15 definiții pentru perișor (pom)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERIȘOR2, perișori, s. m. 1. Diminutiv al lui păr2. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fața superioară și păroase (Elymus asper). 3. (Reg.) Mică plantă erbacee cu tulpina fină, cu frunze late, acoperite cu peri scurți, și cu flori mici roșietice (Circaea alpina).Păr2 + suf. -ișor.

PERIȘOR2, perișori, s. m. 1. Diminutiv al lui păr2. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fața superioară și păroase (Elymus asper). 3. (Reg.) Mică plantă erbacee cu tulpina fină, cu frunze late, acoperite cu peri scurți, și cu flori mici roșietice (Circaea alpina).Păr2 + suf. -ișor.

perișor2 sm [At: LB / Pl: ~i / E: păr2 + -ișor] (Bot) 1-2 (Șhp) Păr2 (1) (mic) Si: (reg) păruluț (1-2), păruț2 (1-2). 3 Plantă erbacee cu frunze ovale, cu florile albe-verzui și fructul o capsulă Si: brăbănoc, merișor1, (reg) verdeața-iernii (Pyrola secunda). 4 Plantă cu flori roz sau albe, cu corola globuroasă închisă Si: brăbănoc (Pyrola minor). 5 (Reg) Brăbănoi (Pyrola rotundifolia). 6 (Reg) Planta Pyrola media. 7 (Reg) Saschiu (Vinca minor).

PERIȘOR3, perișori, s. m. Nume dat mai multor plante mici de pădure: a) plantă erbacee cu frunze delicate, la bază în formă de inimă și cu flori mici (Circea alpina); b) plantă erbacee cu frunze lucitoare, rotunde, dispuse în rozetă, cu tulpină, avînd în vîrf flori albe (Pirola ).

PERIȘOR2, perișori, s. m. Diminutiv al lui păr1. Perișor rotund în frunză, M-a mușcat mîndrul de-o buză. MARIAN, S. 77. Unde-ai fost, leliță, unde?...Colo-n jos la perișori, De-am dus apă la feciori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 403.

PERIȘOR ~i m. (diminutiv de la păr) Plantă erbacee cu tulpina subțire, având frunze late, ovale și păroase, care crește în regiunile cu climă temperată. /păr + suf. ~ișor

perișor m. 1. păr scurt; 2. plantă cu frunzele păroase (Elymus crinitus).

perișór m. (d. păr 1). Păr mic: avea și el cîțĭva perișorĭ în barbă (maĭ des: cîte-va fire de păr). O plantă graminee cu frunzele păroase, (elýmus crinitus saŭ elýmus cáput Medúsae). Altă plantă cu fruct capsular (pirola secunda).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

perișor s. m., pl. perișori

perișor (bot., anat.) s. m., pl. perișori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PERIȘOR s. (BOT.) 1. (Pyrola secunda) brăbănoc, merișor, (reg.) verdeața-iernii. 2. (Elymus asper) (rar) limă, (reg.) secăriță, iarba-părului.

PERIȘOR s. (BOT.) 1. (Pyrola secunda) brăbănoc, merișor, (reg.) verdeața-iernii. 2. (Elymus asper) (rar) limă, (reg.) secăriță, iarba-părului.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PERIȘOR, com. în jud. Dolj, situată în câmpia Desnățuiului; 1.836 loc. (2003). Zonă de interes cinegetic. În satul P., menționat documentar în 1573, se află biserica Sf. Nicolae (1862) și biserica de lemn Sfinții Voievozi (ante 1845), iar în satul Mărăcinele, biserica Sf. Nicolae (1694, cu renovări ulterioare).

PERIȘOR, grind în complexul lacustru Razim-Sinoe.

PERIȘORU, com. în jud. Călărași, situată în câmpia Bărăganului,; 5.340 loc. (2003). Stație de c. f. Între 17 febr. 1968 și 23 ian. 1981 a făcut parte din jud. Ialomița.

Intrare: perișor (pom)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perișor
  • perișorul
  • perișoru‑
plural
  • perișori
  • perișorii
genitiv-dativ singular
  • perișor
  • perișorului
plural
  • perișori
  • perișorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

perișor, perișorisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui păr. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Perișor rotund în frunză, M-a mușcat mîndrul de-o buză. MARIAN, S. 77. DLRLC
    • format_quote Unde-ai fost, leliță, unde?... – Colo-n jos la perișori, De-am dus apă la feciori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 403. DLRLC
  • 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze ovale, plane pe fața superioară și păroase (Elymus asper). DEX '09
  • 3. regional Mică plantă erbacee cu tulpina fină, cu frunze late, acoperite cu peri scurți, și cu flori mici roșietice (Circaea alpina). DEX '09 DLRLC
  • 4. Plantă erbacee cu frunze lucitoare, rotunde, dispuse în rozetă, cu tulpină, având în vârf flori albe (Pirola). DLRLC
etimologie:
  • Păr + sufix -ișor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.