceva cu aceeași tărie, a da îndărăt, a retracta. 3. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «în» sau «la») A lovi cu degetul sau cu pumnul în ușă, în fereastră etc. mai ales spre a atrage atenția celor dinăuntru; a ciocăni, a pocăni. Unul începuse să bată cu pumnul în geam. DUMITRIU, B. F. 10. Văzîndu-se-n sat... începu a bate pe la ușile oamenilor să-l lase de mas. RETEGANUL, P. I 11. Un orologiu sună noaptea jumătate. La castel, în poartă, oare cine bate? BOLINTINEANU, O. 33. ◊ Expr. A bate pe la ușile oamenilor = a cere de pomană. ◊ Fig. Iarna bate la ușă.Războiul bătea la poarta țării. PAS, Z. I 94. (Cu elipsa determinării) N-or mai jeli trudiții la praguri boierești; Ast an, la fiecare din ei belșugul bate. DESLIU, 49. 4. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu», arătînd instrumentul și, prin prep. «în»), obiectul acțiunii) A lovi tare, a izbi (uneori în semn de mînie, de nerăbdare sau spre a amenința sau intimida pe cineva). Expr. A bate cu pumnul (sau cu pumnii) în masă, ca manifestare a mîniei. Izbucni, strigînd și bătînd cu pumnii în masă. BART, E. 285. ◊ A lovi un animal spre a-l îndemna la mers. Călăreții... În caii lor sălbateci bat cu scările de lemn. EMINESCU, O. I 148. 5. Intranz. (Despre valurile apei) A se lovi, a se izbi (de maluri etc.). Valuri roșii băteau la Salonic în port. BOUREANU, S. P. 3. Numai bătrînul simțea puterea apei care-i bătea în glezne. SADOVEANU, N. F. 27. ◊ Refl. În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie. ALECSANDRI, P. III 298. 6. Refl. (Despre mai multe lucruri) A se lovi unul de altul. Frunza lin se bate În codru-nflorit. ALECSANDRI, P. I 197. ◊ Expr. A se bate cap în cap = a fi cu totul opus, contradictoriu, diferit; a se contrazice. Venea să se intereseze care este adevărul în vălmășagul de știri ce circulau și se băteau cap în cap. REBREANU, R. I 505. ◊ Tranz. Peste vîrfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin. EMINESCU, O. I 206. (Despre fructe) A se atinge, a se strivi, a se bătuci. 7. Refl. A se zbate, a se zvîrcoli. Te bați pe iarbă noaptea întreagă, fără să adormi. DELAVRANCEA, la TDRG. IV. Intranz. 1. (Despre arme de foc) A trage. Ofițeri, murind, strigau în vaiete: Artileria... să bată... artileria... Și artileria prinse să bată. CAMILAR, N. I 49 ◊ Tranz. (Învechit) A bombarda. Tunurile lor bat zidiurile aiste necontenit de cinci zile. ALECSANDRI, T. 1494. Bătea partea de sus a cetății cu zece tunuri. BĂLCESCU, O. II 113. 2. (Despre o armă de foc) A trimite proiectilul pînă la...; p. ext. (despre glas sau ochi) a ajunge pînă la..., a atinge, a cuprinde. Pușca aceasta bate departe.În toate părțile unde bate ochiul, [vezi] buchete de arbori și colțuri de dumbravă. SADOVEANU, O. A. II 186. Miriște și imașuri, cît bate ochiul. VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ (Despre plante) Cum ți-e grîul...?Bun, cumetre, bun... bate la piept. SANDU-ALDEA, U. P. 152. 3. (Uneori determinat prin «cu vorba») A face aluzie, a aduce vorba, a pișcă cu vorba. Atunci [împăratul] a stat și a cugetat, înțelegînd unde bătea al șaptelea sfetnic al său. Bătea în ce bătuseră și ceilalți șase. SADOVEANU, D. P. 125. Ei! Acu înțeleg eu unde bate vorba lui! CARAGIALE, O. I 54. 4. A înclina spre..., a fi aplecat spre... Mintea lui ca o cumpănă se clătina, cînd într-o parte, cînd în alta, dar tot spre înșelare bătea. CONTEMPORANUL, VIII 213. 5. (În expr.) A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva. Mai potriviți unde să-i găsești?... Numai atîta mă îngrijește, că Luluța nu bate nicidecum cu Guliță. ALECSANDRI, T. I 176. V. Intranz. (Despre unele fenomene ale naturii) 1. (Despre vînt) A sufla. Spre Creasta Ciungă Nouri s-alungă... Vîntul cu aspre aripe reci Bate din coastă A vreme proastă. DEȘLIU, M. 28. Începu să bată ușor un vînt reavăn. DUMITRIU, B. F. 15. Bate un vînt peste ape. BENIUC, V. 115. Cînd a-nceput să bată vîntul... am scos foaia mea de cort. SAHIA, N. 80. ◊ Tranz. Mă bate vîntul în față. 2. (Despre brumă, ploaie, grindină) A cădea, a lovi în... Ploaie măruntă și deasă de început de noiembrie bătuse toată noaptea în geamuri și ziduri. STANCU, U.R.S.S. 36. Ploaia bate-n geamuri, streșinile cîntă. TOPÎRCEANU, S. A. 35 ◊ Tranz. Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită. ALECSANDRI, O. 167. Codrule cu frunza lată, Bruma cază, nu te bată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. ◊ Tranz. Fig. (Despre secetă) Să știți că și în anul ăsta ne bate seceta. PAS, L. I 8. 3. (Despre soare, lună, stele) A atinge, a-și trimite razele pînă la..., a lumina; a se reflecta în... S-au lungii pe mal, acolo unde bătea mai tare soarele. PAS, L. I 64. Peste toate bate acum soarele de dimineață tot mai covîrșitor, în explozii de puzderii de aur, risipind cele din urmă pilcuri de negură în văgăuni. SADOVEANU, O. A. II 191. Soarele bătea căldicel pe prispă. VLAHUȚĂ, O. A. III 179. Și dacă stele bat în lac Adîncu-i luminîndu-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninîndu-mi gîndul. EMINESCU, O. I 193. Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri. EMINESCU, O. I 101. Pe aceeași ulicioară Bate luna în ferești, Numai tu de după gratii Vecinie nu te mai ivești! EMINESCU, O. I 112. ◊ Tranz. Mă bate soarele-n ochi. HOGAȘ, M. N. 19. Codrul... își deschide-a lui adîncuri fața lunei să le bată. EMINESCU, O. I 83. VI. 1. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «din» sau «în», indicînd o parte a corpului)A lovi, a mișca dintr-o parte a corpului. Vreo douăzeci de soldați... băteau din călcîie... să se încălzească. DUMITRIU, B. F. 118. ◊ (Poetic) Un greier... Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinteni. EMINESCU, O. I 87. ◊ Expr. A bate din (sau în) palme = a-și lovi palmele spre a-și manifesta un sentiment de bucurie, de aprobare (v. aplauda) sau spre a chema pe cineva. Spune și el după noi, bătînd din palme: «tata, vine tata!. SAHIA, N. 48. Cît ai bate din palme = într-o clipă, pe loc, imediat. Crîșmărița iute a lăsat obloanele în jos, a aprins lumînarea și, cît ai bate din palme, ni s-a și înfățoșat cu o cană mare de lut, plină cu vin de Odobești. CREANGĂ, A. 97. A bate în pumni = a lovi un pumn de altul spre a-i face cuiva în ciudă. A bate din picior = a lovi cu piciorul în pămînt ca semn de amenințare sau intimidare, sau spre a arăta că vrea să-și impună voința. împăratul a bătut din picior: Luați-l! SADOVEANU, D. P. 32. Scaraoschi... mînios grozav, chemă înaintea sa toată drăcimea și bătu din picior, strigînd... CREANGĂ, P. 57. A bate din picioare = (despre animale, mai ales despre cai) a lovi cu picioarele în pămînt de nerăbdare. [Iepele] nechezau și băteau din picioare. EMINESCU, N. 20. A bate din (sau în) buze = a rămîne păgubit de ceva sau înșelat în așteptările sale. Prepeleac a rămas bătînd în buze. CREANGĂ, P. 46. ♦ (Despre păsări; determinat prin «din aripi») A lovi aerul cu aripile. Au prins a bate din aripi cucoșii. SADOVEANU, F. J. 602. ◊ (Despre cîini; determinat prin «din coadă») A da din coadă. [Cățeaua] se lipi la pămînt schelălăind, apoi prinse a bate din coadă. SADOVEANU, O. III 357. 2. Tranz. (În expr.) A bate tactul (sau măsura) = a marca, prin mișcări regulate (făcute cu mîna, cu piciorul sau cu o baghetă), fiecare tact al unei bucăți muzicale. (Fig.) În casă tac toate. Un singur covor Atacă, pe nas, uvertura. Și cărțile toate-l urmează în cor, începe să cînte întregul decor, Ceasornicul bate măsura. TOPÎRCEANU, M. 37. A bate mătănii = a face mătănii. Alături... o femeie bătrînă bătea metanii. DUMITRIU, B. F. 137. 3. Intranz. (Despre inimă, puls, tîmple) A zvîcni, a palpita, a pulsa (în mod normal sau din cauza unei emoții, a unei boli). Inima... începu să-i bată atît de tare, încît îi tăia răsuflarea. DUMITRIU, B. F. 47. Cum îți bătea pe gît, sub mîna-mi, O vinișoară albăstrie! TOMA, V. 377. Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie. EMINESCU, O. I 79. Bătrînul Dan pe sînu-i apasă a lui mînă Și simte că tot bate o inimă romînă. ALECSANDRI, O. 209. ◊ Refl. Mi se bate inima. ♦ (Despre aparatul telegrafic) A funcționa. Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? CARAGIALE, O. I 123. ♦ Tranz. (Învechit; cu privire la o telegramă etc.) A da o telegramă, a transmite ceva prin telegraf. Ce să fac?... Batem o depeșă la București... la minister, la gazete. CARAGIALE, O. I 126. Refl. pas. M-am dus printre poruncile stăpînirii ce se băteau a telegraf. SADOVEANU, N. F. 110. ◊ (Despre instrumente muzicale sau despre un clopot, un ceasornic etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice. Un clopot bătu de patru ori. DUMITRIU, B. F. 109. Am plecat fruntea pînă ce mi-a ajuns bărbia de ceasornic. L-am auzit deodată bătînd. SADOVEANU, N. F. 82. Cînd mă pui să odihnesc, Doba-mi bate să pornesc, Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302. ◊ Tranz. San-Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202. 4. Intranz. (Despre cîini) A lătra (scurt și la intervale egale). Răsunete dulci încă vibrau, cînd un cîne răspunse, bătînd ascuțit de trei ori. SADOVEANU, O. III 357. Dacă vrei să nu te muște cînii și să te lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos, la pămînt, și să-i lași să te latre cît le place, fără să te urnești din loc; căci ei bat cît bat și de la o vreme te părăsesc și se duc. CREANGĂ, A. 68. Ce lup intră-n sat Și cînii nu bat? (Ceața). SADOVEANU, P. C. 6. VII. Intranz. (Despre culori; urmat de determinări introduse prin prep. «în») A avea o nuanță de..., a da în... Soarele, de un galben bătînd ușor în roșu, părea culcat, ca pentru a se odihni, pe marginea orizontului. STANCU, U.R.S.S. [Printre lespezi] răsărea o iarbă moale ca mătasea... Buruiană ciudată, care crește cine știe unde, ca și copăceii aceia cu foi lungi, bătînd într-un verde-întunecat. PAS, L. I 86. 238. Părul ei lung, negru, care bătea în albastru, căzu în bucle acoperindu-i curba fină a gîtului. BART, E. 169. Capu-i bate-n aurel, Ciocu-i bate-n argințel. TEODORESCU, P. P. 39. Forme gramaticale: perf. s. bătui, part. bătut.

BEAT, -Ă, beți, -te, adj. 1. Cu mintea tulburată de băuturi alcoolice, în stare de ebrietate, amețit de băutură. Vorbise fără supărare și-l lovise ca în vis. Era beat. DUMITRIU, B. F. 158. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune. SADOVEANU, N. F. 94. ◊ Expr. Beat mort (sau turtă, lemn, tun, cuc, frînt etc.) sau mort (sau cuc trecut) de beat = beat peste măsură. Vasile se închisese în casă și zăcea beat mort toată ziua. DUMITRIU, N. 246. Doarmelămuri în locul lui altcareva dinlăuntru. E beat mort. GALAN, Z. R. 386. Măi băieți, măi... spunea Codău beat lemn. CAMILAR, N. I 196. Boierul tot bea și bea... și cînd au fost... cuc de beat... s-au prăvălit ca mort într-o parte. SBIERA, P. 224. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») îmbătat, copleșit (de un sentiment, de o impresie puternică etc.); amețit. Rizea se miră că nu-l vede beat de bucurie. DUMITRIU, B. F. 110. Beat de viață, pieptul mi-l umflu. De chiote văzduhu-ntreg să-l umplu. BENIUC, V. 55. Privirile de farmec bete Mi le-am întors cătră pămîntIar spicele jucau în vînt, Ca-n horă după-un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176. ◊ Expr. Beat de cap = amețit; zăpăcit. ♦ (Despre om sau priviri) Tulbure, rătăcit (ca privirea unui om beat). Cu pasul slab, cu ochii beți, El a plecat, gemînd, p-afară. COȘBUC, P. I 101.

arată toate definițiile

Intrare: bată
bată1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ba
  • bata
plural
  • bete
  • betele
genitiv-dativ singular
  • bete
  • betei
plural
  • bete
  • betelor
vocativ singular
plural
Intrare: bat (suf. - adâncime)
bat1 (suf. - adâncime)
sufix (I7-S)
  • bat
bată2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • bată
Intrare: bate
verb (VT606)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bate
  • batere
  • bătut
  • bătutu‑
  • bătând
  • bătându‑
singular plural
  • bate
  • bateți
  • băteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bat
(să)
  • bat
  • băteam
  • bătui
  • bătusem
a II-a (tu)
  • bați
(să)
  • bați
  • băteai
  • bătuși
  • bătuseși
a III-a (el, ea)
  • bate
(să)
  • ba
  • bătea
  • bătu
  • bătuse
plural I (noi)
  • batem
(să)
  • batem
  • băteam
  • băturăm
  • bătuserăm
  • bătusem
a II-a (voi)
  • bateți
(să)
  • bateți
  • băteați
  • băturăți
  • bătuserăți
  • bătuseți
a III-a (ei, ele)
  • bat
(să)
  • ba
  • băteau
  • bătu
  • bătuseră
Intrare: beat (amețit)
beat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A35)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beat
  • beatul
  • beatu‑
  • bea
  • beata
plural
  • beți
  • beții
  • bete
  • betele
genitiv-dativ singular
  • beat
  • beatului
  • bete
  • betei
plural
  • beți
  • beților
  • bete
  • betelor
vocativ singular
plural
bat3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A35.1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bat
  • batul
  • batu‑
  • ba
  • bata
plural
  • beți
  • beții
  • bete
  • betele
genitiv-dativ singular
  • bat
  • batului
  • bete
  • betei
plural
  • beți
  • beților
  • bete
  • betelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bată

  • 1. (la) plural Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: betiță 2 exemple
    exemple
    • A intrat nenea Ghiță. După el, o fetică mlădioasă ca o steblă, cu ochi castanii. Fustă albastră de stambă și bete roșii. SADOVEANU, M. C. 32.
      surse: DLRLC
    • Șapte fete, Șapte bete; La izvoare le spălară Și de nori le atîrnară (Curcubeul). SADOVEANU, Z. C. 6.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A da pe bete (pe cineva sau faptele cuiva) = a da de gol.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vai, bietele fete! Că le-am prăpădit Și le-am dat pe bete... De-acum m-am topit! ALECSANDRI, T. I 124.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A da (pe cineva) pe bete afară = a da afară.
      surse: DLRLC sinonime: goni un exemplu
      exemple
      • Vizirul vorbe d-aceste nevrînd nici a auzi, L-a dat [pe pescar] pe bete afară ca ș-în cealaltă zi. PANN, P. V III 127.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • [Fata] învălătucește struna pe deget și o face ghemușor, pe urmă o coase în bata fustei. SEVASTOS, N. 5.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *bitta (= vitta „legătură”).
    surse: DEX '09 DEX '98

bate

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.)
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: izbi lovi 5 exemple
    exemple
    • A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.
      surse: DEX '09
    • Nuntașii au sărit la dînsul și au început să-l bată și să-l bată, de-i mergea colbul. SBIERA, P. 289.
      surse: DLRLC
    • Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141.
      surse: DLRLC
    • Ortomane, Hoțomane, Bate-ți negrul Pe de-ntregul Și te du și fugi de mine. ALECSANDRI, P. P. 11.
      surse: DLRLC
    • absolut A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară. Pe ciocoi îi bagă-n fiară. ALECSANDRI, P. P. 156.
      surse: DLRLC
    • diferențiere tranzitiv A lovi un om sau un animal (cu palma, cu biciul, cu varga etc.) în scopul de a-l pedepsi sau de a-l constrânge la o acțiune.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A bate măr (sau ca mărul) = a bate foarte tare (pe cineva).
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.2. expresie Îl bat de-i merg (sau să-i meargă) fulgii.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Îl bat de-i iese (sau să-i iasă) untul.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A bate la stroi.
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A bate gros.
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A bate la tălpi = a lovi pe cineva peste tălpi (pedeapsă obișnuită în regimurile trecute).
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A bate la palmă = a lovi peste palmă (pedeapsă obișnuită în școala din trecut).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Domnișoara Victoria... vă bătea la palmă. PAS, Z. I 111.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie glumeț Moldova Pui de bate = bătaie strașnică.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Rămîind fără tovarăși de ispravă și mai dîndu-mi și părintele Isaia un pui de bate așa din senin, chihăiam pe mama... că doar m-a da și pe mine la catihet. CREANGĂ, A. 80.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 NODEX
      • diferențiere A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap.
        surse: DEX '98
    • 1.10. expresie reflexiv A se bate cu pumnii în piept = a face caz de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: fuduli lăuda mândri îngâmfa
    • 1.11. expresie reflexiv A se bate cu pumnii în piept = a-și da lovituri în piept în semn de pocăință sau de supărare.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Împărăteasa... începu a suspina și a plînge, bătîndu-se cu pumnii în pept și smulgîndu-și și părui de supărare. RETEGANUL, P. II 29.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie reflexiv A se bate cu pumnii în (sau peste) cap = a-și da lovituri peste cap în semn de supărare mare, de desperare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • O dată încep ele a se boci înăbușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie reflexiv A se bate cu mâna (sau cu palma) peste gură = a se lovi peste gură ca pedeapsă pentru scăparea unor vorbe nesocotite sau în fața unei întîmplări neașteptate sau îngrozitoare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai face și tu atîta vorbă ca fariseul cel fățarnic. Bate-te mai bine cu mîna peste gură. CREANGĂ, A. 17.
        surse: DLRLC
    • 1.14. tranzitiv A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Cineva îi bătea [pe cai] cu palma pe gît. DUMITRIU, B. F. 59.
        surse: DLRLC
      • Tata i-a strîns ciobanului mîna și l-a bătut cu dragoste pe umăr. SADOVEANU, N. F. 13.
        surse: DLRLC
      • Așteptînd să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție. CARAGIALE, M. 61.
        surse: DLRLC
      • L-a bătut... cu mîna pe umăr, zicîndu-i: Moșule, să știi că de azi înainte ești omul meu. CREANGĂ, A. 20.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a plictisi pe cineva cu vorba.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: cicăli plictisi sâcâi tracasa 2 exemple
      exemple
      • Anghelină, stinge lampa... Destul ai stat trează cît ne-a bătut capul cu poveștile acel cioban de la Păstrăveni. SADOVEANU, N. F. 24.
        surse: DLRLC
      • De multă vreme Joe umbla după Junona, bătîndu-i capul și spunîndu-i că moare de dragoste pentru dînsa. ISPIRESCU, U. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.16. expresie reflexiv reciproc familiar A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva.
      surse: DEX '09
    • 1.17. expresie A bate palma (sau, argotic, laba) cu cineva = a da mâna cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.17.1. prin extensiune A încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
        exemple
        • Uncheșul Haralambie... după ce a bătut palma cu tinichigiul... s-a coborît din cerdac și s-a dus. SADOVEANU, N. F. 183.
          surse: DLRLC
        • Poftesc să vii aicea, să bați cu mine laba și să ne împăcăm. SADOVEANU, P. M. 305.
          surse: DLRLC
    • 1.18. expresie A-și bate capul (sau, rar, firea) cu (sau pentru sau de) ceva = a se gândi mult la ceva, a-și frământa mintea, a chibzui fel și chip, a se ocupa mult cu ceva, a se interesa mult de ceva, a-i păsa de ceva.
      surse: DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii. BENIUC, V. 9.
        surse: DLRLC
      • Întîi voia să facă o mustrare duducăi noastre, dar pe urmă... nu și-a mai bătut capul cu asta. SADOVEANU, N. F. 86.
        surse: DLRLC
      • Și cînd propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
    • 1.19. expresie A-l bate (pe cineva) gândul (sau mintea) sau (reflexiv) a se bate cu mintea (sau cu gândul sau cu gândurile) = a fi preocupat de ceva, a fi obsedat de un gând (care-l îndeamnă să facă ceva).
      surse: DLRLC NODEX 5 exemple
      exemple
      • Turcalete se bătea cu mintea unde să-și ascunză el procleta lui de avere. GALACTION, O. I 293.
        surse: DLRLC
      • De altfel mă bate gîndul s-o cumpăr mai bine eu. REBREANU, R. I 145.
        surse: DLRLC
      • Drumeț bătut de gînduri multe. Ne lași atît de greu pe noi... GOGA, P.16.
        surse: DLRLC
      • Pururea să bate cu gîndurile, ziua și noaptea, cum ar face o corabie. DRĂGHICI, R. 142.
        surse: DLRLC
      • Pe mine mă bate gîndul să las crîngul, Să iau cîmpul. TEODORESCU, P. P. 289.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie A-i bate (cuiva) gândul (undeva) = a fi înclinat, aplecat spre..., a-i merge gândul la...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-a încercat de cîteva ori să afle cam încotro i-ar bate gîndul fetei. VLAHUȚĂ, O. A. 348.
        surse: DLRLC
      • Mintea lui ca o cumpănă se clătina, cînd într-o parte, cînd în alta, dar tot spre înșelare bătea. CONTEMPORANUL, VIII 213.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie A-l bate (pe cineva) grija = a fi neliniștit sau muncit de o grijă, a fi îngrijorat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd m-ar bate numai atîta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gîndul cum să-i port de cheltuială [băiatului la școală]. CREANGĂ, A. 120.
        surse: DLRLC
    • 1.22. expresie A-și bate picioarele = a umbla mult, a osteni umblând.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să nu-și mai bată picioarele de pomană pe la curte. REBREANU, R. I 191.
        surse: DLRLC
      • De n-ar fi și unul ca mine pe acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducîndu-vă [după fată]. CREANGĂ, P. 246.
        surse: DLRLC
    • 1.23. expresie figurat Bate șaua să priceapă iapa = dă cuiva să înțeleagă ceva fără să i se adreseze direct.
      surse: DLRLC
    • 1.24. expresie figurat Este folosit în imprecații, mai ales glumețe.
      surse: DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Bată-te norocul!
        surse: DLRLC
      • Să vezi cum prinde mutul limbă... Bată-l cucu să-l bată! SADOVEANU, N. F. 104.
        surse: DLRLC
      • Ei, d-apoi le-am mai uitat, bată-le de povești. VLAHUȚĂ, O. A. 49S.
        surse: DLRLC
      • Bată-te pîrdalnicu să te bată!... Șezi binișor! ALECSANDRI, T. I 110.
        surse: DLRLC
      • Bate-mă, doamne, să zac într-o grădină cu mac, Cu mîndra pe după cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a rămâne învingător. A birui un dușman în luptă, în război.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: birui câștiga învinge 2 exemple
    exemple
    • L-am bătut de două ori la șah.
      surse: DLRLC
    • Atuncea noroadele mongolilor... cutreierau pămîntul și băteau împărățiile. SADOVEANU, D. P. 75.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. reflexiv reciproc A se lua la bătaie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: lupta război (vb.) încăiera 4 exemple
      exemple
      • Se puseră a se bate în săbii și se tăiară, de curgea sîngele vale. RETEGANUL, P. V 31.
        surse: DLRLC
      • Am fugit... de frica unei cete de turci, care se bătuse chiar atunci cu volintirii la Secul. CREANGĂ, A. 20.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos își luă ziua-bună de la părinți, ca să se ducă să se bată el singur cu oștile împăratului. EMINESCU, N. 5.
        surse: DLRLC
      • Pentr-o fată cît o ceapă Stau feciorii să se bată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 434.
        surse: DLRLC
    • 2.3. locuțiune verbală reflexiv reciproc A se bate în duel = duela
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.4. expresie reflexiv reciproc A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: contrazice un exemplu
      exemple
      • Venea să se intereseze care este adevărul în vălmășagul de știri ce circulau și se băteau cap în cap. REBREANU, R. I 505.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie reflexiv Se bat calicii (sau lupii sau nebunii) la (sau în) gura cuiva.
      surse: DLRLC
    • 2.6. expresie reflexiv A se bate cu moartea = a fi în agonie.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A văzut o cioară bătîndu-se cu moartea. RETEGANUL, P. II 66.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie figurat Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.8. expresie reflexiv A se bate după ceva = a dori foarte mult un lucru, a-i plăcea foarte mult ceva.
      surse: DLRLC
    • 2.9. reflexiv A se lupta cu arme, a purta război.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: lupta război (vb.) 3 exemple
      exemple
      • Eu, omul negru, am fost mai apoi Trimis să mă bat într-un mare război. M-am bătut, pentru ca de acum niciodată Popoarele lumii să nu se mai bată. DESLIU, G. 43.
        surse: DLRLC
      • S-au sculat sub cîrmuirea rusului o sută de noroade, și se bat o sută de noroade, mă Ghiță Lungu, pentru dreptatea ce-au dobîndit. SADOVEANU, M. C. 160.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv (Cu complementul «război») Unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic. CREANGĂ, P. 236.
        surse: DLRLC
    • 2.10. A prețui mai mult decât altul, a fi superior cuiva.
      surse: DLRLC sinonime: întrece un exemplu
      exemple
      • O capră bună bate la lapte o vacă rea.
        surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A se da bătut = a se lăsa convins (într-o discuție etc.).
      surse: DLRLC NODEX sinonime: ceda
  • 3. tranzitiv A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. A izbi (pe cineva de ceva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izbi lovi 2 exemple
    exemple
    • Gospodina bate covoarele.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • L-a bătut cu capul de pereți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. locuțiune verbală familiar A bate la mașină = dactilografia
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.2. locuțiune verbală familiar A bate la ochi (mai rar la urechi sau la auz) = a izbi vederea (sau auzul) cuiva, trezindu-i luarea-aminte, interesul sau bănuiala; a frapa, a atrage atenția, a fi suspect.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: frapa 3 exemple
      exemple
      • Își puneau întrebări furișe, avînd grijă să se despartă, ca să nu fie cîrdul prea mare și să bată la ochi. PAS, L. I 123.
        surse: DLRLC
      • [Lipsurile] băteau prea tare la ochi ca să nu le fi putut îndată constata. ODOBESCU, S. II 395.
        surse: DLRLC
      • Înființase o societate secretă cu numele Eterie (tovărășie), nume modest, care nu bătea la auz. GHICA, S. 94.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A bate bani (sau monedă) = a fabrica monede de metal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Că de mult ce ești avut, Bani de aur ai bătut. ALECSANDRI, P. P. 211.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie A bate monedă = a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui.
      surse: DEX '09
    • 3.5. A juca mult cărți; a amesteca cărțile de joc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Își duce veacul numai în străinătăți... acolo bate cărți și petrece. SADOVEANU, N. F. 50.
        surse: DLRLC
      • 3.5.1. expresie A bate o carte = a juca o carte de joc.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 3.5.2. expresie A bate o carte (sau cărțile) = a răspunde la cartea altuia cu o carte mai mare.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Toderică... chemă pre vătaful și se puse la jucat stos. Îi bătu toate cărțile de-a rîndul. NEGRUZZI, S. I 84.
          surse: DLRLC
    • 3.6. (Cu privire la un drum) A face mereu aceeași cale, a umbla mult (pe un drum).
      surse: DLRLC sinonime: străbate 5 exemple
      exemple
      • De trei nopți aceeași cale Bate călătorul. TOPÎRCEANU, S. A. 39.
        surse: DLRLC
      • Numai eu, rămas același, Bat mereu același drum. EMINESCU, O. I 112.
        surse: DLRLC
      • Ordonă să se ridice îndată mic și mare... și să bată codrii, ca să prinză pe fugari. NEGRUZZI Ș. I 108.
        surse: DLRLC
      • Nu le-o mai dat pofta să bată drumul leșului! ȘEZ. VII 26.
        surse: DLRLC
      • Foaie verde bob năut, Lungu-i drumul și bătut; Nu-i bătut de car cu boi Nici de turmele de oi, Ci de ochișorii mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200.
        surse: DLRLC
      • 3.6.1. expresie A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.7. (Cu privire la un loc) A frecventa des, a umbla într-una prin...
      surse: DLRLC sinonime: cutreiera 3 exemple
      exemple
      • Astăzi [ciobanii] fug noaptea de la stînă și bat satele primprejur. GALACTION, O. I 65.
        surse: DLRLC
      • Se înhăitase cu cîțiva feciori de boieri și băteau mahalalele ziua și noaptea. GHICA, S. 40.
        surse: DLRLC
      • Multe mări am trecut, Multe țări am bătut. TEODORESCU, P. P. 173.
        surse: DLRLC
      • 3.7.1. expresie A bate podurile (sau prundurile sau drumurile) = a umbla de colo până colo (fără nici o treabă sau vreun scop).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: hoinări vagabonda un exemplu
        exemple
        • Toată ziulica bate prundurile după scăldat. CREANGĂ, A. 13.
          surse: DLRLC
    • 3.8. expresie A bate (pasul) pe loc = a nu realiza niciun progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Producția în țările lagărului imperialist bate pasul pe loc, iar neînsemnata creștere a producției industriale în aceste țări este legată numai de militarizarea economiei naționale, de pregătirile de război și de ducerea războaielor banditești de cotropire. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 81.
        surse: DLRLC
    • 3.9. expresie A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a vorbi aiurea, a ocoli un subiect care nu convine să fie discutat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: divaga
    • 3.10. expresie A bate apa-n piuă sau a bate apa să se aleagă untul.
      surse: DLRLC
    • 3.11. A lovi mereu cu ciocanul sau cu barosul un metal înroșit în foc, spre a-i da o anumită formă.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Bate fierul până-i cald.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.12. A lovi de repetate ori, cu un ciocan mic, tăișul coasei (așezat pe batcă), spre a-l ascuți.
      surse: DLRLC
    • 3.13. (Cu privire la cuie, nituri, țăruși etc.) A înfige, a vârî prin lovituri repetate (cu ciocanul, cu maiul etc.).
      surse: DLRLC sinonime: vârî înfige un exemplu
      exemple
      • Nuntașii ies afară, caută un par înalt, îl bat în mijlocul ogrăzii. SEVASTOS, N. 331.
        surse: DLRLC
    • 3.14. A fixa un obiect țintuindu-l de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • A bătut tablourile pe pereți.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Bătuse capacul lăzii în cuie.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Un cerc de aur bătut cu diamante. EMINESCU, N. 6.
        surse: DLRLC
      • De-i găsi o para frîntă în toată casa, să mi-o bați în frunte! ALECSANDRI, T. 1557.
        surse: DLRLC
      • Alții... să bată... potcoavele. ȘEZ. II 10.
        surse: DLRLC
    • 3.15. A freca învârtind și lovind de pereții unui vas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Batem albușurile până se fac spumă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Bate untul în putinei.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Bate frișca.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Au început a bate laptele, pănă ce s-a ales untul. DRĂGHICI, R. 140.
        surse: DLRLC
    • 3.16. A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Mă bate un pantof.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.17. (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • absolut Am țesut bine, dadă Reveca? – Nu bate într-o parte. Apucă spata drept de mijloc. DELAVRANCEA, A. 4.
        surse: DLRLC
      • absolut Ileana Cosînzeana... cum țesea, de cîte ori bătea cu brîgla, totdeauna ieșeau cîte două cătane îmbrăcate și-narmate. RETEGANUL, P. V 40.
        surse: DLRLC
    • 3.18. (Întrebuințat absolut sau cu complementul «apa») A da mereu cu un băț în apa (sau pe sub pietrele din apa) unui râu, spre a scormoni peștii din ascunzători.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Băiatul intră cu plasa în gîrlă. Bătu în sus, bătu în jos, și pește să prinză, cîtuși de cît. ISPIRESCU, L. 280.
        surse: DLRLC
      • Un al treilea pescar vine cu luntrea și bate apa pînă ce se sfîrșește de strîns tot năvodul. I. IONESCU, P. 408.
        surse: DLRLC
    • 3.19. Cu privire la grâu, porumb etc.:
      exemple
      • Au pus să se treiere cerealele și să bată păpușoii. I. IONESCU, D. 295.
        surse: DLRLC
    • 3.20. (Cu privire la plantele textile) A zdrobi prin lovituri repetate (cu o bâtă sau cu un mai), spre a face să se desprindă fibrele.
      surse: DLRLC sinonime: zdrobi un exemplu
      exemple
      • [Inul] îl bat, îl curăță, îl meliță, îl perie, îl torc. DRĂGHICI, R. 78.
        surse: DLRLC
    • 3.21. A lovi cu o prăjină crengile unui pom spre a face să cadă fructele.
      surse: DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Am bătut toți merii din grădină.
        surse: DLRLC NODEX
      • Bate nucile.
        surse: DLRLC NODEX
    • 3.22. (Cu privire la un covor, la o pătură, la o haină etc.) A scutura de praf (lovind repetat cu un băț, cu bătătorul etc.).
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Soldatul intră cu pantofii: – îi luase lelea Uța să-i bată. D. ZAMFIRESCU, R 216.
        surse: DLRLC
    • 3.23. Cu privire la pământ sau arie:
      surse: DLRLC NODEX sinonime: bătuci bătători tăpși
      • 3.23.1. prin extensiune A lovi cu piciorul de repetate ori (jucând sau tropăind).
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Se prind de mîini și se desprind... Și bat pămîntul tropotind în tact ușor. COȘBUC, P. I 57.
          surse: DLRLC
    • 3.24. (Cu privire la un joc) A juca cu foc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Polca] o băteam vîrtos cînd eram mic. ALECSANDRI, T. I 93.
        surse: DLRLC
    • 3.25. A îndesa (ceva) prin apăsări repetate.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Toader... întinse mîna la cărbune... și-l aruncă în lulea, bătîndu-l cu unghia. D. ZAMFIRESCU, R. 239.
        surse: DLRLC
      • Bunătatea brînzei de oi atîrnă de la meșteșugul baciului de a prepara cașul și de la chipul de a o bate la putină. ȘEZ. VII 100.
        surse: DLRLC
    • 3.26. A lovi ceva de repetate ori cu un mai sau cu un ciocan (de exemplu carnea ca să se frăgezească, rufele muiate în apă ca să iasă din ele săpunul și leșia etc.).
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Iarna toarce la fuioare... Apoi vara-n foc de soare Bate pînza la izvoare. ALECSANDRI, T. 272.
        surse: DLRLC
      • Își muia cîte-o bucată de carne, bătînd-o cu maiul. DRĂGHICI, R. 149.
        surse: DLRLC
    • 3.27. (Cu complementul «mingea») A azvârli mingea departe (lovind-o cu ceva).
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră).
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: ciocăni 2 exemple
    exemple
    • Valurile bat de zidurile cetății.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • Cine bate oare la fereastra mea?
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 4.1. (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile «în» sau «la») A lovi cu degetul sau cu pumnul în ușă, în fereastră etc. mai ales spre a atrage atenția celor dinăuntru; a pocăni.
      surse: DLRLC sinonime: ciocăni 6 exemple
      exemple
      • Unul începuse să bată cu pumnul în geam. DUMITRIU, B. F. 10.
        surse: DLRLC
      • Văzîndu-se-n sat... începu a bate pe la ușile oamenilor să-l lase de mas. RETEGANUL, P. I 11.
        surse: DLRLC
      • Un orologiu sună noaptea jumătate. La castel, în poartă, oare cine bate? BOLINTINEANU, O. 33.
        surse: DLRLC
      • figurat Iarna bate la ușă.
        surse: DLRLC
      • figurat Războiul bătea la poarta țării. PAS, Z. I 94.
        surse: DLRLC
      • figurat (Cu elipsa determinării) N-or mai jeli trudiții la praguri boierești; Ăst an, la fiecare din ei belșugul bate. DESLIU, 49.
        surse: DLRLC
      • 4.1.1. expresie A bate (pe) la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cerși
    • 4.2. (Urmat de determinări introduse prin prepoziția «cu», arătând instrumentul și, prin prepoziția «în», obiectul acțiunii) A lovi tare, a izbi (uneori în semn de mânie, de nerăbdare sau spre a amenința sau intimida pe cineva).
      surse: DLRLC
      • 4.2.1. expresie A bate cu pumnul (sau cu pumnii) în masă, ca manifestare a mâniei.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Izbucni, strigînd și bătînd cu pumnii în masă. BART, E. 285.
          surse: DLRLC
      • 4.2.2. A lovi un animal spre a-l îndemna la mers.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Călăreții... În caii lor sălbateci bat cu scările de lemn. EMINESCU, O. I 148.
          surse: DLRLC
    • 4.3. (Cu privire la tobă, la toacă etc.) A produce, prin lovituri ritmice, sunetul caracteristic al obiectului respectiv.
      surse: DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Pune-l să bată toba la casa dregătorilor. PAS, L. I 17.
        surse: DLRLC
      • Tălpoiul face iute o darabană... și începe a bate ca de război, brr... brr! CREANGĂ, P. 310.
        surse: DLRLC
      • intranzitiv (Cu determinări introduse prin prep, «din») Veneau toboșarii și trîmbițașii, bătînd din tobe și sunînd din trîmbițe. ISPIRESCU, M. V. 42.
        surse: DLRLC
      • 4.3.1. expresie A bate toba = a lansa știri, a nu păstra un secret, a divulga imediat cele auzite.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • 4.3.2. expresie A bate toba la urechea surdului, se zice despre cei ce nu vor să asculte ce li se spune.
        surse: DLRLC
      • 4.3.3. expresie A-i bate (cuiva) în strună = a vorbi (cuiva) așa cum îi place.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Femeia a priceput slăbiciunea bărbatului și totdeauna i-a bătut în strună. SEVASTOS, N. 3.
          surse: DLRLC
    • 4.4. expresie A bate din gură degeaba (sau în vânt) sau (rar) a-și bate limba = a vorbi în zadar, fără niciun rezultat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: trăncăni
  • 5. intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepozițiile «din» sau «în», indicând o parte a corpului) A lovi, a mișca dintr-o parte a corpului.
    surse: DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Vreo douăzeci de soldați... băteau din călcîie... să se încălzească. DUMITRIU, B. F. 118.
      surse: DLRLC
    • poetic Un greier... Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinteni. EMINESCU, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A bate din (sau în) palme = a-și lovi palmele spre a-și manifesta un sentiment de bucurie, de aprobare sau spre a chema pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Spune și el după noi, bătînd din palme: «tata, vine tata!». SAHIA, N. 48.
        surse: DLRLC
    • 5.2. expresie Cît ai bate din palme = într-o clipă, pe loc.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: imediat (adv.) un exemplu
      exemple
      • Crîșmărița iute a lăsat obloanele în jos, a aprins lumînarea și, cît ai bate din palme, ni s-a și înfățoșat cu o cană mare de lut, plină cu vin de Odobești. CREANGĂ, A. 97.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie A bate în pumni = a lovi un pumn de altul spre a-i face cuiva în ciudă.
      surse: DLRLC
    • 5.4. expresie A bate din picior = a lovi cu piciorul în pământ ca semn de amenințare sau intimidare, sau spre a arăta că vrea să-și impună voința.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: porunci răsti 2 exemple
      exemple
      • Împăratul a bătut din picior: Luați-l! SADOVEANU, D. P. 32.
        surse: DLRLC
      • Scaraoschi... mînios grozav, chemă înaintea sa toată drăcimea și bătu din picior, strigînd... CREANGĂ, P. 57.
        surse: DLRLC
    • 5.5. expresie A bate din picioare = (despre animale, mai ales despre cai) a lovi cu picioarele în pământ de nerăbdare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: tropăi un exemplu
      exemple
      • [Iepele] nechezau și băteau din picioare. EMINESCU, N. 20.
        surse: DLRLC
    • 5.6. expresie A bate din (sau în) buze = a rămâne păgubit de ceva sau înșelat în așteptările sale.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Prepeleac a rămas bătînd în buze. CREANGĂ, P. 46.
        surse: DLRLC
    • 5.7. (Despre păsări; determinat prin «din aripi») A face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Au prins a bate din aripi cucoșii. SADOVEANU, F. J. 602.
        surse: DLRLC
    • 5.8. (Despre câini; determinat prin «din coadă») A da din coadă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Cățeaua] se lipi la pămînt schelălăind, apoi prinse a bate din coadă. SADOVEANU, O. III 357.
        surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv A face o mișcare (relativ regulată).
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. expresie A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX un exemplu
      exemple
      • figurat În casă tac toate. Un singur covor Atacă, pe nas, uvertura. Și cărțile toate-l urmează în cor, Începe să cînte întregul decor, Ceasornicul bate măsura. TOPÎRCEANU, M. 37.
        surse: DLRLC
      • diferențiere A bate tactul (sau măsura) = a marca, prin mișcări regulate (făcute cu mâna, cu piciorul sau cu o baghetă), fiecare tact al unei bucăți muzicale.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Alături... o femeie bătrînă bătea metanii. DUMITRIU, B. F. 137.
        surse: DLRLC
    • 6.3. (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice (în mod normal sau din cauza unei emoții, a unei boli).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: palpita pulsa zvâcni 7 exemple
      exemple
      • Îi bate inima de frică.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Îmi bat tâmplele.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Inima... începu să-i bată atît de tare, încît îi tăia răsuflarea. DUMITRIU, B. F. 47.
        surse: DLRLC
      • Cum îți bătea pe gît, sub mîna-mi, O vinișoară albăstrie! TOMA, V. 377.
        surse: DLRLC
      • Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie. EMINESCU, O. I 79.
        surse: DLRLC
      • Bătrînul Dan pe sînu-i apasă a lui mînă Și simte că tot bate o inimă romînă. ALECSANDRI, O. 209.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Mi se bate ochiul drept. Mi se bate inima.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.4. (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.5. tranzitiv (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Valuri roșii băteau la Salonic în port. BOUREANU, S. P. 3.
        surse: DLRLC
      • Numai bătrînul simțea puterea apei care-i bătea în glezne. SADOVEANU, N. F. 27.
        surse: DLRLC
      • reflexiv În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie. ALECSANDRI, P. III 298.
        surse: DLRLC
  • 7. reflexiv (Despre mai multe lucruri) A se lovi unul de altul.
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Frunza lin se bate În codru-nflorit. ALECSANDRI, P. I 197.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Peste vîrfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin. EMINESCU, O. I 206.
      surse: DLRLC
  • 8. reflexiv A se zbate, a se zvârcoli.
    surse: DLRLC sinonime: zbate zvârcoli un exemplu
    exemple
    • Te bați pe iarbă noaptea întreagă, fără să adormi. DELAVRANCEA, la TDRG.
      surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: trage 2 exemple
    exemple
    • O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Ofițeri, murind, strigau în vaiete: Artileria... să bată... artileria... Și artileria prinse să bată. CAMILAR, N. I 49.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tunurile lor bat zidiurile aiste necontenit de cinci zile. ALECSANDRI, T. 1494.
        surse: DLRLC
      • Bătea partea de sus a cetății cu zece tunuri. BĂLCESCU, O. II 113.
        surse: DLRLC
    • 9.2. prin extensiune (Despre glas sau ochi) A ajunge până la...
      exemple
      • În toate părțile unde bate ochiul, [vezi] buchete de arbori și colțuri de dumbravă. SADOVEANU, O. A. II 186.
        surse: DLRLC
      • Miriște și imașuri, cît bate ochiul. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • (Despre plante) Cum ți-e grîul...? – Bun, cumetre, bun... bate la piept. SANDU-ALDEA, U. P. 152.
        surse: DLRLC
  • 10. intranzitiv (Uneori determinat prin «cu vorba») A face aluzie, a aduce vorba, a pișca cu vorba.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Bate în ciocoi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Atunci [împăratul] a stat și a cugetat, înțelegînd unde bătea al șaptelea sfetnic al său. Bătea în ce bătuseră și ceilalți șase. SADOVEANU, D. P. 125.
      surse: DLRLC
    • Ei! Acu înțeleg eu unde bate vorba lui! CARAGIALE, O. I 54.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a lua în derâdere pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: batjocori un exemplu
      exemple
      • Cine-a vrut să-și bată joc de tine? DUMITRIU, B. F. 100.
        surse: DLRLC
    • 10.2. expresie A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a necinsti, a viola o fată, o femeie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 10.3. expresie A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mai potriviți unde să-i găsești?... Numai atîta mă îngrijește, că Luluța nu bate nicidecum cu Guliță. ALECSANDRI, T. I 176.
        surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv (Despre vânt) A purta curenții de aer.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sufla 5 exemple
    exemple
    • Spre Creasta Ciungă Nouri s-alungă... Vîntul cu aspre aripe reci Bate din coastă A vreme proastă. DEȘLIU, M. 28.
      surse: DLRLC
    • Începu să bată ușor un vînt reavăn. DUMITRIU, B. F. 15.
      surse: DLRLC
    • Bate un vînt peste ape. BENIUC, V. 115.
      surse: DLRLC
    • Cînd a-nceput să bată vîntul... am scos foaia mea de cort. SAHIA, N. 80.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Mă bate vântul în față.
      surse: DLRLC
  • 12. intranzitiv (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 5 exemple
    exemple
    • Ploaie măruntă și deasă de început de noiembrie bătuse toată noaptea în geamuri și ziduri. STANCU, U.R.S.S. 36.
      surse: DLRLC
    • Ploaia bate-n geamuri, streșinile cîntă. TOPÎRCEANU, S. A. 35.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită. ALECSANDRI, O. 167.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Codrule cu frunza lată, Bruma cază, nu te bată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv figurat (Despre secetă) Să știți că și în anul ăsta ne bate seceta. PAS, L. I 8.
      surse: DLRLC
  • 13. intranzitiv tranzitiv (Despre soare, lună, stele) A atinge, a-și trimite razele până la...; a se reflecta în...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: lumina 9 exemple
    exemple
    • Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • S-au lungit pe mal, acolo unde bătea mai tare soarele. PAS, L. I 64.
      surse: DLRLC
    • Peste toate bate acum soarele de dimineață tot mai covîrșitor, în explozii de puzderii de aur, risipind cele din urmă pîlcuri de negură în văgăuni. SADOVEANU, O. A. II 191.
      surse: DLRLC
    • Soarele bătea căldicel pe prispă. VLAHUȚĂ, O. A. III 179.
      surse: DLRLC
    • Și dacă stele bat în lac Adîncu-i luminîndu-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninîndu-mi gîndul. EMINESCU, O. I 193.
      surse: DLRLC
    • Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • Pe aceeași ulicioară Bate luna în ferești, Numai tu de după gratii Vecinic nu te mai ivești! EMINESCU, O. I 112.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Mă bate soarele-n ochi. HOGAȘ, M. N. 19.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Codrul... își deschide-a lui adîncuri fața lunei să le bată. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
  • 14. intranzitiv regional (Despre câini) A lătra (scurt și la intervale egale).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: hămăi lătra 3 exemple
    exemple
    • Răsunete dulci încă vibrau, cînd un cîne răspunse, bătînd ascuțit de trei ori. SADOVEANU, O. III 357.
      surse: DLRLC
    • Dacă vrei să nu te muște cînii și să te lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos, la pămînt, și să-i lași să te latre cît le place, fără să te urnești din loc; căci ei bat cît bat și de la o vreme te părăsesc și se duc. CREANGĂ, A. 68.
      surse: DLRLC
    • Ce lup intră-n sat Și cînii nu bat? (Ceața). SADOVEANU, P. C. 6.
      surse: DLRLC
  • 15. intranzitiv expresie A bate în retragere = a se retrage din luptă.
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: retrage
  • 16. intranzitiv expresie A bate în retragere = a retracta cele spuse mai înainte.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: retracta
  • 17. intranzitiv (Despre culori; urmat de determinări introduse prin prepoziția «în») A se apropia de..., a avea o nuanță de..., a da în...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 5 exemple
    exemple
    • Bate în albastru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Soarele, de un galben bătînd ușor în roșu, părea culcat, ca pentru a se odihni, pe marginea orizontului. STANCU, U.R.S.S.
      surse: DLRLC
    • [Printre lespezi] răsărea o iarbă moale ca mătasea... Buruiană ciudată, care crește cine știe unde, ca și copăceii aceia cu foi lungi, bătînd într-un verde-întunecat. PAS, L. I 86. 238.
      surse: DLRLC
    • Părul ei lung, negru, care bătea în albastru, căzu în bucle acoperindu-i curba fină a gîtului. BART, E. 169.
      surse: DLRLC
    • Capu-i bate-n aurel, Ciocu-i bate-n argințel. TEODORESCU, P. P. 39.
      surse: DLRLC
  • 18. intranzitiv tranzitiv A emite zgomote ritmice care indică ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 18.1. învechit (Despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: funcționa un exemplu
      exemple
      • Ei? Nu bate telegraful?... Bate; ce treabă alta are? CARAGIALE, O. I 123.
        surse: DLRLC
      • 18.1.1. expresie tranzitiv A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă, a transmite ceva prin telegraf.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Ce să fac?... Batem o depeșă la București... la minister, la gazete. CARAGIALE, O. I 126.
          surse: DLRLC
        • reflexiv pasiv M-am dus printre poruncile stăpînirii ce se băteau la telegraf. SADOVEANU, N. F. 110.
          surse: DLRLC
    • 18.2. (Despre instrumente muzicale sau despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete muzicale sau ritmice cu o anumită semnificație.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Un clopot bătu de patru ori. DUMITRIU, B. F. 109.
        surse: DLRLC
      • Am plecat fruntea pînă ce mi-a ajuns bărbia de ceasornic. L-am auzit deodată bătînd. SADOVEANU, N. F. 82.
        surse: DLRLC
      • Cînd mă pui să odihnesc, Doba-mi bate să pornesc, Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv San-Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202.
        surse: DLRLC

etimologie:

beat (amețit) bat

  • exemple
    • Vorbise fără supărare și-l lovise ca în vis. Era beat. DUMITRIU, B. F. 158.
      surse: DLRLC
    • E beat, domnule judecător, nu știe ce spune. SADOVEANU, N. F. 94.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Beat mort (sau turtă, lemn, tun, cuc, frânt etc.) sau mort (sau cuc, trecut) de beat = beat peste măsură.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Vasile se închisese în casă și zăcea beat mort toată ziua. DUMITRIU, N. 246.
        surse: DLRLC
      • Doarme – lămuri în locul lui altcareva dinlăuntru. E beat mort. GALAN, Z. R. 386.
        surse: DLRLC
      • Măi băieți, măi... spunea Codău beat lemn. CAMILAR, N. I 196.
        surse: DLRLC
      • Boierul tot bea și bea... și cînd au fost... cuc de beat... s-au prăvălit ca mort într-o parte. SBIERA, P. 224.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Copleșit, amețit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Beat de amor. Beat de fericire.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Rizea se miră că nu-l vede beat de bucurie. DUMITRIU, B. F. 110.
      surse: DLRLC
    • Beat de viață, pieptul mi-l umflu. De chiote văzduhu-ntreg să-l umplu. BENIUC, V. 55.
      surse: DLRLC
    • Privirile de farmec bete Mi le-am întors cătră pămînt – Iar spicele jucau în vînt, Ca-n horă după-un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176.
      surse: DLRLC

etimologie: