APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] – Din fr. apprécier.

aprecia vtr [At: MAIORESCU, CR. I, 9 / P: ~ci-a / V: (înv) ~eția / Pzi: ~ciez / E: fr apprécier, lat appretiare] 1-2 A-și da seama de valoarea (morală) a (unui lucru sau a) unei persoane. 3 A prețui la justa valoare. 4 (Pex) A avea o bună idee despre cineva, a-l prețui, a-l admira, a-l stima. 5 A evalua. 6 A-și da părerea Si: a socoti, a conchide.

*APRECIA (-eciez) vb. tr. 1 A hotărî valoarea unui lucru: experții au apreciat astfel pagubele suferite ¶ 2 A-și spune părerea asupra unui lucru: nu ești în drept să ceri... de la surd să aprecieze muzica (I.-GH.) ¶ 3 A prețui, a stima: apreciez totdeauna bunătatea lui [fr.].

APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.

APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina o valoare materială exprimînd-o în bani, a-i atribui un preț; a evalua. Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei. 2. (Cu privire la ființe sau lucruri) A prețui la justa valoare; a stima. Acea scriere a lui Bălcescu [«Puterea armată la Romîni»] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142. 3. A socoti, a conchide. Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare. – Pronunțat: -ci-a.

APRECIA, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.

APRECIA vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].

APRECIA vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)

A APRECIA ~ez tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprécier

apreția v vz aprecia

*APREȚIA... = APRECIA...

*APREȚUI (-uesc) vb. tr. = APRECIA: pentru ca să putem ~ formele ei cele frumoase (NEGR.) [fr. apprécier + prețui].

aprețià v. 1. a prețui; 2. fig. a judeca despre valoarea unui lucru.

*apreciéz v. tr. (fr. apprécier, d. lat. prétium, preț. V. depreciez). Prețuĭesc. Fig. Stimez, consider: lumea l-a apreciat mult.

aprecia (a ~) (desp. a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 1 sg. apreciez (desp. -ci-ez), 3 apreciază, 1 pl. apreciem; conj. prez. 1 sg. să apreciez, 3 să aprecieze; ger. apreciind (desp. -ci-ind)

aprecia (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciază, 1 pl. apreciem (-ci-em); conj. prez. 3 să aprecieze; ger. apreciind (-ci-ind)

aprecia vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. apreciez, 3 sg. și pl. apreciază, 1 pl. apreciem (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl.aprecieze; ger. apreciind (sil. -ci-ind)

aprecia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. apreciază, 1 pl. apreciem, ger. apreciind)

apreciez, -ciam 1 imp., -ciere inf. s., -ciind ger.

APRECIA vb. 1. v. evalua. 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 3. a prețui, (fig.) a gusta. (A ~ un spectacol bun.) 4. a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ cum se cuvine.) 5. v. considera. 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.)

APRECIA vb. 1. a calcula, a estima, a evalua, a măsura, a prețui, a socoti, (livr.) a priza, (înv. și reg.) a prinde, (înv.) a prețălui, a sămălui. (~ valoarea unui obiect.) 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 3. a gusta, a prețui. (A ~ un spectacol bun.) 4. a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ mult.) 5. a chibzui, a considera, a crede, a găsi, a gîndi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (înv.) a cunoaște, a număra. (~ că trebuie făcute unele schimbări.) 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.)

A aprecia ≠ a disprețui, a neglija, a stinge

aprecia (apreciez, apreciat), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj.