18 definiții pentru chin

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIN, chinuri, s. n. Suferință fizică sau morală intensă; tortură, supliciu, calvar. – Din magh. kin.

chin sn [At: COD. VOR. 141 / Pl: ~uri, și (înv) ~ure / E: mg kin] 1 Suferință fizică (crudă) Si: caznă, muncă, supliciu, tortură. 2 Patimă. 3 Suferință morală apăsătoare Si: tortură. 4 Necaz mare. 5 Supărare mare. 6 Grijă. 7 Nevoie.

CHIN, chinuri, s. n. Suferință fizică sau morală intensă. – Din magh. kin.

CHIN, chinuri, s. n. 1. Suferință fizică grea, tortură, caznă, supliciu. De durere, chin mi-e somnul. COȘBUC, P. I 265. După un chin de jumătate ceas, în sfîrșit își dete duhul în mînile călăilor săi. NEGRUZZI, S. I 165. Cum e Badiul pus la chin, Să-i dau un pahar de vin. TEODORESCU, P. P. 547. ◊ Fig. Domnii beau vin, robii beau chin. TOMA, C. V. 189. 2. Suferință morală, tortură sufletească; necaz, grijă. Ceasuri întregi se bătea cu gîndul, cum s-o dea, cum s-o învîrtească, ca să-i spuie chinul ce-l muncea. BUJOR, S. Nu vezi că gura-mi arsă e de sete Și-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi, Copila mea cu lungi și blonde plete? EMINESCU, O. I 200. Chinuri morale ce nu se pot descrie. NEGRUZZI, S. I 243.

CHIN, chinuri, s. n. 1. Suferință fizică grea; tortură, supliciu. 2. Suferință morală; necaz, grijă. – Magh. kin.

CHIN ~uri n. Suferință fizică sau morală intensă; durere. A îndura multe ~uri. /<ung. kin

chin n. suferință mare, tortură. [Ung. KIN].

chin n., pl. urĭ (ung. kin). Tortură, caznă, supliciŭ.

chinzai sn [At: PAȘCA, GL. / V: cin~ / Pl: nct / E: nct] (Reg) 1 Chin (1). 2 Tratament crud. 3 Bătaie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIN s. 1. calvar, durere, încercare, patimă, păs, pătimire, suferință, (înv. și pop.) muncă, (pop.) aht, cercare, năpastă, (înv. și reg.) pătimită, scârbă, (înv.) răbdare, straste, suferire, (fig.) povară. (Ce ~uri a avut de îndurat!) 2. v. zbucium. 3. v. tortură. 4. caznă, efort, forțare, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ștrapaț, (prin Munt.) morânceală, (Mold. și Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoință, ostenință, sforță, strădănuință, strădănuire. (~ul lui a fost încununat de succes.)

CHIN s. 1. durere, încercare, patimă, păs, pătimire, suferință, (înv. și pop.) muncă, (pop.) aht, cercare, năpastă, (înv. și reg.) pătimită, scîrbă, (înv.) răbdare, straste, suferire, (fig.) povară. (Ce ~uri a avut de indurat!) 2. frămîntare, zbatere, zbucium, zbuciumare, (reg.) marghiol. (Un ~ sufletesc insuportabil.) 3. calvar, canon, caznă, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, suferință, supliciu, tortură, (inv. și pop.) trudă, (pop.) muncă, (înv.) muncitorie, pasiune, pedeapsă, pedepsitura, rană, schingi, strădanie, strînsoare, trudnicie. (Supus la ~uri crîncene.) 4. caznă, efort, forțare, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ștrapaț, (prin Munt.) morînceală, (Mold. și Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoință, ostenință, sforță, strădănuință, strădănuire. (~ lui a fost încununat de succes.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chin (chinuri), s. n.1. Suferință, tortură, supliciu; durere fizică în general. 2. Caznă, tortură, supărare, canoneală; suferință, morală în general. Mag. kin (Miklosich, Fremdw., 98; Cihac, II, 489; Berneker 504; DAR; Gáldi, Dict., 87); cf. sb. kini, cr. kina, tc. kin. Cuvînt împrumutat din sec. XV sau înainte. După Roesler 596 (și Popescu-Ciocănel 22), ar proveni din tc. kin „ură”. – Der. chinui, vb. (a tortura, a suferi; refl., a se munci, a se strădui); chinuială, s. f. (tortură, supliciu); chinuitură, s. f. (înv., tortură); chinuitor, adj. (care chinuiește); chinzui, vb. (Trans., a chinui), der. direct de la mag. kinozni; chinzai, s. n. (Trans., supliciu, tortură).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ch’in ([gu] qín) v. laută.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Chinurile lui Tantal – Tantal, regele legendar al Lidiei, furînd nectarul și ambrozia zeilor spre a le dărui muritorilor, a fost condamnat de Zeus la o foame și o sete nesfîrșite. În infern, Tantal nu reușea să soarbă o picătură din apa ce-i trecea pe la buze, nici să guste vreun fruct din pomii ale căror ramuri se ridicau în văzduh cînd mîna lui încerca să le atingă. De accea expresia „chinurile lui Tantal” se aplică unei persoane care nu se poate bucura de bunurile sale, sau care își vede mereu spulberate dorințele tocmai în clipa cînd erau mai aproape de realizare. Engels spunea despre Marx: „A trăi – avînd în față atîtea lucrări neterminate – mistuit, ca Tantal, de dorința nestăvilită de a le termina... ar fi fost pentru el de o mie de ori mai chinuitor decît moartea” (Franz Mehring: Karl Marx – Istoria vieții sale, pag. 681). Un distih al lui Schiller: „Ani de-a rîndul, stau aplecat lîngă Hippocrene, / Chinuit de sete, dar izvorul din care vreau să sorb, se-mprăștie” – este simbolic intitulat Tantalus. MIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung șir de persecuții; a avea parte de multe necazuri și nenorociri.

Intrare: chin
chin1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chin
  • chinul
  • chinu‑
plural
  • chinuri
  • chinurile
genitiv-dativ singular
  • chin
  • chinului
plural
  • chinuri
  • chinurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chin, chinurisubstantiv neutru

  • 1. Suferință fizică intensă. DEX '09 DLRLC
    • format_quote De durere, chin mi-e somnul. COȘBUC, P. I 265. DLRLC
    • format_quote După un chin de jumătate ceas, în sfîrșit își dete duhul în mînile călăilor săi. NEGRUZZI, S. I 165. DLRLC
    • format_quote Cum e Badiul pus la chin, Să-i dau un pahar de vin. TEODORESCU, P. P. 547. DLRLC
    • format_quote figurat Domnii beau vin, robii beau chin. TOMA, C. V. 189. DLRLC
  • 2. Suferință morală, tortură sufletească. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Ceasuri întregi se bătea cu gîndul, cum s-o dea, cum s-o învîrtească, ca să-i spuie chinul ce-l muncea. BUJOR, S. 23. DLRLC
    • format_quote Nu vezi că gura-mi arsă e de sete Și-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi, Copila mea cu lungi și blonde plete? EMINESCU, O. I 200. DLRLC
    • format_quote Chinuri morale ce nu se pot descrie. NEGRUZZI, S. I 243. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.