32 de intrări

school Articole pe această temă:

239 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAR2, -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.

PAR2, -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par.

PAR1, pari, s. m. 1. Bucată de lemn rotundă, lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ◊ Loc. adv. Cu parul = cu forța, silit. ◊ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ◊ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.

par4, ~ă a [At: LTR2 / Pl: ~re / E: lat par] (D. numere întregi, puteri etc.) Care este divizibil cu numărul 2.

par1 sm [At: PSALT. HUR. 71r/8 / Pl: ~i / E: ml palus] 1 Lemn potrivit de lung și de gros, ascuțit sau fasonat la unul dintre capete, folosit, mai ales, ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții rudimentare sau ca pârghie, ca ciomag etc. Si: (reg) măciucă, paci1, palțău (1), pălpag Vz stâlp, țăruș. 2 (Reg; îs) Legatul ~rilor Obicei după care fata, în ajunul Crăciunului, leagă cu fir roșu, la întâmplare și pe întuneric, unul dintre parii1 (1) înfipți special în curte, pentru ca, după forma parului1 legat, să deducă cum va arăta persoana cu care se va mărita. 3 (Reg; îs) Pus pe ~ Criminal. 4 (Reg; îas) Tâlhar. 5 (Reg; îas) Ocnaș. 6 (Reg; îas) Bătăuș. 7 (Îlav) Cu ~rul Cu forța. 8 (Îlav) Cât cioara în ~ (și apa în ciur) Forate puțin timp. 9 (Îe) A sta (sau a ședea, a se simți) ca cioara în ~ (și găina în lemne) A se afla într-o situație foarte neplăcută. 10 (Reg; îe) A sta ~(în calea sau în drumul, înaintea cuiva) A sta neclintit, încurcând în acțiune pe cineva sau încercând să-l împiedice. 11 (Reg; îe) A(-i) pune (cuiva) ~rul în (sau la) ușă A împiedica pe cineva să iasă din casă. 12 (Reg; îae) A pune cuiva sechestru pe avere. 13 (Pex; îae) A sărăci pe cineva. 14 (Reg; îe) A pune ~rul în ușă și mărăcini la fereastră A părăsi locuința. 15 (Îrg; îe) A bate ~(ul) (în cutare loc) A se stabili într-un anumit loc. 16 (Reg; îe) A pune potcapul în ~ A fugi de la mănăstire. 17 (Reg; îe) A umbla cu ~rul pe sus (sau în spinare) A se ține numai de certuri. 18 (Îe) A-i da (cuiva) cu ~rul în cap A bate foarte tare pe cineva. 19 (Pex; îae) A omorî pe cineva în bătaie. 20 (Pex; îae) A împiedica în mod brutal pe cineva să promoveze, să acționeze etc. 21-22 (Îe) Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu ~rul în cap Cineva (a primit, pe neașteptate, o veste neplăcută sau) a fost insultat grav. 23 (Îe) A lua (la goană) cu ~rul (pe cineva) A alunga pe cineva. 24 (Îe) Parcă a stat (sau s-a ținut numai) cu ~rul la drum Se spune când cuiva îi merg rău treburile. 25 (Spc; reg) Prăjină ascuțită la capete și înfiptă în pământ, în jurul căreia se clădesc clăile de grâu sau de fân. 26 (Pex) Claie de grâu sau de fân clădită în jurul unui par (25). 27 (Spc; Trs; șîs ~ de vie) Arac. 28 (Îe) Vița de la ~ nu se delungă Femeia întotdeauna se sprijină pe bărbat. 29 (Spc; reg) Stâlp din mijlocul ariei de treierat cu cai Si: (reg) steajăr. 30 (Îe) A (i) se apropia (sau a i se strânge) (cuiva) funia la (sau de) par A îmbătrâni și a se apropia de moarte. 31 (Îae) A se apropia termenul fixat pentru îndeplinirea unei activități. 32 (Îe; reg) A dezlega funia de la ~ A găsi soluția cea mai potrivită pentrurezolvarea unei situații foarte dificile. 33 (Rar; îs) ~ de telegraf Stâlp de telegraf. 34 Cracă groasă de copac. 35 (Reg; șîs ~ de oale) Par1 (1) lung și gros, înfipt în pământ, făcut dintr-un copac mai tânăr, prin tăierea crăcilor aproape de tulpină, astfel ca să se obțină crăcane și clenciuri de care se atârnă diferite obiecte casnice, mai ales vase, ca să se scurgă, să se usuce etc. Si: (pop) prepeleac. 36 (Reg) Lemn ascuțit la unul dintre capete, cu ajutorul căruia se fac gropile în pământ când se seamănă, în cuiburi, porumbul sau fasolea Si: (reg) chitong. 37 (Reg) Furcă cu rețea pentru pleavă Si: (reg) lingură. 38 Furcă cu coadă lungă pentru aruncat fânul pe claie. 39 (Trs; șîs ~ de legat) Bucată de lemn cu care se răsucește funia trecută peste o sarcină de fân, de lemne etc., pentru a o strânge Si: (reg) ceatlău. 40 (Reg) Fiecare dintre țărușii cu un capăt în formă de furcă, pentru tras urzeala.

PAR1, pari, s. m. 1. Bucată de lemn lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ◊ Loc. adv. Cu parul = cu forța, silit. ◊ Expr. A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva); p. ext. a împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc. Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută. A (i) se apropia funia de par = a) a fi bătrân, aproape de moarte; b) a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul. 2. Cracă groasă de copac. ◊ Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale). – Lat. palus.

PAR1, pare, adj. n. (Mat.; despre numere întregi) Divizibil cu numărul doi. 8 este un număr par.

PAR2, pari, s. m. 1. Lemn lung și subțire, de obicei ascuțit la un capăt, care servește ca proptea, ca element de sprijin într-o construcție etc. Închisei și înțepenii ușa pe dinlăuntru cu un par zdravăn, HOGAȘ, M. N. 86. ◊ Expr. Nu da vrabia din mînă pe cea din par v. vrabie. A (i) se apropia (sau a (i) se strînge cuiva) funia la (sau de) par = se apropie un moment critic sau deznodămîntul, sfîrșitul vieții. Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata împăratului Roș de unde-oi ști... Se vede că mi s-a apropiat funia la par. CREANGĂ, O. A. 243. Luptă cereai!.. Iaca luptă... - Îmi place șoimane; dar pare-mi-se că s-apropie funia de par. ALECSANDRI, T. 1494. Cît cioara-n par v. cioară. 2. Bîtă, ciomag. Cu cinci ciocoi avem de încheiat socoteli. Să mergem să le încheiem cu parul, cu jocul și pîrjolul. STANCU, D. 134. Sînt hotărît să nu las ca să treacă drumul d-tale pe moșia mea.Prea bine; însă cum îl vei opri? – M-oi aține la hotar cu paru, dac-a trebui. ALECSANDRI, T. I 361. ◊ Loc. adv. Cu parul = cu mijloace de constrîngere violente, cu forța. 3. Cracă groasă de copac. Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie de car. – Frățioare romînaș, Voios parul da-ți-l-aș, Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel. ALECSANDRI, P. P. 44. ♦ (Determinat prin «de oale ») Prepeleac. În ogrăzile gospodarilor, cam la un loc ferit, se vede și parul de oale, în care se pun oalele după ce s-au spălat curat. ȘEZ. VII 92.

PAR adj. (Mat.; despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu doi. ♦ (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. [< lat. par].

PAR1- pref. „prin”. (< fr. par)

PAR2, -Ă adj. (mat.; despre numere întregi, puteri etc.) divizibil cu 2. ◊ (despre funcții) care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul. (< lat. par)

PAR2 ~ă (~i, ~e) (despre numere întregi) Care este divizibil cu doi. /<lat. par

PAR1 ~i m. 1) Bucată din tulpina sau din ramurile mai groase ale unui copac, ascuțită la un capăt, care se bate în pământ, servind ca element de fixare sau de susținere. * A i se apropia (sau a i se strânge) funia de (sau la) ~ v. FUNIE. 2) Băț gros folosit în diferite scopuri (ca pârghie, ciomag etc.). ◊ Cu ~ul în mod forțat; cu de-a sila. /<lat. palus

par m. lemn ascuțit la un căpătâiu și înfipt în pământ. [Lat. PALUS].

1) par m. (lat. pâlus, par, din paxillus, *paxius, d. pángere, a înfige, a împinge; it. sp. palo, pv. pal, fr. pieu, pg. pao. V. pagină). Prăjină scurtă, stobor, stîlp mic de lemn (lung de vre-o 2 m. și gros de vre-o 8 c.m., ca stîlpiĭ care susțin gardurile de la țară). Cu paru, pin mijloace violente, ca țăraniĭ, care, p. cel maĭ mic lucru, sar la bătaĭe cu paru: aicĭ nu merge cu paru! A ajuns orĭ s’a strîns funia la par (loc. luată de la arie cînd caiĭ aŭ ajuns la par), am ajuns la extrem, la aman, nu maĭ am nicĭ o putere. Cît cĭoara în par (subînț. a stat), o clipă, puțin timp.

3) par, părút, a -păreá v. intr. (lat. parére, it. parére, pv. parer, vfr. paroir, nfr. paraitre, sp. pv. parecer. V. a-, com- și dis-par, par’că). Am aeru, înfățișarea, aspectu, aparența de: tu parĭ fericit, el părea mîndru. Îmĭ pare v. impers. saŭ mi se pare v. impers. refl. Mi se arată, îmĭ închipuĭ că, cred că, presupun că, am impresiunea că: el îmĭ pare (saŭ el mi se pare) fericit, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că) doarme, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că saŭ par’că) zbor. A-țĭ părea bine saŭ răŭ, a te bucura saŭ a te întrista, a regreta: îmĭ pare bine (saŭ răŭ) c’a fost și el.

PAHÁR, pahare, s. n. 1. Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme ori mărimi, din care se bea apă sau alte lichide; p. ext. conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul. ◊ Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc mirilor bani. ◊ Loc. adj. Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice; care rezistă la băutură. ◊ Loc. adv. La un pahar de (sau cu) vin = în timp ce bea (împreună cu alții), la băutură; p. ext. la chef, la petrecere. ◊ Expr. A fi sau a ține etc. (ceva) (ca un) pahar = a fi sau a ține foarte curat. 2. Fig. Necaz, suferință, durere, chin. ◊ Expr. A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. 3. (Pop.) Ventuză (pentru bolnavi). [Var.: (înv. și reg.) păhár s. n.] – Din magh. pohár, sb. pehar.

PAIR, pairi, s. m. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în Evul Mediu. ♦ Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848. ♦ Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor. ♦ Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri. [Pr.: per] – Din fr. pair.

arată toate definițiile

Intrare: Par
nume propriu (I3)
  • Par
Intrare: par (adj.)
par1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
  • pa
  • para
plural
  • pari
  • parii
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
  • pare
  • parei
plural
  • pari
  • parilor
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
Intrare: par (pref.)
prefix (I7-P)
  • par
Intrare: par (s.m.)
par2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
plural
  • pari
  • parii
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pari
  • parilor
vocativ singular
plural
Intrare: par (suf.)
sufix (I7-S)
  • par
pară2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • pa
Intrare: de-a fir a păr
de-a fir a păr locuțiune adverbială
compus
  • de-a fir a păr
Intrare: pahar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pahar
  • paharul
  • paharu‑
plural
  • pahare
  • paharele
genitiv-dativ singular
  • pahar
  • paharului
plural
  • pahare
  • paharelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păhar
  • păharul
  • păharu‑
plural
  • păhare
  • păharele
genitiv-dativ singular
  • păhar
  • păharului
plural
  • păhare
  • păharelor
vocativ singular
plural
paar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
par3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
plural
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
păar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păghar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păhariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pehar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pair
  • pronunție: per
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pair
  • pairul
  • pairu‑
plural
  • pairi
  • pairii
genitiv-dativ singular
  • pair
  • pairului
plural
  • pairi
  • pairilor
vocativ singular
  • pairule
  • paire
plural
  • pairilor
par2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
plural
  • pari
  • parii
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pari
  • parilor
vocativ singular
plural
Intrare: part (interj.)
part2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • part
  • par‑
Intrare: Păr
nume propriu (I3)
  • Păr
Intrare: păr (fir)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (pom)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (sparanghel)
păr (sparanghel) substantiv masculin
substantiv masculin (M26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr-de-lup
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr-de-lup
  • părul-de-lup
plural
genitiv-dativ singular
  • păr-de-lup
  • părului-de-lup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părea
verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pa
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pa
  • paie
  • păreau
  • păru
  • păruseră
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pare
singular plural
  • pareți
  • păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • parem
(să)
  • parem
a II-a (voi)
  • pareți
(să)
  • pareți
a III-a (ei, ele)
Intrare: Părul-Berenicei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Părul-Berenicei
plural
genitiv-dativ singular
  • Părului-Berenicei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-ciutei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-ciutei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-ciutei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-doamnei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-femeii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-femeii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-femeii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-fetei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-fetei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-fetei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Domnului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Domnului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Domnului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Preciste
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Preciste
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Preciste
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-orfanei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-orfanei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-orfanei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-porcului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-porcului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-porcului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Marii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Marii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Marii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Mării
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Mării
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Mării
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-zânelor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-zânelor
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-zânelor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: până (conj.)
până2 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • pâ
  • pân‑
pănă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pună
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pâr3 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • pâr
Intrare: pâr (interj.)
pâr2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • pâr
pârr interjecție
interjecție (I10)
  • pârr
Intrare: pâr (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâr
  • pârul
  • pâru‑
plural
  • pâri
  • pârii
genitiv-dativ singular
  • pâr
  • pârului
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
  • pârule
  • pâre
plural
  • pârilor
Intrare: pâră
pâră (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâre
  • pârele
genitiv-dativ singular
  • pâre
  • pârei
plural
  • pâre
  • pârelor
vocativ singular
plural
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâr
  • pârul
  • pâru‑
plural
  • pâri
  • pârii
genitiv-dativ singular
  • pâr
  • pârului
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
  • pârule
  • pâre
plural
  • pârilor
pâră (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâri
  • pârile
genitiv-dativ singular
  • pâri
  • pârii
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
plural
Intrare: pârț (interj.)
pârț2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâ
  • pâr‑
pârța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pahar păhar paar par păar păghar păhariu păr pehar

  • 1. Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme ori mărimi, din care se bea apă sau alte lichide.
    exemple
    • Pe colacul fintînii erau două pahare de argint. CREANGĂ, P. 290.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Bău paharul dintr-o dată, îl ridică și îl izbi de podele. SADOVEANU, O. I 456.
        surse: DLRLC
      • În timpul mesei, printre paharele și ulcelele ridicate în sănătatea tinerilor și a bătrînilor, zburau cu vioiciune felicitările și glumele cuviincioase. BUJOR, S. 101.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi un pahar de apă cu gheață! NEGRUZZI, S. I 63.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc mirilor bani.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • La paharul dulce s-a adunat de la nuntași de două ori cît cheltuiala. SADOVEANU, P. M. 204.
        surse: DLRLC
      • Negustorul, după ce a băut paharul cel dulce, a dăruit celor tineri o căruță plină de odoare scumpe. MARIAN, O. II 321.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Pahar de cale-albă = pahar (de vin) pe care părinții miresei îl dau tinerilor căsătoriți să-l bea când se despart de ei.
      surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adjectivală Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice; care rezistă la băutură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • La masă el prînzea totdeauna împreună cu doisprezece ciraci ai săi... toți buni de pahar și vînători de meserie. GANE, N. i 171.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială La un pahar de (sau cu) vin = în timp ce bea (împreună cu alții), la băutură.
      surse: DEX '09
    • 1.6. Cântec de pahar = cântec care se cântă la masă în timpul unei petreceri.
      surse: NODEX
    • 1.7. expresie A fi sau a ține etc. (ceva) (ca un) pahar = a fi sau a ține foarte curat.
      exemple
      • Nici unul pînă acum n-a fost în stare să-i ție căsuța pahar, să-i fie omului mai mare dragul. BASSARABESCU, V. 96.
        surse: DLRLC
      • Numai trei mîndre-am avut: Una-n deal Ca ș-un pahar. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 95.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A sorbi (pe cineva) într-un pahar de apă.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A da paharul peste cap.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Era silită a bea un nou pahar de durere. NEGRUZZI, S. I 49.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc.
      exemple
      • Dar multe, doamne, i-au bătut – I-a fost paharul plin. COȘBUC, P. I 229.
        surse: DLRLC
  • 3. popular Ventuză (pentru bolnavi).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ventuză attach_file un exemplu
    exemple
    • I-a pus baba... pahare și n-are voie să iasă din casă. C. PETRESCU, R. DR. 205.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Plural și: pahară.
    surse: DLRLC

etimologie:

pair par

  • 1. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în Evul Mediu.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • [Obșteasca adunare] avea drept să judice în pricini de vini mari și de stat întocmai ca și camerile pairilor de acum din Franța și Englitera. BĂLCESCU, la ODOBESCU, S. I 445.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

par (adj.)

  • 1. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: impar attach_file un exemplu
    exemple
    • 8 este un număr par.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul.
      surse: DN

etimologie:

par (s.m.)

  • 1. Bucată de lemn rotundă, lungă și (relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc.
    exemple
    • Închisei și înțepenii ușa pe dinlăuntru cu un par zdravăn, HOGAȘ, M. N. 86.
      surse: DLRLC
    • Cu cinci ciocoi avem de încheiat socoteli. Să mergem să le încheiem cu parul, cu focul și pîrjolul.
      surse: DLRLC
    • Sînt hotărît să nu las ca să treacă drumul d-tale pe moșia mea. – Prea bine; însă cum îl vei opri? – M-oi aține la hotar cu paru, dac-a trebui. ALECSANDRI, T. I 361.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu parul = cu forța.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: silit (adj.)
    • 1.2. expresie A-i da (cuiva) cu parul în cap = a bate foarte tare (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bate
      • 1.2.1. prin extensiune A împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. expresie Parcă mi-a (sau ți-a, i-a etc.) dat cu parul în cap, se spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută.
      surse: DEX '09
    • 1.4. expresie Nu da vrabia din mână pe cea din par.
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A (i) se apropia funia de par = a fi bătrân, aproape de moarte.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata împăratului Roș de unde-oi ști... Se vede că mi s-a apropiat funia la par. CREANGĂ, O. A. 243.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A (i) se apropia funia de par = a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Luptă cereai!.. Iaca luptă... – Îmi place șoimane; dar pare-mi-se că s-apropie funia de par. ALECSANDRI, T. 1494.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Cât cioara-n par.
      surse: DLRLC
  • 2. Cracă groasă de copac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie de car. – Frățioare romînaș, Voios parul da-ți-l-aș, Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel. ALECSANDRI, P. P. 44.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Par de oale = prepeleac (pentru vase, oale).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prepeleac attach_file un exemplu
      exemple
      • În ogrăzile gospodarilor, cam la un loc ferit, se vede și parul de oale, în care se pun oalele după ce s-au spălat curat. ȘEZ. VII 92.
        surse: DLRLC

etimologie:

part (interj.)

  • 1. rar Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • N-apuc să răspunz, domnule, și șart! part! trosc! pleosc! patru palme. CARAGIALE, O. I 202.
      surse: DLRLC

etimologie:

păr-de-lup

etimologie:

părea pare

  • 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Cel de-al doilea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17.
      surse: DLRLC
    • Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52.
      surse: DLRLC
    • Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune verbală A-i părea (cuiva) bine = a se bucura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura attach_file 3 exemple
      exemple
      • Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34.
        surse: DLRLC
      • Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune verbală A-i părea (cuiva) rău = regreta
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94.
        surse: DLRLC
      • Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Pare că = parcă.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: parcă (adv.)
    • 1.4. expresie Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. rar impersonal Introduce o propoziție subiectivă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
      • Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
      • Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv rar A atrage atenția.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: impune
  • 2. A avea impresia, a-și închipui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: crede închipui attach_file 4 exemple
    exemple
    • Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86.
      surse: DLRLC
    • Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20.
      surse: DLRLC
    • Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193.
      surse: DLRLC
  • 3. A se înșela; a i se năzări.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: năzări înșela (amăgi)

etimologie:

păr (fir)

  • 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX diminutive: perișor (fir) attach_file 5 exemple
    exemple
    • Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • Calul se și scutură de trei ori și îndată rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 195.
      surse: DLRLC
    • S-o aflat un turc bătrîn Cu barbă de păr păgîn. ȘEZ. I 109.
      surse: DLRLC
    • Vorbea mereu despre perii încărunțiți înainte de vreme... spunea mereu că o singură dorință mai avea în viață. SLAVICI, N. I 130.
      surse: DLRLC
    • Cine să fie acel neomenit care mi-a necinstit perii cei albi. ai bătrînețelor mele? ISPIRESCU, L. 121.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 6 exemple
      exemple
      • Păr ondulat. Păr mare.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • Deodată Bardac își simți părul ridicîndu-i-se în vîrful capului. SADOVEANU, O. VII 362.
        surse: DLRLC
      • Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gînd răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Fratele cel mijlociu Și cu părul castaniu Din ochi tare lăcrima. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 499.
        surse: DLRLC
      • Căpitan Rîmlean Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumei se arată o dalbă de fată... Vie și frumoasă... Cu păr aurit. ALECSANDRI, P. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală popular În doi peri =
      surse: DEX '09 sinonime: cărunt
    • 1.3. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială În doi peri = (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări.
      exemple
      • Zîmbea în doi peri. VORNIC, P. 141.
        surse: DLRLC
      • Ciocoi în doi peri, giumătate acățat de protipenda prin măritișul unei mătuși a lui c-un boieri mare și giumătate atîrnat în gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială regional În doi peri = amețit de băutură.
      exemple
      • Cînd îi omul în doi peri să te ferești de dînsul, c-atunci e cum îi mai rău. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială (În construcție cu verbele «a fi», «a se afla») În păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Familia Herdelea se afla în păr în pridvor. REBREANU, I. 66.
        surse: DLRLC
      • Purceii erau toți în păr la ugerul scroafei și sugeau. ISPIRESCU, L. 129.
        surse: DLRLC
      • A doua seară se și înființase cheful în salonașul lui Iorgu. Șampanie din destul și toți ștrengarii în păr. CARAGIALE, O. III 13.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt, foarte minuțios.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.7. expresie Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cînd auzi împărăteasa de cele ce se întîmplase, se luă cu mîinile de păr. ISPIRESCU, L. 121.
        surse: DLRLC
      • Să te-ajungă dor cumplit, Să lași lingura pe blid, Să ieși afară plîngînd Și părul din cap smulgînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: certa încăiera
    • 1.10. expresie A atârna (sau a se ține) de un fir de păr (sau de ață) = a depinde de o nimica toată.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.11. expresie A (i) se ține (sau a-i atârna) viața într-un fir de păr, se zice când cineva este în primejdie de a-și pierde viața.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.12. expresie A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: acomoda attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bre tătar, dă-te după păr. Altfel te lepădăm. Aicea treaba-i una, supărarea-i alta. Nici n-avem cînd fi supărați. SADOVEANU, O. L. 109.
        surse: DLRLC
      • Așa era acum și altfel nu putea să fie, și ea se dete din ce în ce după păr. SLAVICI, O. I 137.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Lume multă... iac-așa, ca păru din cap. BUJOR, S. 134.
        surse: DLRLC
      • Ei! domnule, cîte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! CARAGIALE, O. I 95.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie Cât păr în palmă (sau pe broască) = deloc nimic (pron.)
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Odinioară am avut minte cît păr pe broască. SADOVEANU, O. I 504.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie Când mi-o crește păr în palmă sau când o face broasca păr = nicicând niciodată
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • S-o pricopsi cînd mi-o crește păr în palmă. PANN, la TRDG.
        surse: DLRLC
    • 1.16. expresie A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.17. expresie A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a-i fi foarte frică.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: îngrozi înspăimânta
    • 1.18. expresie A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.19. expresie A-i scoate (cuiva) peri albi (sau suri) = a pricinui (cuiva) multe necazuri.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: agasa necăji sâcâi attach_file un exemplu
      exemple
      • Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi de cînd ați venit. CREANGĂ, O. A. 261.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie A-i ieși (cuiva) peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Of!... mi-o ieșit peri albi de cînd am fată mare! ALECSANDRI, T. I 51.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării; a fi foarte sărac.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.22. expresie A rămâne (sau a fi) fată în păr = a rămâne (sau a fi) necăsătorită.
      exemple
      • Fata babei însă... a rămas fată-n păr... și tot fată în păr va fi și pînă în ziua de astăzi. MARIAN, O. II 197.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Ești un hoț, un păr-de-cîine, nu voi să te văz mai mult. PANN. P. V. III 114.
        surse: DLRLC
    • 1.24. popular Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: blefarită
    • 1.25. (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.26. prin analogie Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur Și stau toți îngenunchieți Pe covor cu perii creți. ALECSANDRI, P. P. 77.
        surse: DLRLC
  • 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Scăpase cartea pe învelitoarea ușoară de păr de cămilă. SADOVEANU, O. VII 97.
      surse: DLRLC
    • Îmbrăcat într-o pijama de păr de cămilă, sta răsturnat într-un fotoliu. BART, E. 296.
      surse: DLRLC
  • 3. prin analogie Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 4. Arc în formă de spirală la ceas.
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

păr (pom) Rhamnus

  • 1. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: perișor (pom) attach_file 3 exemple
    exemple
    • La primarele Axinte ne aștepta o masă întinsă sub un păr străvechi în coasta casei. SADOVEANU, O. VI 343.
      surse: DLRLC
    • Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. CREANGĂ, O. A. 180.
      surse: DLRLC
    • Măi, bădița, buze moi, Mută-ți casa. lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Pom fructifer cu fructe mari, ovale, zemoase, de culoare galbenă sau galbenă-verzuie și roșiatică pe partea dinspre soare.
      surse: NODEX
    • 1.1. Lemnul arborelui descris mai sus, întrebuințat în strungărie și în sculptură.
      surse: DLRLC

etimologie:

Părul-Berenicei

  • 1. compus astronomie Constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara (Coma Berenices).
    surse: DEX '09 DE

etimologie:

părul-ciutei

etimologie:

părul-doamnei

etimologie:

părul-fetei

  • 1. compus Plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris).
    surse: DEX '09 sinonime: părul-Maicii-Domnului

etimologie:

părul-Maicii-Domnului

  • 1. compus Plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc, având sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stâncilor și prin pădurile umede și umbroase (Asplenium adianthum nigrum).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: părul-fetei strașnic (plantă)

etimologie:

părul-Maicii-Preciste

etimologie:

părul-orfanei

etimologie:

părul-porcului

etimologie:

părul-Sfintei-Marii

etimologie:

părul-Sfintei-Mării

etimologie:

părul-zânelor

etimologie:

până (conj.) pănă pără pună pâr

  • 1. Introduce propoziții circumstanțiale de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Greu le-a fost, pîn’ și-au făcut rost de coase. CAMILAR, N. II 385.
        surse: DLRLC
      • Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132.
        surse: DLRLC
      • Dar ce zgomot se aude? Bîzîit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Pînă văd păinjenișul între tufe ca un pod. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Dar escortele trebuiră s-aștepte mult pînă să poată tăia strada. CAMILAR, N. II 58.
        surse: DLRLC
      • Și pînă să băgăm de seamă Vîntoasele-și făcură rost. COȘBUC, F. I 245.
        surse: DLRLC
      • Stăi un minut pînă să-mi schimb haina; ieșim împreună. CARAGIALE, O. I 107.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Era mai bine ca negura să nu se mai ieie, pîn’ nu vor ajunge ei după zarea aceea vînătă unde bat tunurile tot mai aprige. CAMILAR, N. I 8.
        surse: DLRLC
      • Ea nu voiește nici în ruptul capului să-l iubească pînă nu-i va aduce herghelia ei de iepe. ISPIRESCU, L. 23.
        surse: DLRLC
      • Ba eu nu m-oi mărita Pînă nu t-ei însura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261.
        surse: DLRLC
      • Pînă a nu părăsi satul meu, adică pînă a nu isprăvi clasele primare, nu știam despre aceste flori. GALACTION, O. I 56.
        surse: DLRLC
      • Plec miercuri seară la București, unde voi ședea vro trei zile pînă a nu merge la Sinaia. ALECSANDRI, S. 151.
        surse: DLRLC
      • Ci-n Dunăre se țîpa, Și pîn-a nu se țîpa, Ea din gură cuvînta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 496.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. locuțiune conjuncțională (Uurmat de o negație) Până când. Până ce.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Să zic da, nu-mi vine bine Pînă cînd nu m-am gîndit. COȘBUC, P. I 178.
          surse: DLRLC
        • Pînă cînd nu te știam Unde mă culcam dormeam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.
          surse: DLRLC
        • Să nu cumva să deschideți pînă ce nu-ți auzi glasul meu. CREANGĂ, O. A. 138.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Ia mai dă-te oleacă pe jos, pînă se mai vede. CREANGĂ, P. 129.
        surse: DLRLC
      • Pînă-s mere mititele, Stau în creangă făloșele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 429.
        surse: DLRLC
      • Pînă țineam cu codrul, Eram roșu ca focul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 290.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. locuțiune conjuncțională Până când. Până ce.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Așteaptă-mă până când mă întorc din oraș.
          surse: DLRLC
        • Haide, bade, de mă ia Pîn’ ce-s pruncă tinerea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 44.
          surse: DLRLC
        • Pînă ce iubeam copile, Mai era ceva de mine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Peste fluviu, drept în fața pădurii, se aflau șapte cazemate, șapte coline rotunde, pînă unde nimeni nu ajunsese. CAMILAR, N. I 241.
      surse: DLRLC
    • La Broșteni nu știe cum a ajunge. Noroc că are acolo niște cunoscuți de la care a putea împrumuta ceva, ca să răzbească pînă unde are asemenea durere. SADOVEANU, B. 145.
      surse: DLRLC
    • figurat Bine, frate, înțeleg plastografie pînă unde se poate. CARAGIALE, O. I 111.
      surse: DLRLC

etimologie:

pâră pără pâr

etimologie:

pâr (interj.) pârr

  • 1. (Adesea pronunțat cu „r” prelungit) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Bocănește el cît bocănește, cînd pîrr! cade copacul peste car de-l sfarmă și peste boi de-i ucide. CREANGĂ, O. A. 151.
      surse: DLRLC

etimologie:

pâr (s.m.)

etimologie:

pârț (interj.) pârța pârți

  • 1. popular Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: