15 definiții pentru insista
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INSISTA, insist, vb. I. Intranz. A stărui, a persista, a persevera într-o acțiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ♦ A scoate în evidență, în relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. – Din fr. insister, lat. insistere.
INSISTA, insist, vb. I. Intranz. A stărui, a persista, a persevera într-o acțiune; spec. a se ruga insistent pentru ceva. ♦ A scoate în evidență, în relief; a accentua, a sublinia, a reliefa. – Din fr. insister, lat. insistere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
insista vi [At: ARISTIA, PLUT. / Pzi: ~sist, (înv) ~tez / E: fr insister] 1 A persevera într-o acțiune Si: a persista, a stărui. 2 (Pex) A se ruga insistent pentru ceva. 3 (Udp „asupra”) A scoate în evidență Si: a accentua, a reliefa, a sublinia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSISTA, insist, vb. I. Intranz. A stărui, a persista, a persevera. Și voi insista ca să vi se facă dreptate. DUMITRIU, B. F. 33. Nu-ți aduci aminte? Comănășteanu se gîndea. Doctorul insistă: – Ia vezi. Știi că sîntem în război. D. ZAMFIRESCU, R. 268. Dă scrisoarea alăturată lui Costică și insistă să nu mă lase fără răspuns. CARAGIALE, O. VII 54. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «asupra») A pune accentul pe..., a scoate în relief. Președintele comitetului artelor a insistat asupra realizărilor teatrului de artă. STANCU, U.R.S.S. 78. ◊ Refl. Impers. Cu prilejul consultațiilor s-a insistat asupra sarcinilor ce revin oamenilor muncii din industrie. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2374.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSISTA vb. I. intr. A stărui, a persevera, a cere. ♦ A scoate în relief; a accentua. [P.i. insist. / < fr. insister].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSISTA vb. intr. 1. a stărui, a persevera. 2. a scoate în relief. (< fr. insister, lat. insistere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A INSISTA insist intranz. 1) A manifesta fermitate în acțiuni, atitudini sau sentimente; a stărui; a persevera; a persista. 2) A se opri în mod special; a pune accentul. ~ asupra unei probleme. /<fr. insister, lat. insistere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
insistà v. a stărui.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*insíst, a -á v. tr. (fr. insister, d. lat. in-sistere. V. a-sist). Stăruĭ, perseverez într’o cerere: am insistat să mi se arăte hîrtiile. Accentuez, mă opresc maĭ mult: a insista în privința unuĭ punct.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
insista (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. insist, 2 sg. insiști, 3 insistă; conj. prez. 1 sg. să insist, 3 să insiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
insista (a ~) vb., ind. prez. 3 insistă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
insista vb., ind. prez. 1 sg. insist, 3 sg. și pl. insistă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
insista
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
insist.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INSISTA vb. 1. v. stărui. 2. a stărui, (prin Mold.) a bărăni, (fig.) a pistona. (A ~ pe lângă el pentru...) 3. a accentua, a apăsa. (A ~ asupra celor spuse mai înainte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INSISTA vb. 1. a persevera, a persista, a stărui. (A ~ și a reușit.) 2. a stărui, (prin Mold.) a bărăni, (fig.) a pistona. (A ~ pe lîngă el pentru...) 3. a accentua, a apăsa. (A ~ asupra celor spuse mai înainte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V8) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
insista, insistverb
- 1. A stărui, a persista, a persevera într-o acțiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Și voi insista ca să vi se facă dreptate. DUMITRIU, B. F. 33.
- Nu-ți aduci aminte? Comănășteanu se gîndea. Doctorul insistă: – Ia vezi. Știi că sîntem în război. D. ZAMFIRESCU, R. 268.
- Dă scrisoarea alăturată lui Costică și insistă să nu mă lase fără răspuns. CARAGIALE, O. VII 54.
- 1.1. A se ruga insistent pentru ceva. DEX '09
-
- Președintele comitetului artelor a insistat asupra realizărilor teatrului de artă. STANCU, U.R.S.S. 78. DLRLC
- Cu prilejul consultațiilor s-a insistat asupra sarcinilor ce revin oamenilor muncii din industrie. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2374. DLRLC
-
-
etimologie:
- insister DEX '09 DEX '98 DN
- insistere DEX '09 DEX '98 MDN '00