6 intrări

Articole pe această temă:

107 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AU2 interj. Exclamație care exprimă diverse stări și sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.). – Onomatopee.

AU1 adv. interog., conj. 1. Adv. interog. (Înv.) Oare? 2. Conj. (Înv. și reg.) Sau, ori. – Lat. aut.

AU1 adv. interog., conj. 1. Adv. interog. (Înv.) Oare? 2. Conj. (Înv. și reg.) Sau, ori. – Lat. aut.

au2 i [At: POLIZU / E: fo] 1 Exprimă o ușoară durere fizică. 2 Exprimă mirarea. 3 Exprimă surpriza. 4 Exprimă bucuria. 5 Introduce propoziții exclamative, pentru a da impresia de stil oral.

au3 av [At: HEM 2102 / E: nct ] (Pop) Da.

Au4 sm [At: MDA ms / E: fr Au] Simbol chimic pentru aur.

au1 [At: COD. VOR. 117/14 / E: ml aut] (Îvr) 1 c (Are; disjunctiv) Sau. 2 c (Leagă două noțiuni identice ca sens, deosebite ca formă) Sau mai exact... 3 c (Leagă două alternative, exprimând o nesiguranță în alegere) Ori poate... 4 c (Îcr ba) Exprimă alternativa între o afirmație și o negație. 5 c (Rep) Fie... fie... 6 c (Rep) Din două, una. 7 c (Rep) Într-un fel sau într-altul. 8 c (Îcr veri, oare) Exprimă îndoiala. 9 c (Rep; în interogații) Cere exprimarea clară a opțiunii interlocutorului. 10 c (Cnd) Sau dacă nu... 11 avn (Îc) ~-unde Oriunde. 12 avi (Scoate în evidență interogația) Oare? 13 avi (Precedând o interogativă negativă) E oare admisibil să...? 14 avi (Fals negativ) Doar nu vrei să susții că...? 15 avi Dar oare ce...? 16 avi (Îc) ~ doară Nu cumva crezi că...? 17 avi (Îae; rep) Sau și dacă... de asemenea dacă... 18 avi (Îae; rep) Și poate... sau poate... 19 avi (Îae) Poate fiindcă...

AU2 interj. Exclamație care exprimă diverse stări și sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.).

AU1 adv. (Arhaizant și retoric; rar și popular) Oare. Tu bine ai știut ale cui sînt moșiile acestea! Au nu ți-au arătat ție moșneagul locul? SBIERA, P. 38. Au purtarea noastră nu-ți place? Au supușii măriei-tale sînt răi? ISPIRESCU, L. 12. Au nu vezi tu, mîndro, bine Cum bat calea pentru tine? HODOȘ, P. P. 109. ◊ (Pleonastic, urmat de «oare») Dar cum ai vrea să mă cobor? Au nu-nțelegi tu, oare, Cum că eu sînt nemuritor Și tu ești muritoare? EMINESCU, O. I 172. ◊ (Urmat de «doar» sau «doară»). Au doară nu te mulțumești cu simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231.

AU2 conj. (Învechit și popular; leagă membrele aceleiași propoziții sau membrele unei fraze, indicînd opoziția sau alternarea noțiunilor exprimate de ele) Sau, ori. Cine-i mai frumos, eu au femeia mea? SBIERA, P. 228. Nu știu dacă broaștele pot să mănînce mălaiul, au ba. ISPIRESCU, L. 180. Sub poală de codru verde Un focșor abia se vede; Nu știu focu-i potolit, Au de feciori ocolit; Nu știu patru au doisprece Șăd și frig la un berbece. HODOȘ, P. P. 201. ◊ (În întrebări) Cucuie, pasăre sură, Ce tot cînți la noi pe șură? Au ți-i foame, au ți-i sete, Au ți-i dor de codrul verde? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 122.

AU3 interj. Exclamație care exprimă o ușoară durere fizică (v. ah, vai), o mirare (v. a2), o bucurie etc. Să-i placă maichii ca mie, Ne-am duce la cununie... Au, doamne, cum ne-am mai duce, Cu calu nu ne-ar ajunge. HODOȘ, P. P. 135.

AU2 conj. (Înv. și pop.) Sau, ori. – Lat. aut.

AU1 adv. (În limbajul retoric) Oare. – Lat. aut.

AU3 interj. Exclamație care exprimă o (ușoară) durere fizică, o mirare, o bucurie etc.

AU interj. (se folosește pentru a exprima durere, mirare, bucurie, nepăsare etc.). /<lat. aut

au conj. 1. sau (rar întrebuințat); 2. oare? au nu știi? [Lat. AUT].

au! int. exprimă mirarea unită cu nepăsare: au!

3) aŭ interj. de durere saŭ și de mirare: Aŭ, răŭ mă doare! Aŭ, da frumos e!

2) aŭ conj. (lat. aut, saŭ, orĭ; it. o, od, pv. o, oz. fr. pg. ou, sp. o). Rar. Saŭ, orĭ (disjunctiv): Aŭ tu, aŭ el. Oare (interogativ): Aŭ nu știĭ? Aŭ doară nu știĭ?

ÁUR s. n. 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros, prețios. ◊ Aur alb = apa folosită ca izvor de energie. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală. ◊ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1); b) valoros ca aurul (l); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ◊ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, ață făcută din aur (1) sau imitând aurul și folosită la cusut; p. ext. veșmânt țesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăție; fig. belșug. ◊ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.

arată toate definițiile

Intrare: au (adv.)
au1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • au
Intrare: au (conj.)
au2 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • au
Intrare: au (interj.)
au3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • au
Intrare: au-unde
au-unde adverb
compus
  • au-unde
Intrare: aur
  • silabație: a-ur
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aur
  • aurul
  • auru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aur
  • aurului
plural
vocativ singular
plural
Au simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Au
Intrare: avea
verb (VT514)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
  • avere
  • avut
  • avutu‑
  • având
  • avându‑
singular plural
  • ai
  • aibi
  • aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
(să)
  • am
  • aveam
  • avui
  • avusei
  • avusesem
  • avusem
a II-a (tu)
  • ai
(să)
  • ai
  • aibi
  • aveai
  • avuși
  • avuseși
  • avuseseși
  • avuseși
a III-a (el, ea)
  • are
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • avea
  • avu
  • avuse
  • avusese
  • avuse
plural I (noi)
  • avem
(să)
  • avem
  • aveam
  • avurăm
  • avuserăm
  • avuseserăm
  • avusesem
  • avuserăm
  • avusem
a II-a (voi)
  • aveți
(să)
  • aveți
  • aveați
  • avurăți
  • avuserăți
  • avuseserăți
  • avuseseți
  • avuserăți
  • avuseți
a III-a (ei, ele)
  • au
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • aveau
  • avu
  • avuseră
  • avuseseră
  • avuseră
verb (V514-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
  • aș
a II-a (tu)
  • ai
a III-a (el, ea)
  • a
  • ar
plural I (noi)
  • am
a II-a (voi)
  • ați
a III-a (ei, ele)
  • au
  • ar
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

au (adv.)

  • exemple
    • Tu bine ai știut ale cui sînt moșiile acestea! Au nu ți-au arătat ție moșneagul locul? SBIERA, P. 38.
      surse: DLRLC
    • Au purtarea noastră nu-ți place? Au supușii măriei-tale sînt răi? ISPIRESCU, L. 12.
      surse: DLRLC
    • Au nu vezi tu, mîndro, bine Cum bat calea pentru tine? HODOȘ, P. P. 109.
      surse: DLRLC
    • pleonastic Dar cum ai vrea să mă cobor? Au nu-nțelegi tu, oare, Cum că eu sînt nemuritor Și tu ești muritoare? EMINESCU, O. I 172.
      surse: DLRLC
    • Au doară nu te mulțumești cu simbria ce-ți dau? ISPIRESCU, L. 231.
      surse: DLRLC

etimologie:

au (conj.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Cine-i mai frumos, eu au femeia mea? SBIERA, P. 228.
      surse: DLRLC
    • Nu știu dacă broaștele pot să mănînce mălaiul, au ba. ISPIRESCU, L. 180.
      surse: DLRLC
    • Sub poală de codru verde Un focșor abia se vede; Nu știu focu-i potolit, Au de feciori ocolit; Nu știu patru au doisprece Șăd și frig la un berbece. HODOȘ, P. P. 201.
      surse: DLRLC
    • (În întrebări) Cucuie, pasăre sură, Ce tot cînți la noi pe șură? Au ți-i foame, au ți-i sete, Au ți-i dor de codrul verde? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 122.
      surse: DLRLC

etimologie:

au (interj.)

etimologie:

aur Au

  • 1. Metal prețios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil și ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză și ca etalon al valorii) etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: aurel (s.m.) 4 exemple
    exemple
    • Inel de aur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Gătiră o cină plăcută numai în vase de aur. ISPIRESCU, L. 7.
      surse: DLRLC
    • Unul din pintenii săi de aur se sfărîmă. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Nici unul nu poate Să ridice-n spate Armele culcate Cu-aur îmbrăcate. ALECSANDRI, P. P. 67.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Lucru valoros, prețios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Aur alb = apa folosită ca izvor de energie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) țiței, considerate ca surse de energie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.4. Aur verde = pădurea ca bogăție vegetală.
      surse: DEX '09
    • 1.5. locuțiune adjectivală De aur = care are culoarea galbenă a aurului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Soarele va cerne colb de aur. BENIUC, V. 134.
        surse: DLRLC
      • Ileana Simziana, cosiță de aur, cîmpia înverzește. ISPIRESCU, L. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adjectivală De aur = valoros ca aurul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i. EMINESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
    • 1.7. locuțiune adjectivală figurat De aur = (despre oameni) foarte bun.
      surse: DEX '09 sinonime: milos
      • 1.7.1. Inimă de aur = inimă bună, miloasă a omului înzestrat cu înalte calități.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Epocă de aur = perioadă de înflorire și strălucire a vieții materiale și culturale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.9. expresie Cruce de aur (la sau cu noi) în casă.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie familiar A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.11. expresie Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii; petrecere organizată cu acest prilej.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. Foaie subțire, pojghiță din metalul descris mai sus.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Obiect suflat cu aur.
        surse: DLRLC
    • 1.13. figurat Văpaie, poleială, strălucire ca a aurului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Aurul apusului s-a dărîmat și zarea s-a umplut de înserare. SADOVEANU, L. 7.
        surse: DLRLC
      • Și brazdele negre le-neci în aur de soare. NECULUȚĂ, Ț. D. 57.
        surse: DLRLC
      • Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui. EMINESCU, N. 81.
        surse: DLRLC
  • 2. Fir, ață făcută din aur sau imitând aurul și folosită la cusut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Na-ți năframa de mătasă Pe margini cu aur trasă. Aurul cînd s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri. ALECSANDRI, P. P. 20.
      surse: DLRLC
    • Un așternut Cu aur țesut. ALECSANDRI, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Veșmânt (scump) țesut din asemenea fire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • în basme Împăratul era îmbrăcat numai în aur. POP.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial La coșarul dărîmat Stă boierul răzimat, Numai aur îmbrăcat. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 3. Lucru de mare preț; bani.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: avere bogăție un exemplu
    exemple
    • Sătul de aur ca o căpușă De sînge [e] boierul. BENIUC, V. 137.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Aur înseamnă plugul nou, tractoarele. Ele vor brăzda toate ogoarele Și vor aduce și-n casa noastră și-n sat Viață mai bună și rod îmbelșugat. VINTILĂ, O. 41.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A înota în aur = a fi foarte bogat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.3. expresie Sete de aur = lăcomie de bani, goană după avere.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Plată în aur = plată făcută cu un echivalent al aurului.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie A plăti cu aur = a plăti cu bani mulți.
      surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A cântări cu aur = (odinioară) a plăti pentru un obiect o cantitate de aur egală cu greutatea lui; (astăzi) a plăti mulți bani.
      surse: DLRLC NODEX
    • 3.7. expresie Tot aurul din lume să-mi fi dat, se zice pentru a exprima ideea că cu niciun preț n-am fi spus sau făcut ceea ce ni s-a cerut.
      surse: DLRLC
  • comentariu simbol Au
    surse: DOOM 2

etimologie:

avea

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.
      surse: DLRLC
    • [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
      surse: DLRLC
    • Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.
      surse: DLRLC
    • Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.
      surse: DLRLC
    • figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • A avea o idee.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.
        surse: DLRLC
      • Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.
        surse: DLRLC
      • Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.
        surse: DLRLC
      • Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.
        surse: DLRLC
      • Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.
        surse: DLRLC
      • popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.
        surse: DLRLC
    • figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.
      surse: DLRLC
    • Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Am un comandant energic.
        surse: DLRLC
      • Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.
        surse: DLRLC
      • Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.
        surse: DLRLC
      • Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.
        surse: DLRLC
      • Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.
        surse: DLRLC
      • Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.
        surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.
        surse: DLRLC
      • Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.
        surse: DLRLC
      • Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie eliptic Ce am eu de acolo?.
      surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune verbală A avea asemănare = a se asemăna.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
    • 1.6. locuțiune verbală A avea bucurie = a se bucura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
    • 1.7. locuțiune verbală A avea o dorință = dori
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. locuțiune verbală A avea o ceartă = a se certa.
      surse: DLRLC sinonime: certa un exemplu
      exemple
      • Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.
        surse: DLRLC
    • 1.10. locuțiune verbală A avea nădejde = nădăjdui
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.
        surse: DLRLC
    • 1.11. locuțiune verbală A avea (un) vis = visa
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 1.12. locuțiune verbală A avea în cinste = cinsti
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.
        surse: DLRLC
    • 1.13. locuțiune verbală A avea trebuință = a-i trebui.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.
        surse: DLRLC
    • 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).
      surse: DLRLC sinonime: exista 2 exemple
      exemple
      • Aveți pe acolo astfel de cărți?
        surse: DLRLC
      • Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
      • 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Ai un leu de la mine dacă îmi spui.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.
      surse: DLRLC
  • 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Am un ceas de răgaz.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A avea ac de cojocul cuiva.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A avea loc.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deține un post.
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.
        surse: DLRLC
      • Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A avea (ceva) pe mână.
      surse: DLRLC
    • 3.7. expresie A avea (ceva) la îndemână.
      surse: DLRLC
    • 3.8. expresie A avea zile.
      surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A (nu) avea zile bune (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 3.11. locuțiune verbală A avea (ceva) la dispoziție.
      surse: DLRLC
    • 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Are un doctor bun.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.
        surse: DLRLC
  • 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Blocul are două etaje.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Casa are patru etaje.
      surse: DLRLC
    • În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.
      surse: DLRLC
    • Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.
      surse: DLRLC
    • Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.
      surse: DLRLC
    • De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Cu privire la calități psihice:
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.
        surse: DLRLC
      • Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.
        surse: DLRLC
      • În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • În mână avea un buchet.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A avea în mână (și) pâinea și cuțitul.
      surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A avea drag pe cineva sau (reflexiv reciproc) a se avea dragi = a (se) iubi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi 3 exemple
      exemple
      • Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178.
        surse: DLRLC
      • El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.
        surse: DLRLC
      • Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.
        surse: DLRLC
    • 5.4. expresie reflexiv A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dușmăni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dușmăni
    • 5.5. expresie A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.
        surse: DLRLC
    • 5.6. A fi îmbrăcat cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta 2 exemple
      exemple
      • Avea un pantalon de blană.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Avea haină albă.
        surse: DLRLC
    • 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).
      surse: DLRLC DLRM
    • 5.8. expresie figurat A avea (ceva) în gând sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac).
      surse: DLRLC
  • 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Bara are 2 m.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Un zid având doi metri înălțime.
      surse: DLRLC
    • Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.
      surse: DLRLC
    • l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.
      surse: DLRLC
    • Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.
        surse: DLRLC
  • 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simți 6 exemple
    exemple
    • A avea foame.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Are o foame de lup.
      surse: DLRLC
    • Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.
      surse: DLRLC
    • Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.
      surse: DLRLC
    • Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
      • [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie familiar A (nu) avea (nici) pe dracul.
      surse: DLRLC
    • 7.3. expresie N-are nimic! = nu i s-a întâmplat niciun rău.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 7.4. expresie N-are nimic! = n-are nicio importanță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.
        surse: DLRLC
    • 7.5. expresie A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.
        surse: DLRLC
      • Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.
        surse: DLRLC
    • 7.6. A suferi (de o boală).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi 2 exemple
      exemple
      • Are pojar.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Are scarlatină... Are bătăi de inimă.
        surse: DLRLC
  • 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Am o idee. Are gânduri multe.
      surse: DLRLC
  • 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.1. A trebui să...
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Are de făcut cumpărături.
        surse: DEX '09
      • Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.
        surse: DLRLC
      • De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.
        surse: DLRLC
      • Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.
        surse: DLRLC
      • Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie Al doilea verb este subînțeles:
        surse: DLRLC
        • 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.
          surse: DLRLC
      • 9.1.2. expresie A avea de furcă cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
      • 9.1.3. expresie A avea de lucru cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
    • 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • N-are decât să spună și se va face.
        surse: DEX '09
      • N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.
        surse: DLRLC
    • 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • N-are ce zice.
        surse: DEX '09
      • N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.
        surse: DLRLC
      • Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.
        surse: DLRLC
    • 9.4. rar A fi în drept.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.
        surse: DLRLC
    • 9.5. expresie eliptic N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.6. expresie A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva).
      surse: DLRLC
    • 9.7. expresie N-are a face!
      surse: DLRLC
  • 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi putea ști 6 exemple
    exemple
    • Are ce să facă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.
      surse: DLRLC
    • Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.
      surse: DLRLC
    • Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A (nu) avea de ce.
      surse: DLRLC
    • 10.2. expresie N-aveți pentru ce.
      surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A (nu) avea când.
      surse: DLRLC
    • 10.4. expresie A (nu) avea cum.
      surse: DLRLC
    • 10.5. expresie A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde.
      surse: DLRLC
    • 10.6. unipersonal A fi, a se găsi cineva (să facă ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • N-are cine să-l mângâie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.
        surse: DLRLC
      • Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.
        surse: DLRLC
      • Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.
        surse: DLRLC
      • popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.
        surse: DLRLC
  • 11. Are valoare de verb auxiliar:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.1. Servește la formarea perfectului compus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • A venit.
        surse: DEX '09
      • Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ar veni.
        surse: DEX '09
      • Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.
        surse: DLRLC
      • Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.
        surse: DLRLC
    • 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Au să vină.
        surse: DEX '09
      • Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.
        surse: DLRLC
      • Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.
        surse: DLRLC
      • Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.
        surse: DLRLC
      • Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.
        surse: DLRLC
      • D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
    • 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.
        surse: DLRLC
      • În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.
        surse: DLRLC

etimologie: