12 definiții pentru afumat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

afumat1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: afuma] 1-11 Afumare (1-11).

afumat2, ~ă [At: DRĂGHICI, R. 140/9 / Pl: ~ați, ~e / E: afuma] 1-2 a (D. alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării sau al obținerii unei arome. 3 a Înnegrit de fum. 4 a (Pex) Îngălbenit de vechime. 5 a (D. mâncăruri) Cu gust neplăcut de arsură. 6 a (Fig; fam) Beat. 7 sf (Bot; reg) Strugure alb-gălbui-roșietic, cu pigment negru.

AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înnegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. Fig. (Fam.) Amețit, turmentat; beat. – V. afuma.

AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înnegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. Fig. (Fam.) Amețit, turmentat; beat. – V. afuma.

AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, adj. 1. (Despre carne, pește etc.) Care a fost expus la fum în scopul conservării. Mihalachi se și întoarce c-o harchină de costiță afumată. VLAHUȚĂ, O. A. II 89. 2. Acoperit de fum, înnegrit. Erau, în circiuma joasă și afumată, mușterii mulți. PAS, L. I 90. Privea în păretele afumat, la umbra sa proprie. EMINESCU, N. 58. ♦ Îngălbenit de vechime. Dintr-un smoc de tărfăloage de moșie... scoase o hîrtie afumată pe care mi-a dat-o NEGRUZZI, S. I 186. 3. (Despre mîncări) Cu gust neplăcut de fum. Bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite. CREANGĂ, P. 292. 4. Fig. (Familiar, despre persoane) Amețit de băutură; cherchelit. Era slobod de serviciu în ziua aceea și venea de la cîrciumă puțintel afumat. PAS, Z. I 50. Era afumat rău de tot în seara aceea. CARAGIALE, O. I 16.

AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înnegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. Fig. (Fam., despre oameni) Amețit de băutură, cherchelit. – V. afuma.

afumat a. 1. pus sau ars la fum; 2. parfumat: odaie afumată cu smirnă; 3. acoperit cu fum, îngălbenit prin vechime: icoane afumate; 4. fumuriu: caprele sunt negre, roșcate, afumate; 5. pop. afumat (cu luleaua), beat: era afumat rău nenea Ghiță CAR.

afumát, -ă adj. Pus la fum. Stricat de fum (relativ la gust). Parfumat. Murdărit de fum: icoane afumate. Fig. Cam beat.

Afumați pl. numele unui sat în județul Ilfov: 2600 loc. Aci se dete în 1593 o bătălie în care Turcii fură bătuți de Radu dela Afumați, ginerele lui Neagoe Basarab.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AFUMÁT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

afumat adj. v. AMEȚIT. BĂUT. BEAT. CHERCHELIT. ÎMBĂTAT. TURMENTAT.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RADU DE LA AFUMAȚI, domn al Țării Românești (1522, 1522-1523, 1524, 1524-1525, 1525-1529). Fiul lui Radu cel Mare și ginere al lui Neagoe Basarab. A fost ales domn de către boieri. A dus o politică antiotomană și a luptat împotriva lui Mehmed beg, Vladislav III și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Poartă, ca0e i-au întrerupt domnia. La îndemnul boierilor Craiovești, s-a supus Porții. Încercând să reia politica antiotomană, a fost ucis de boieri la Râmnicu Vâlcea, domnia fiind încredințată de către complotiști unui oarecare Basarab, pretins fiu al lui Neagoe Basarab.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

afumat, -ă, afumați, -te adj. beat; amețit

Intrare: afumat
afumat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afumat
  • afumatul
  • afumatu‑
  • afuma
  • afumata
plural
  • afumați
  • afumații
  • afumate
  • afumatele
genitiv-dativ singular
  • afumat
  • afumatului
  • afumate
  • afumatei
plural
  • afumați
  • afumaților
  • afumate
  • afumatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

afumat

  • 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mihalachi se și întoarce c-o harchină de costiță afumată. VLAHUȚĂ, O. A. II 89.
      surse: DLRLC
  • 2. Înnegrit de fum.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înnegrit 2 exemple
    exemple
    • Erau, în cîrciuma joasă și afumată, mușterii mulți. PAS, L. I 90.
      surse: DLRLC
    • Privea în păretele afumat, la umbra sa proprie. EMINESCU, N. 58.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Îngălbenit de vechime.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dintr-un smoc de tărfăloage de moșie... scoase o hîrtie afumată pe care mi-a dat-o. NEGRUZZI, S. I 186.
        surse: DLRLC
  • 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite. CREANGĂ, P. 292.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Era slobod de serviciu în ziua aceea și venea de la cîrciumă puțintel afumat. PAS, Z. I 50.
      surse: DLRLC
    • Era afumat rău de tot în seara aceea. CARAGIALE, O. I 16.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi afuma
    surse: DEX '98 DEX '09