16 intrări

220 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARÁ3, parale, s. f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în Țările Române în sec. XVIII-XIX; (astăzi) ban de valoare mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani mulți. (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.

PARÁ4, parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.

PARÁ4, parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.

PARA2- Element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive. – Din fr. para-.

PARA2- Element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive. – Din fr. para-.

PARA1- Element de compunere care înseamnă: a) „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive; b) (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural. – Din ngr. pará, fr. para-.

PARA1- Element de compunere care înseamnă: a) „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive; b) (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural. – Din ngr. pará, fr. para-.

para3 sf [At: NECULCE, L. 382 / V: (reg) păra, păra / Pl: ~ale, (reg) ~a / E: tc para] 1 (Înv) Monedă turcească mică, de argint, care a circulat în țările române și a cărei valoare era egală cu a patruzecea parte dintr-un leu (1) nou. 2 (Înv) Unitate divizionară monetară românească egală cu a suta parte dintr-un leu (3) vechi. 3 Ban de valoare mică. 4 (Pop; îs) La o ~ cinci Ruletă. 5 (Îlav) Până într-o ~ sau până la (o) ~ Până la ultimul ban. 6 (Îe) A nu avea (nici o) ~ (chioară sau frântă ori de ac) A nu avea bani. 7 (Îae) A fi sărac. 8 (Îe) A ști câte ~le face (cineva) A ști că cineva nu prețuiește prea mult. 9 (Reg; îe) A nu ști (sau a nu vedea) câte ~le face sfanțul A nu prețui ceva sau pe cineva la timpul potrivit. 10 (Îe) A nu(-i mai) face (pielea nici) două ~le sau a nu plăti două ~le ori a nu face ~le (sau nici o ~ chioară) ori (reg) a fi trei de o ~ A nu avea nici o valoare. 11 (Îe) A lega ~aua cu zece noduri A fi zgârcit. 12 (Fam; îe) A lua (sau, reg, a apuca) la trei -le (pe cineva) A-i cere socoteală cuiva pentru ceea ce a făcut. 13 (Îe) A lua la (sau în ) trei ~le (pe cineva) A-și bate joc de cineva. 14 (Îe) A face (pe cineva) de trei (sau de două) ~le A certa aspru pe cineva. 15 (Fam; îe) Ca o ~ Fără discuție Si: (fam) ca un leu. 16 Monedă. 17 (Reg) Bancnotă. 18 (Fam; mpl; lsg csc) Bani. 19 (Pex) Avere. 20 (Îe) ~le bune Bani mulți. 21 (Fam; îe) A face ~le A fi de preț. 22 (Reg) Model de împletitură de ciorapi, făcută cu andrelele.

para4 vt [At: BARCIANU / V: păra / Pzi: ~rez / E: fr parer] 1-2 (La scrimă; c. i. o lovitură a adversarului) A evita, răspunzând cu o contralovitură. 3 (Pgn) A face față.

para2- [At: DLR / E: fr para-] Element prim de compunere cu semnificațiile: 1 Care apără. 2 Împotriva.

para1- [At: TDRG / E: ngr παρά] Element prim de compunere savantă cu semnificațiile: 1 Foarte. 2 Tare. 3 Puternic. 4 Dincolo de. 5 Mai mult decât. 6 (Dep) Mult. 7 (Dep) Prea numeros. corectată

PARÁ3, parale, s. f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești; (astăzi) ban de valoare mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani mulți. (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.

PARA-1 Element de compunere. 1. Arată că în noțiunea exprimată de compus intră ideea de: a) «ceva asemănător», «ceva alăturat»; b) «contrar»,«opus» lucrului exprimat prin cuvîntul simplu; servește la formarea unor substantive ca: parados, paradox, paratifos etc.; adjective ca: paramilitar, paramagnetic etc. 2. Intră în compunerea unor formații ocazionale care însoțesc cuvîntul simplu, imprimînd o nuanță de intensitate calităților atribuite obiectului respectiv. Leu-paraleu. ♦ (Cu valoare depreciativă) Arată că obiectul respectiv se află în foarte mare cantitate. Explicații și paraexplicații.Acei bieți dăscălași, cari au fost depozitari limbii și naționalității noastre, duceau o viață zdruncinată... fără recompense naționale, fără pensii și parapensii. GHICA, S. A. 72.

PARÁ2, parale, s. f. 1. Veche monedă divizionară, a cărei valoare a variat după epoci; (astăzi la pl. sau în expresii) ban de valoare neînsemnată (v. gologan). Avea în chimir puține parale mărunte de argint și a băut vin de acele parale. SADOVEANU, P. J. 522. Nu căpătase niciodată o para mai mult decît îi trebuia. CARAGIALE, O. III 60. Supt Mircea cel Bătrîn tot soldatul primea pe zi cîte doi bani roșii care fac 13 parale. BĂLCESCU, O. I 15. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para sau a fi, a se afla fără (nici o) para (chioară sau frîntă) = a nu avea nici un ban. Se afla omul la bătrînețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numaidecît măritate și el n-avea para frîntă, neinite cu ce să le înzestreze. CARAGIALE, O. III 199. Prin scrisoarea din 5 aprilie... îmi dai comisioane pe cari cu părere de rău nu le pot face pînă a nu primi bani de la tine sau de-acasă, căci acum mă aflu fără para. BĂLCESCU, la GHICA, A. 503. A lega paraua cu zece noduri v. lega (I 3). (În legătură cu «a da socoteală», «a achita», «a plăti») Pînă într-o para sau pînă la (o) para = pînă la ultimul ban; fără să lipsească nimic, exact. Nu mai datora nimănui nimic; achitase pe Lambrino pînă într-o para. VLAHUȚĂ, O. A. III 81. Se dă dator să plătească pînă la para. CARAGIALE, S. N. 84. (În legătură cu evaluări bănești) Ca o para = fără discuție, sigur, clar, neîndoielnic. O moșie, care face 250 de mii de lei ca o para. CARAGIALE, O. II 23. (Familiar) A ști cîte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința cuiva, a ști că nu prețuiește mult, că nu-i mare lucru de capul lui. A face (pe cineva) de două parale = a spune cuiva vorbe grele, a-l ocărî strașnic, a-l batjocori, a-l face de rîs. A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut, a-i face mustrări, a-l lua din scurt. ◊ Cinci parale = monedă, astăzi ieșită din uz, care valora a douăzecea parte dintr-un leu. Întinzînd în întuneric pumnul în care strîngea gologanul, ea suspină: «numai... cinci parale!». VLAHUȚĂ, N. 112. 2. (Familiar, mai ales la pl.) Bani; avere în bani. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună! Dar îs paralele lui. SADOVEANU, B. 128. Tu totdeauna ai fost băiat cu parale. Ai avut bani de cînd te știu. CAMIL PETRESCU, N. 43. Țara geme-n angarale, Vodă numără parale. LIT. ANTIMONARHICĂ 110. ◊ Expr. (Familiar) Face parale = merită să fie apreciat, are valoare, e bun, frumos. Acuma-i vremea să ne grăbim. Acuma face parale calul bun și prietinul statornic. SADOVEANU, O. I 512. Nu face parale sau nu face nici o para (chioară) sau nici două parale = este lipsit de valoare.

PARÁ3, parez, vb. I. Tranz. (La scrimă și la duel, p. ext. la alte sporturi) A evita o lovitură a adversarului printr-o contralovitură. (Fig.) Să ne gîndim din vreme la armele adversarilor noștri. Să parăm loviturile lor. C. PETRESCU, O. P. I 253.

PARA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în afara, pe lângă”, „contra”. [< fr., it. para-, cf. gr. para – lângă, vecin].

PARÁ vb. I. tr. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului. ♦ (P. ext.) A face față, a evita. [< fr. parer].

PARA1- elem. 1. „în afara, pe lângă”, „contra”. 2. (chim.) „derivat aromatic disubstituit”. 3. „a apăra, a proteja”. (< fr. para-, cf. gr. para, lângă)

PARÁ2 vb. tr. a evita o lovitură a adversarului; ◊ (p.ext.) a face față, a evita. (< fr. parer)

A PARÁ ~éz tranz. (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. /<fr. parer

PARÁ ~le f. 1) înv. Monedă măruntă egală cu a suta parte dintr-un leu. 2) înv. Monedă turcească de argint care a circulat și în Țara Moldovei. 3) Monedă divizionară iugoslavă egală cu a suta parte dintr-un dinar. 4) Ban de valoare neînsemnată. ◊ Nu face nici o ~ (chioară) sau nu face nici două ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costă nimic. A nu avea nici o ~ (sau lețcaie) chioară a nu avea nici un ban. A face pe cineva de două ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani în număr nedeterminat. ◊ Până într-o ~ până la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le a-i cere cuiva socoteală; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de preț; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.-D. paralei] /<turc. para

pára adv. exprimă o idee de intensitate: leu paraleu, trăsnete și paratrăsnete. [Gr. mod.: v. paraleu].

parà f. 1. mică monedă turcească, 1/40 dintr’un leu vechiu: nojița și leița, curaua și paraua POP.; 2. ban: n’am nicio para; 3. pl. bani: are parale; a lua la trei parale, a-și bate joc de cineva. [Turc. PARA, lit. piesă, monedă].

arată toate definițiile

Intrare: Para
nume propriu (I3)
  • Para
Intrare: para (elem. de comp.)
prefix (I7-P)
  • para
Intrare: para (monedă)
para1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • paraua
plural
  • parale
  • paralele
genitiv-dativ singular
  • parale
  • paralei
plural
  • parale
  • paralelor
vocativ singular
plural
păra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: para (oraș)
para4 (subst.) substantiv gen neclar
invariabil (I1)
  • para
Intrare: para (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • para
  • parare
  • parat
  • paratu‑
  • parând
  • parându‑
singular plural
  • parea
  • parați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parez
(să)
  • parez
  • param
  • parai
  • parasem
a II-a (tu)
  • parezi
(să)
  • parezi
  • parai
  • parași
  • paraseși
a III-a (el, ea)
  • parea
(să)
  • pareze
  • para
  • pară
  • parase
plural I (noi)
  • parăm
(să)
  • parăm
  • param
  • pararăm
  • paraserăm
  • parasem
a II-a (voi)
  • parați
(să)
  • parați
  • parați
  • pararăți
  • paraserăți
  • paraseți
a III-a (ei, ele)
  • parea
(să)
  • pareze
  • parau
  • para
  • paraseră
Intrare: par (adj.)
par1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
  • paru‑
  • pa
  • para
plural
  • pari
  • parii
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
  • pare
  • parei
plural
  • pari
  • parilor
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
Intrare: par (suf.)
sufix (I7-S)
  • par
pară2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • pa
Intrare: pară (flacără)
pară3 (pl. pare) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • para
plural
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • pare
  • parei
plural
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pară (fruct)
pară1 (pl. pere) substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • para
plural
  • pere
  • perele
genitiv-dativ singular
  • pere
  • perei
plural
  • pere
  • perelor
vocativ singular
plural
peară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: păra
păra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: părea
verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pa
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pa
  • paie
  • păreau
  • păru
  • păruseră
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pare
singular plural
  • pareți
  • păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • parem
(să)
  • parem
a II-a (voi)
  • pareți
(să)
  • pareți
a III-a (ei, ele)
Intrare: până
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • pâ
  • pân‑
pănă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pună
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pâră (pl. -e)
pâră (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâre
  • pârele
genitiv-dativ singular
  • pâre
  • pârei
plural
  • pâre
  • pârelor
vocativ singular
plural
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâr
  • pârul
  • pâru‑
plural
  • pâri
  • pârii
genitiv-dativ singular
  • pâr
  • pârului
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
plural
Intrare: pâră (pl. -i)
pâră (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâra
plural
  • pâri
  • pârile
genitiv-dativ singular
  • pâri
  • pârii
plural
  • pâri
  • pârilor
vocativ singular
plural
Intrare: pârî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pârî
  • pârâre
  • pârât
  • pârâtu‑
  • pârând
  • pârându‑
singular plural
  • pârăște
  • pâraște
  • pârâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pârăsc
(să)
  • pârăsc
  • pâram
  • pârâi
  • pârâsem
a II-a (tu)
  • pârăști
(să)
  • pârăști
  • pârai
  • pârâși
  • pârâseși
a III-a (el, ea)
  • pârăște
  • pâraște
(să)
  • pârască
  • pâra
  • pârî
  • pârâse
plural I (noi)
  • pârâm
(să)
  • pârâm
  • pâram
  • pârârăm
  • pârâserăm
  • pârâsem
a II-a (voi)
  • pârâți
(să)
  • pârâți
  • pârați
  • pârârăți
  • pârâserăți
  • pârâseți
a III-a (ei, ele)
  • pârăsc
(să)
  • pârască
  • pârau
  • pârâ
  • pârâseră
părî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pâri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: poară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poa
  • poara
plural
genitiv-dativ singular
  • poare
  • poarei
plural
vocativ singular
plural
pără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • por
  • porul
  • poru‑
plural
  • pori
  • porii
genitiv-dativ singular
  • por
  • porului
plural
  • pori
  • porilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

para (monedă) păra părauă

  • 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în Țările Române în secolele XVIII-XIX; (astăzi) ban de valoare mică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Avea în chimir puține parale mărunte de argint și a băut vin de acele parale. SADOVEANU, P. J. 522.
      surse: DLRLC
    • Nu căpătase niciodată o para mai mult decît îi trebuia. CARAGIALE, O. III 60.
      surse: DLRLC
    • Supt Mircea cel Bătrîn tot soldatul primea pe zi cîte doi bani roșii care fac 13 parale. BĂLCESCU, O. I 15.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A nu avea (nici o) para (chioară sau frântă) = a nu avea (nici) un ban.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se afla omul la bătrînețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numaidecît măritate și el n-avea para frîntă, nemite cu ce să le înzestreze. CARAGIALE, O. III 199.
        surse: DLRLC
      • Prin scrisoarea din 5 aprilie... îmi dai comisioane pe cari cu părere de rău nu le pot face pînă a nu primi bani de la tine sau de-acasă, căci acum mă aflu fără para. BĂLCESCU, la GHICA, A. 503.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: exact (adj.) 2 exemple
      exemple
      • Nu mai datora nimănui nimic; achitase pe Lambrino pînă într-o para. VLAHUȚĂ, O. A. III 81.
        surse: DLRLC
      • Se dă dator să plătească pînă la para. CARAGIALE, S. N. 84.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ca o para = fără discuție.
      exemple
      • O moșie, care face 250 de mii de lei ca o para. CARAGIALE, O. II 23.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie familiar A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința cuiva, a ști că nu prețuiește mult, că nu-i mare lucru de capul lui.
      surse: DLRLC
      • 1.5.1. expresie Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare, nu e bun (de nimic).
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. expresie A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: batjocori certa ocărî
    • 1.7. expresie A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. prin generalizare Monedă (metalică).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: monedă
    • 1.9. Cinci parale = monedă, astăzi ieșită din uz, care valora a douăzecea parte dintr-un leu.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Întinzînd în întuneric pumnul în care strîngea gologanul, ea suspină: «numai... cinci parale!». VLAHUȚĂ, N. 112.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ban (monedă) un exemplu
    exemple
    • Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună! Dar îs paralele lui. SADOVEANU, B. 128.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tu totdeauna ai fost băiat cu parale. Ai avut bani de cînd te știu. CAMIL PETRESCU, N. 43.
        surse: DLRLC
      • Țara geme-n angarale, Vodă numără parale. LIT. ANTIMONARHICĂ 110.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Parale bune = bani mulți.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.3. expresie familiar A face parale = a fi valoros, de preț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Acuma-i vremea să ne grăbim. Acuma face parale calul bun și prietinul statornic. SADOVEANU, O. I 512.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie familiar A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

para (pref.)

  • 1. Element de compunere care înseamnă:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Leu-paraleu.
        surse: DLRLC
    • 1.2. depreciativ „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Explicații și paraexplicații.
        surse: DLRLC
      • Acei bieți dăscălași, cari au fost depozitari limbii și naționalității noastre, duceau o viață zdruncinată... fără recompense naționale, fără pensii și parapensii. GHICA, S. A. 72.
        surse: DLRLC
    • 1.3. «ceva asemănător», «ceva alăturat».
      surse: DLRLC DN
  • 2. Element de compunere care înseamnă „apără”, „contra”, „contrar”, „opus” și servește la formarea unor substantive.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

para (vb.)

  • 1. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: eschiva un exemplu
    exemple
    • figurat Să ne gîndim din vreme la armele adversarilor noștri. Să parăm loviturile lor. C. PETRESCU, O. P. I 253.
      surse: DLRLC

etimologie:

par (adj.)

  • 1. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: impar un exemplu
    exemple
    • 8 este un număr par.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre funcții) Care nu-și schimbă valoarea atunci când argumentul își schimbă semnul.
      surse: DN

etimologie:

pară (flacără) pără

  • exemple
    • Para lungă Se-nalță-n sus albastră. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • Ard nuielele trăsnind, Crește para scînteind. ALECSANDRI, P. II 106.
      surse: DLRLC
    • L-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. EMINESCU, N. 27.
      surse: DLRLC
    • figurat Apusul joacă într-un potop de pară: Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi. IOSIF, P. 33.
      surse: DLRLC
    • figurat Mîndra seceră secară, Năframa-i arde cu pară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Sabina roși pară, fiindcă întîia oară o trata cineva ca pe-o domnișoară. C. PETRESCU, C. V. 14.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Gustă dintr-un ardei; ardeiul iute para focului. HOGAȘ, DR. 12.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Sufletul meu arde-n iubire ca para. EMINESCU, O. I 231.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Căldură dogoritoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: dogoare
    • 1.2. locuțiune adjectivală De pară = roșu aprins (ca flacăra).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: arzător (adj.) dogoritor un exemplu
      exemple
      • Vestim... steaua de pară, Sus, peste Grivița proletară. DEȘLIU, G. 19.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era gata Pentru ea să sară Prin apă și pară. COȘBUC, P. II 147.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânia supăra
    • 1.6. figurat Sentiment puternic și chinuitor; chin sufletesc, dorință chinuitoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chin înflăcărare 3 exemple
      exemple
      • Ce ochi cuminți ori plini de pară, Privind la voi cu drag se bucurară? IOSIF, P. 36.
        surse: DLRLC
      • Gîndu-i se topea de pară. COȘBUC, P. I 124.
        surse: DLRLC
      • Para la inim-ajunge, Badea suspină și plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223.
        surse: DLRLC

etimologie:

pară (fruct) peară

  • 1. Fructul părului.
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Părul... era încărcat de pere galbene ca ceara. CREANGĂ, P. 290.
      surse: DLRLC
    • Dă-mi o pară... să-mi răcoresc arsura gîtlejului. NEGRUZZI, S. I 90.
      surse: DLRLC
    • Am un păr cu pere moi Și le-om mînca amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48.
      surse: DLRLC
    • Pere bergamote. Pere pădurețe. Pere mălăiețe.
      surse: DLRLC
  • 2. prin analogie Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Cuptor (convertizor) de topit fontă.
      surse: DLRLC
    • 2.2. Ciocan la războiul mecanic de țesut.
      surse: DLRLC
    • 2.3. Lemnul în care se termină firul soneriei.
      surse: DLRLC
    • 2.4. Unealtă pentru îndreptarea, prin lovire, a burlanelor turtite dintr-o coloană în exploatarea petroliferă.
      surse: DLRLC

etimologie: