43 de definiții pentru aoleu aoleo auleu oleu daleo aleu oleo oleoleo auleo daleu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AOLÉU interj. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.] – Onomatopee.

AOLÉU interj. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.]

AOLÉU interj. (Și în forma aoleo) 1. Exclamație de durere sau de suferință. Aoleu, nu mă strînge-așa de mînă. COȘBUC, P. I 239. ◊ (Cu sens atenuat) Aoleo și vai de mine, Aș juca și nu știu bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419. ◊ (Adesea ca refren în poezia populară) Pentru tine, rujă-nvoaltă, Mă rup cînii și mă latră. Aoleo! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 370. 2. Strigăt de spaimă sau de surprindere. Aoleu, te pomenești că și tu ai fugit. PAS, L. I 92. Aoleo, dar zmeii, cînd simțiră! Unde veneau cu o falcă în cer și cu una în pămînt. ISPIRESCU, L. 302. ◊ (Însoțind o aducere-aminte) Aoleu! Era să uit a vă spune că în curtea zmeoaicei era... pari... și în fiecare par cîte un cap de om. ISPIRESCU, L. 260. 3. Exclamație care subliniază diverse sentimente sau atitudini (dor, regret, compătimire, admirație, amenințare etc.). Aoleu, măi hoț de dor. N-am topor să te omor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 93. – Pronunțat: a-o-leu. – Variante: auléu (ALECSANDRI, T. 1638), aoleó (pronunțat: a-o-leo), auleó, aléu (CREANGĂ. P. 55), daleó (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 377) interj.

AOLÉU interj. Exclamație care exprimă diverse stări sufletești: durere, spaimă, dor etc. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó interj.]

AOLÉU interj. (se folosește pentru a exprima mirare, frică, dor, senzație de durere etc.). [Sil. a-o-leu; Var. auleu] /Onomat.

ALÉU interj. v. aoleu.

AOLEÓ interj. v. aoleu.

AULÉU interj. v. aoleu.

OLEÓ interj. v. aoleu.

OLEOLEÓ interj. v. aoleu.

aleu2 sn [At: LB / V: -lău / E: mg elö(-pénz)[1]] (Trs) 1 Arvună 2 Amanet.

  1. Etimonul corect ortografiat este elő(-pénz). → — Ladislau Strifler

aoleo [At: NECULCE, ap. LET. II, 280 / V: -eu, ~ea, ~lo, (Mol) aleu, alo, îleo, elio, valeu, va-, valo, valu, (Trs) auleu, auliu, aulea, d-ao-, d-a-, d-aleu / A și:[1] ao~ / Pl: ~uri / E: a(u) + le(le)] Exprimă: 1 i Durere. 2 i Plâns. 3 i (Irn) Spaimă. 4 i (Ir)n Surprindere. 5 i Amenințare. 6 i Compătimire. 7 i Falsă compătimire. 8 i Rugăminte. 9 i Regret. 10 i Admirație. 11 i Rememorare a ceva. 12 i Dorință. 13 sn Bocet. 14 sn Văicăreală. 15 sn (Pfm; irn; îf aoleu) Aur. 16 sn (Pfm; irn; îaf) Imitație de aur. corectată

  1. A: → A și: Ladislau Strifler

aleu! int. exprimă durere: aleu! valeu! [Onomatopee].

aoleo! int. strigăt de durere sau necaz (adesea ironic): aoleo și vai de mine! [Onomatopee].

2) alắŭ și aléŭ n., pl. urĭ (ung. elö-pénz, banĭ dațĭ în ainte). Trans. Rar Arvonă.

aoleó (eo dift.), aoléŭ și aoĭléŭ (vest), auléŭ, aŭĭléŭ, aléŭ, valéŭ și văléŭ (est), interj. de durere, mirare și admirațiune (serios orĭ ironic): Auleŭ, răŭ mă doare! Auleŭ, ce foc! Auleŭ, ce frumoasă e! Auleŭ, da deștept maĭ eștĭ! Auleŭ și vaĭ de mine! – În nord. și vaĭléŭ (rev. I. Crg. 14,43 și 44). V. și aleleĭ și oleoleo.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!aoléu/aoleó (-leo)/auléu (a-u-) interj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AOLEU interj. a!, ah!, au!, i!, o!, of!, oh!, vai!, (pop.) văleu!, (Transilv. și Ban.) tulai!, (Mold.) vah! (~!, ce durere simt!)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aoléu, interj. – Vai! Doamne! – Var. aoleu, a(o)lio, a(u)leu, a(u)lio, a(u)liu, valeu, văleu, valei, aolică. Creație expresivă, cf. alei. Întrucît multe cîntece pop. încep cu aoleu, pare firesc ca der. aoli, vb., să ajungă să însemne „a spune aoleu”, adică „a se plînge”, și, pe de altă parte, „a cînta aoleu” adică „a cînta ceva ce începe cu aoleu”. Der. aoli, vb. (a se jeli, a se plînge); aolitură, s. f. (plîngere, jeluire); hăuli, vb. (a chiui, a cînta în mers); hăulit, s. n. (chiot, chiuitură); hăulitură, s. f. (chiuitură), refăcut pe baza pl. cuvîntului anterior.

aléu (-uri), s. n. – Arvună, acont. – Var. alău. Mag. elő (-penz). În Trans. (DAR).

Intrare: aoleu
aoleu interjecție
  • silabație: a-o-leu info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • aoleu
aoleo interjecție
  • silabație: a-o-leo info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • aoleo
auleu interjecție
  • silabație: a-u-leu info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • auleu
oleu2 (interj.) interjecție
  • silabație: o-leu info
interjecție (I10)
  • oleu
daleo interjecție
interjecție (I10)
  • daleo
interjecție (I10)
  • aleu
oleo1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • oleo
oleoleo interjecție
  • silabație: o-leo-leo info
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • oleoleo
auleo interjecție
interjecție (I10)
  • auleo
daleu1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • daleu

aoleu aoleo auleu oleu daleo aleu oleo oleoleo auleo daleu

  • 1. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare.
    exemple
    • Aoleu, nu mă strînge-așa de mînă. COȘBUC, P. I 239.
      surse: DLRLC
    • Aoleo și vai de mine, Aș juca și nu știu bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419.
      surse: DLRLC
    • adesea (Ca refren în poezia populară) Pentru tine, rujă-nvoaltă, Mă rup cînii și mă latră. Aoleo! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 370.
      surse: DLRLC
    • Aoleu, te pomenești că și tu ai fugit. PAS, L. I 92.
      surse: DLRLC
    • Aoleo, dar zmeii, cînd simțiră! Unde veneau cu o falcă în cer și cu una în pămînt. ISPIRESCU, L. 302.
      surse: DLRLC
    • (Însoțind o aducere-aminte) Aoleu! Era să uit a vă spune că în curtea zmeoaicei era... pari... și în fiecare par cîte un cap de om. ISPIRESCU, L. 260.
      surse: DLRLC
  • 2. Exclamație care subliniază diverse sentimente sau atitudini (dor, regret, compătimire, admirație, amenințare etc.).
    exemple
    • Aoleu, măi hoț de dor. N-am topor să te omor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 93.
      surse: DLRLC

etimologie: