poáră, s.f. (înv.) 1. Dezacord, discordie, neînțelegere; ceartă, vrajbă. 2. (în expr.) În poară (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva), a face opoziție; a se contrazice cu cineva, a se certa: „Pune-te cu moartea-n poară / Și-nc-o dată te mai scoală” (Lenghel, 1985: t. 222). – Din sl. pora „violență, ceartă” (Scriban, DEX, MDA).