11 definiții pentru cherchelit chirchilit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cherchelít, ~ă a [At: DUNĂREANU, CH. 72 / V: ~ce~, chirchi~ / Pl: ~iți, ~e / E: chercheli] (Ușor) amețit de băutură Si: (reg) chiarbuz.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. – V. chercheli.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. – V. chercheli.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Familiar) Ușor amețit de băutură; afumat. Au avut nenorocul să se prezinte lui Nicolaie Filipescu chercheliți, iar acesta i-a dat afară și a deschis ferestrele să iasă duhoarea de alcool. PAS, Z. II 220. Variantă: chirchilít, -ă (DUNĂREANU, CH. 72) adj.

CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (Fam.) Ușor amețit de băutură; afumat. – V. chercheli.

cherchelit a. amețit de vin. [Rostire populară din perpelit sau părpălit, pârlit pe d’asupra].

chirchilít, ~ă a vz cherchelit

chiur, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Reg) Cherchelit.

CHIRCHILÍT, -Ă adj. v. cherchelit.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHERCHELÍT adj. v. beat.

CHERCHELIT adj. amețit, băut, beat, îmbătat, turmentat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vîjîit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămîiat, tîrnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (Un om ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chirchilít, -ă, (cherchelít, -ă), adj. (pop.) amețit (de băutură); băut, beat, afumat.

Intrare: cherchelit
cherchelit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cherchelit
  • cherchelitul
  • cherchelitu‑
  • chercheli
  • cherchelita
plural
  • chercheliți
  • chercheliții
  • cherchelite
  • cherchelitele
genitiv-dativ singular
  • cherchelit
  • cherchelitului
  • cherchelite
  • cherchelitei
plural
  • chercheliți
  • chercheliților
  • cherchelite
  • cherchelitelor
vocativ singular
plural
chirchilit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chirchilit
  • chirchilitul
  • chirchilitu‑
  • chirchili
  • chirchilita
plural
  • chirchiliți
  • chirchiliții
  • chirchilite
  • chirchilitele
genitiv-dativ singular
  • chirchilit
  • chirchilitului
  • chirchilite
  • chirchilitei
plural
  • chirchiliți
  • chirchiliților
  • chirchilite
  • chirchilitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cherchelit chirchilit

  • 1. familiar Care s-a îmbătat (ușor).
    exemple
    • Au avut nenorocul să se prezinte lui Nicolaie Filipescu chercheliți, iar acesta i-a dat afară și a deschis ferestrele să iasă duhoarea de alcool. PAS, Z. II 220.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi chercheli
    surse: DEX '98 DEX '09