22 de definiții pentru sigur (adj.) secur segur


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÍGUR, -Ă, (I) siguri, -e, adj., (II) adv. I. Adj. 1. De a cărui realitate sau rezolvare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. 2. Convins, încredințat. ◊ Expr. A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva), a se baza (pe cineva sau ceva). 3. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui. ◊ Expr. A fi sigur de sine (sau de el) = a se comporta și a acționa în mod neșovăielnic, a fi conștient de valoarea și de puterile proprii. (Fam.) A lua (pe cineva) la sigur = a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze. A merge (sau a se duce) la sigur = a merge drept la țintă, fără risc; a nu da greș. ♦ Care nu prezintă pericol, fără primejdie. Drum sigur.Expr. A pune (ceva sau pe cineva) la loc sigur = a pune (ceva sau pe cineva) într-un loc ferit de orice pericol; a ascunde. 4. Care nu dă greș; precis; fără defect. Judecată sigură. ♦ Hotărât, ferm. neșovăielnic. ♦ Care produce efectul dorit; eficace. Medicament sigur. II. Adv. 1. Da. 2. În mod precis, negreșit. ◊ Expr. (Fam.) Mai mult ca (sau decât) sigur = fără niciun fel de îndoială. – Din ngr. síghuros.

sigur, [At: CARTE. TREB. II, 226/9 / V: (înv) secur, segur, (reg) secure / A și: (înv) sigur / Pl: ~i, ~e / E: ngr σέγουρος] 1 a De a cărui realitate sau rezolvare nu se poate îndoi nimeni Si: categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, nediscutabil, neîndoielnic, netăgăduit, precis, solid, vădit, (liv) indubitabil, peremptoriu, (rar) neapărat. 2 sn (Fam; îlav) La ~ Într-un mod sigur (1). 3 sn (Fam; îe) A lua (pe cineva) la ~ A ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva. 4 sn (Reg) A fi la ~ (de ceva) A avea certitudinea unui lucru. 5 a (D. lucrări, materii etc.) Care este calculat, stabilit, îndeplinit cu exactitate Si: precis. 6 sn (Îrg; îlav) Pe (sau la) ~ Cu exactitate. 7 sn (Îe) A merge (sau a se duce) la ~ A se îndrepta către țintă, fără risc, a nu da greș. 8 a (D. manifestări ale oamenilor sau d. părți ale corpului lor) Care acționează în mod hotărât Si: neșovăitor. 9 a (D. mijloace, remedii etc.) Care produce efectul dorit Si: eficace, eficient. 10 a (D. fenomene, evenimente etc.) Care se (va) întâmpla în mod neîndoielnic Si: categoric, cert. 11 a Care are o părere fermă despre ceva Si: convins, încredințat. 12 a (Îe) A fi ~ de cineva ori de (sau pe) ceva A avea deplină încredere, a se baza (pe cineva sau ceva). 13 a (Îe) A fi ~ de (sau pe) sine (ori el, dânsul) A se comporta și a acționa în mod neșovăielnic. 14 a (Îae) A fi conștient de valoarea proprie. 15 a Care este demn de încredere. 16 a (Înv) Care se simte în siguranță. 17 a Care nu prezintă pericol Si: adăpostit, apărat, ferit, ocrotit, păzit, protejat, (înv) scutit. 18 a (Îe) A pune (pe cineva sau ceva) la loc ~ A pune într-un loc unde nu poate fi găsit Si: a ascunde. 19 a (Îvr) Trainic. 20 av Cu deplină încredere în realitatea sau în rezolvarea a ceva. 21 av Fără condiții sau alternative Si: indiscutabil, neapărat, negreșit, precis, cu siguranță, sută la sută, (îvp) nesmintit, (înv) cu siguritate, (reg) sigurat, (fam) la sigur. 22 av Da1 (1).

SÍGUR, -Ă, (I) siguri, -e, adj., (II) adv. I. Adj. 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. 2. Convins, încredințat. ◊ Expr. A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva), a se baza (pe cineva sau ceva). 3. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui. ◊ Expr. A fi sigur de sine (sau de el) = a se comporta și a acționa în mod neșovăielnic, a fi conștient de valoarea și de puterile proprii. (Fam.) A lua (pe cineva) la sigur = a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze. A merge (sau a se duce) la sigur = a merge drept la țintă, fără risc; a nu da greș. ♦ Care nu prezintă pericol, fără primejdie. Drum sigur.Expr. A pune (ceva sau pe cineva) la loc sigur = a pune (ceva sau pe cineva) într-un loc ferit de orice pericol; a ascunde. 4. Care nu dă greș; precis; fără defect. Judecată sigură. ♦ Hotărât, ferm. neșovăielnic. ♦ Care produce efectul dorit; eficace. Medicament sigur. II. Adv. 1. Da. 2. În mod precis, negreșit. ◊ Expr. (Fam.) Mai mult ca (sau decât) sigur = fără nici un fel de îndoială. – Din ngr. síghuros.

SÍGUR2, -Ă, siguri, -e, adj. 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. Victorie sigură. 2. Convins, încredințat. Sînt sigur că nici foc n-ai în camera dumitale. C. PETRESCU, C. V. 154. Ar despacheta darul meu. Întîi l-ar scăpa jos de emoție... Ce sigur sînt că pe urmă ar rupe-o la fugă. SAHIA, N. 23. Faptul că ea locuia în mahalaua îndepărtată... îl făcu pe Andrei să gîndească la familia ei, sigur fiind că tată-său trebuie să fie tăbăcar. ARDELEANU, D. 114. ◊ Expr. A fi sigur (de cineva sau de ceva) = a avea deplină încredere, a se baza (pe cineva sau pe ceva). Ești sigur de el? La TDRG. Omul ce nu și-a comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. BOLLIAC, O. 47. (Rar) A se simți sigur = a se simți în siguranță. Nu se simțea sigur cînd vorbea omul acesta. DUMITRIU, B. F. 111. 3. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui. Să n-ai nici o grijă, cucoană; sacul d-tale se află în mîni sigure. ALECSANDRI, T. I 352. ◊ Expr. A fi sigur de sine (sau de el) = a se comporta și a acționa în mod neșovăielnic, a fi conștient de valoarea proprie. Ignoranța e întotdeauna sigură de sine. C. PETRESCU, C. V. 94. (Familiar) A lua (pe cineva) la sigur = a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu siguranță, fără a-i lăsa nici o portiță de scăpare, a-l lua din scurt. A merge (sau a se duce) la sigur = a merge drept la țintă, fără risc, a nu da greș. Cînd stăpînul său îi zicea: «Măi, Petrea, să-mi aduci mîni un urs», el se ducea totdeauna la sigur. La TDRG. Care nu prezintă pericol, fără primejdie. Drum sigur.Expr. A pune (pe cineva sau ceva) la loc sigur = a pune într-un loc unde nu poate fi găsit, unde nu e nici o primejdie să fie găsit; a ascunde. 4. Care nu dă greș; fără defecte; precis. Judecată sigură. ♦ Care nu ezită, neșovăielnic, hotărît, ferm. Se uita la noi c-o privire sigură. SADOVEANU, O. VI 343. Glasul lui e cald, sonor, gestul liniștit, fraza corectă și sigură. VLAHUȚĂ, O. A. III 65. A! nu căuta să mă amăgești, căci dacă mîna-mi a tremurat astăzi, să știi că altădată va fi mai sigură. NEGRUZZI, S. I 22. ♦ Care produce efectul dorit; eficace. Medicament sigur.

SÍGUR2 ~ă (~i, ~e) 1) Care nu provoacă îndoială; neîndoielnic; cert; incontestabil. Victorie ~ă. 2) Care este încredințat, convins. ~ de reușită.A fi ~ de cineva (sau de ceva) a avea încredere deplină în cineva (sau în ceva). 3) Care este de nădejde; pe care te poți bizui. Adăpost ~.A fi în mâini ~e (a fi) în mâini de nădejde. A pune pe cineva (sau ceva) la loc ~ a ascunde pe cineva (sau ceva) într-un loc unde nu există nici o primejdie. A merge la ~ a acționa fără greș. Mână ~ă mână fermă, neșovăielnică. 4) Care produce efectul dorit; cu acțiune pozitivă; eficace. Remediu ~. /<ngr. síghuros

sigur a. 1. de care nu se poate îndoi: faptul e sigur; 2. în care ne putem încrede: prieten sigur; 3. care produce totdeauna efect: remediu sigur; 4. care trebue să se întâmple negreșit: victorie sigură; 5. unde te afli în siguranță: drum sigur. [Gr. bizantin SÍGUROS (din lat. SECURUS)].

sígur, -ă adj. (ngr. siguros, d. venețianu segúro, it. sicúro, lat. secúrus. V. asigur). Demn de încredere, care nu produce îngrijorare, pe care te poți bizuĭ: prieten, leac, drum sigur. Cert, neîndoĭos: fapt sigur, victorie sigură. Adv. În mod sigur: îțĭ spun sigur că-ĭ așa. De sigur, se înțelege, fără îndoĭală: de sigur că voĭ venĭ, voĭ venĭ de sigur. La sigur, cu siguranță: cu acest leac te vindecĭ la sigur. A veni la sigur, a veni la ceva sigur (de ex., la un chilipir): hoțu venea la sigur.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sígur adj. m., pl. síguri; f. sígură, pl. sígure

sígur adj. m., pl. síguri; f. sg. sígură, pl. sígure

*de sígur prep. + adj. / adv. (~, e sigur)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÍGUR adj., adv. 1. adj. v. adevărat. 2. adj. categoric, cert, precis, (rar) neapărat. (Vrea un răspuns ~.) 3. adj. v. convins. 4. adj. cert, (livr.) infailibil. (Un procedeu ~.) 5. adj. eficace, eficient. (Un remediu ~.) 6. adj. ferm, hotărât, neabătut, neșovăielnic, neșovăitor. (Cu pași ~.) 7. adj. cert, inevitabil. (Căderea ~ a orașului.) 8. adj. v. categoric. 9. adv. adevărat, cert, serios. (- Așa s-au întâmplat lucrurile! – ~?) 10. adv. indiscutabil, neapărat, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, precis, (pop.) nesmintit. (~ voi fi acolo la ora anunțată.) 11. adv. absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, normal, precis. (- Crezi că vine azi? – ~!) 12. adj. adăpostit, apărat, ferit, ocrotit, păzit, protejat, (înv.) scutit. (Un loc mai ~.)

SIGUR adj., adv. 1. adj. adevărat, aievea, autentic, cert, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, veridic, veritabil. (Un lucru ~.) 2. adj. categoric, cert, precis, (rar) neapărat. (Vrea un răspuns ~.) 3. adj. convins, încredințat. (E ~ că îl va înțelege.) 4. adj. cert, (livr.) infailibil. (Un procedeu ~.) 5. adj. eficace, eficient. (Un remediu ~.) 6. adj. ferm, hotărît, neabătut, neșovăielnic, neșovăitor. (Cu pași ~.) 7. adj. cert, inevitabil. (Căderea ~ a orașului.) 8. adj. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, vădit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.) 9. adv. adevărat, cert, serios. (- Așa s-au întîmplat lucrurile! – ~?) 10. adv. indiscutabil, neapărat, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, precis, (pop.) nesmintit. (~ voi fi acolo la ora anunțată.) 11. adv. absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, normal, precis. (Crezi că vine azi? – ~!) 12. adj. adăpostit, apărat, ferit, ocrotit, păzit, protejat, (înv.) scutit. (Un loc mai ~.)

Sigur ≠ incert, șovăielnic, nesigur, șovăitor


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sígur (-ră), adj.1. Neîndoielnic, cert, indubitabil. – 2. (Adv.) În mod cert. – Mr. sigur. Ngr. σίγουρος, din ven. siguro (Cihac, II, 698; Densusianu, Rom., XXXIII, 286). – Der. nesigur, adj. (incert); siguranță, s. f. (securitate); nesiguranță, s. f. (insecuritate); sigureală (var. siguritate), s. f. (înv., securitate); siguripsi, vb. (a asigura), din ngr. σιγουρεύω, aorist σιγουρεύσω (Tiktin), sec. XVIII, înv.; asigura, vb. (a căpăta garanții); asigurător, adj. (care asigură). Există tendința de a conjuga asigurez „semnez o poliță de asigurare” și asigur „fixez, întăresc”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AMICUS CERTUS IN RE INCERTA CERNITUR (lat.) prietenul sigur se cunoaște într-o împrejurare nesigură – Cicero, „De amicitia”, 17, 64, Ennius, „Fragmenta scenica”, 296. În românește îi corespunde proverbului: prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.

CERTA AMITTIMUS, DUM INCERTA PETIMIUS (lat.) le pierdem pe cele sigure urmărind lucruri nesigure – Plaut, „Pseudolus”, 685.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a lua (pe cineva) la sigur expr. a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze.

a merge la sigur expr. a întreprinde o acțiune, a face ceva cu sorți siguri de izbândă.

Intrare: sigur (adj.)
sigur1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sigur
  • sigurul
  • siguru‑
  • sigură
  • sigura
plural
  • siguri
  • sigurii
  • sigure
  • sigurele
genitiv-dativ singular
  • sigur
  • sigurului
  • sigure
  • sigurei
plural
  • siguri
  • sigurilor
  • sigure
  • sigurelor
vocativ singular
plural
secur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
segur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sigur (adj.) secur segur

  • 1. De a cărui realitate sau rezolvare nu se poate îndoi nimeni.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: neîndoielnic un exemplu
    exemple
    • Victorie sigură.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Sînt sigur că nici foc n-ai în camera dumitale. C. PETRESCU, C. V. 154.
      surse: DLRLC
    • Ar despacheta darul meu. Întîi l-ar scăpa jos de emoție... Ce sigur sînt că pe urmă ar rupe-o la fugă. SAHIA, N. 23.
      surse: DLRLC
    • Faptul că ea locuia în mahalaua îndepărtată... îl făcu pe Andrei să gîndească la familia ei, sigur fiind că tată-său trebuie să fie tăbăcar. ARDELEANU, D. 114.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva), a se baza (pe cineva sau ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ești sigur de el? La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Omul ce nu și-a comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. BOLLIAC, O. 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie rar A se simți sigur = a se simți în siguranță.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu se simțea sigur cînd vorbea omul acesta. DUMITRIU, B. F. 111.
        surse: DLRLC
  • 3. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să n-ai nici o grijă, cucoană; sacul d-tale se află în mîni sigure. ALECSANDRI, T. I 352.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A fi sigur de sine (sau de el) = a se comporta și a acționa în mod neșovăielnic, a fi conștient de valoarea și de puterile proprii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ignoranța e întotdeauna sigură de sine. C. PETRESCU, C. V. 94.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie familiar A lua (pe cineva) la sigur = a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.3. expresie familiar A merge (sau a se duce) la sigur = a merge drept la țintă, fără risc; a nu da greș.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd stăpînul său îi zicea: «Măi, Petrea, să-mi aduci mîni un urs», el se ducea totdeauna la sigur. La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 3.4. Care nu prezintă pericol, fără primejdie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Drum sigur.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 3.4.1. expresie A pune (ceva sau pe cineva) la loc sigur = a pune (ceva sau pe cineva) într-un loc ferit de orice pericol.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ascunde
  • 4. Care nu dă greș; fără defect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: precis un exemplu
    exemple
    • Judecată sigură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.1. Care nu ezită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ferm hotărât neșovăielnic 3 exemple
      exemple
      • Se uita la noi c-o privire sigură. SADOVEANU, O. VI 343.
        surse: DLRLC
      • Glasul lui e cald, sonor, gestul liniștit, fraza corectă și sigură. VLAHUȚĂ, O. A. III 65.
        surse: DLRLC
      • A! nu căuta să mă amăgești, căci dacă mîna-mi a tremurat astăzi, să știi că altădată va fi mai sigură. NEGRUZZI, S. I 22.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Care produce efectul dorit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: eficace un exemplu
      exemple
      • Medicament sigur.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: