19 definiții pentru vai


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VAI interj. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde; b) compătimire, milă, regret, necaz, ciudă; c) bucurie, plăcere, admirație, entuziasm; d) nerăbdare; e) surpriză. Loc. adj. și adv. (Substantivat) Ca vai de lume = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost. ♦ (Substantivat, n.) Tânguire, plânset, strigăt jalnic; p. ext. suferința, durere. Expr. A fi vai (și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică. Cu chiu, cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia. – Cf. lat. vae.

VAI interj. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde; b) compătimire, milă, regret, necaz, ciudă; c) bucurie, plăcere, admirație, entuziasm; d) nerăbdare; e) surpriză. ♦ Loc. adj. și adv. (Substantivizat) Ca vai de lume = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost. ♦ (Substantivat, n.) Tânguire, plânset, strigăt jalnic; p. ext. suferință, durere. ♦ Expr. A fi vai (și amar) de = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică. Cu chiu, cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia. – Cf. lat. vae.

VAI interj. (Uneori urmat de un nume sau de un pron. pers. introdus prin prep. «de») Exclamație care exprimă sentimente puternice de: a) durere, suferință, deprimare, deznădejde. El ar răcni ca leii, dar vai! nu poate plînge. EMINESCU, O. I 88. Vai! sufletu-mi s-a învrăjbit! ALECSANDRI, P. I 9. Vai!... n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință. ALEXANDRESCU, M. 15. Vai, bădiță, pentru tine. Multă supărare-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232. ◊ (Întărit prin repetare) Vai, vai ! inima mea, Rău m-a prins a mă durea. HODOȘ, P. P. 31. ◊ Expr. Cu vai nevoie v. nevoie (3). Cu chiu cu vai sau cu chiu și vai v. chiu; b) compătimire, milă, regret. Beșica s-o umplu cu grăunțe... s-o zurăiesc... ș-apoi vai de urechile mamei. CREANGĂ, A. 41. În inima-mi răcită Tot focul, vai, s-a stins. ALECSANDRI T. I 461. Biata maică, vai de ea, Cosicioara că-și smulgea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 498. ◊ (Cu nuanță ironică) Vai săracu omu prost, Bun odor la cas-a fost. CREANGĂ, P. 10. Vai săracu diacul, Cînd aude clopotul, Țipa coasa-n buruiene Și se cară la pomene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470. ◊ Loc. adj. Ca vai de..., exprimă compătimirea în cel mai înalt grad. Nenorocita, ieșind cu nepus în masă și necăjită ca vai de ea, s-a dus iarăși la fîntînă. CREANGĂ, P. 98. Să ascultați niște piese ca vai de ele. ALECSANDRI, T. 1023. Și drăguțul obrăjel... O fi, zău, ca vai de el! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 311. Ca vai de lume (sau, rar, de om), arată o situație grea, cum nu se poate mai rea, vrednică de plîns. Erau plătite ca vai de lume. PAS, Z. I 141. Am trăit la Paris ca vai de lume. SADOVEANU, P. M. 22. Plecă supărat și amărît ca vai de om. CREANGĂ, O. A. 292. ◊ (Substantivat, în expr.) Vai și amar = jale, nenorocire, dezastru. N-am nici un cîștig din asta. În schimb, vai și amar pe capul meu, că nu-mi aflu locul. VORNIC, P. 185. De aci înainte vai și amar de bietele vrăbii de pe garduri. ODOBESCU, S. III 22. Vai ș-amar... Ce-o să mă fac, îmi vine să iau cîmpii. ALECSANDRI, T. 1007. (A fi) vai (sau vai și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație jalnică, vrednică de milă. Vai de viața lui, dacă aceea pe care iubește nici nu vrea să se uite la dînsul! SADOVEANU, O. 464. N-au și dînșii neveste și copii și necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU, Î. II 8. De-oi veni pe-acolo și n-oi găsi trebile făcute după plac, vai de pielea ta are să fie. CREANGĂ, P. 208. În cea vale de-oi sălta, Vai ș-amar de viața ta. ALECSANDRI, P. II 24. ◊ (Învechit și arhaizant, construit cu dativul pronumelui personal) Orice debutant are drept să creadă că va silui soarta, că-și va croi singur norocul. El pleacă la război, hotărît să înfrîngă... Vai lui însă, dacă într-adevăr înfrînge. C. PETRESCU, V. 153. Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI, S. I 51. Vai mie! zicea cu lacrimi întru a sa văitare. CONACHI, P. 82. ♦ (Substantivat) a) Tînguire, plînset, vaiet; p. ext. suferință, durere. Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! COȘBUC, P. II 40. b) Strigăt jalnic. Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99; c) necaz, ciudă. Vai de mine, nevastă hăi, zise baba; ce păcat mi-am găsit cu tine. CREANGĂ, P. 174. Vai, tuna-te-ar lume rea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366; d) surprindere, mirare, spaimă, indignare. Ați mîncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară?Vai! se scandalizară fetele. CĂLINESCU, E. O. II 94. Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată. în jurul meu,ce groaznică tăcere! IOSIF, P. 43. Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cucoșul trezit. ALECSANDRI, P. I 13; bucurie, plăcere, admirație, entuziasm. Pentru Șandru, cîte trag Pentru Șandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cît îmi e de drag! COȘBUC, P. II 212. Și-aseară te-am văzut... Și, vai, tare mi-ai plăcut! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 157; nerăbdare. Oțelul e jar și inimile-ngheață. Vai! vai! de s-ar face dimineață. BENIUC, V. 109.

vai! int. exprimă: 1. o durere, o părere de rău: vai de cei învinși! 2. un blestem: vai și amar de tine! 3. O anevoință: cu chin, cu vai! 4. superlativul răului: ostenit ca vai de el! [Lat. VAE].

vaĭ interj. de durere, regret, amenințare și regret (lat. vae, it. guai, alb. bg. sîrb. turc. vaĭ, litv. wai, germ. we): Vaĭ, ce nenorocire! Vaĭ, săracu! Vaĭ de ceĭ învinșĭ! Vaĭ de capu tăŭ! Vaĭ și amar de tine! Vaĭ voŭă, fariseilor! (Ev.). Vaĭ de bogăția luĭ! Cu chiŭ, cu vaĭ, cu mare anevoință: am ajuns cu chiŭ, cu vaĭ. Ca vaĭ de (superlativu răuluĭ): ostenit ca vaĭ de el, ca vaĭ de capu luĭ, ca vaĭ de lume, o casă ca vaĭ de ĭa, ca vaĭ de capu eĭ! V. ŭa.

Vai-de-ei pl. sat în jud. Gorjiu, unde se fabrică pietre de moară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VAI s. v. tânguire, vaier, vaiet.

VAI interj. a!, ah!, aoleu !, au!, i!, o!, of!, oh!, (pop.) văleu!, (Transilv. și Ban.) tulai!, (Mold.) vah! (~!, ce durere simt!)

vai s. v. TÎNGUIRE. VAIER. VAIET.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vái interj. – Exprimă durerea sau suferința. – Mr. vai. Creație expresivă, cf. lat. vae (REW 9126; Pascu, I, 182; der. directă nu este posibilă), ngr. βαί (Ronzevalle 170), ebr. way, alb., bg., sb. vaj, it. guai. Este dubletul lui vah, interj. din tc. vah, ngr. βάχ (Tiktin). – Der. valeu (var. vaileu, vaileo), interj. (vai), cu l expresiv, cf. auaoleu; vaiet (var. vaet, va(i)er), s. n. (vai, plîngere, jelanie); văita (var. vă(i)eta, vă(i)era), vb. refl. (a se plînge, a se tîngui), uz general (ALR, I, 139; legătura cu alb. vajtoń, cf. Philippide, II, 740 și Candrea, nu pare directă); văicări (var. văicăra), vb. refl. (a se plînge, a se tîngui), probabil cu alterarea suf. expresiv -li sau -ni, cf. bondăni, bondări (prezența lui c nu este clară, cf. bg. vaikam); văicăreală (var. văicăritură, văitătură), s. f. (tînguit, lamentare); văina, vb. refl. (a se plînge), prin contaminare cu căina (Tiktin). Legătura lui a se văita cu lat. vagĭtāre nu este posibilă, cf. REW 9126.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vái, interj. – Cuvânt care exprimă durerea sau suferința. – Creație expresivă, cf. lat. vae (Șăineanu, Scriban, DER, DEX, MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALAS, POOR YORICK! (engl.) vai, sărmane Yorick! – Shakespeare, „Hamlet”, act. V, scena 1. Cuvinte rostite de Hamlet la vederea craniului bufonului Yorick. Expresie a regretului pentru ce a fost, pentru ce a însemnat cândva un om, comparat cu ce a ajuns să fie.

VAE SOLI! (lat.) vai de cel singur! – „Eclesiastul”, 4, 10.

VAE VICTIS! (lat.) vai de cei învinși! – Titus Livius, „Ab urbe condita”, V, 48. Cu aceste cuvinte și aruncându-și sabia grea în cumpănă, a întâmpinat Brennus, căpetenia galilor, protestul tribunului Sulpicius, care observase cum galii învingători cântăreau cu greutăți false cele o mie de livre de aur, tribut plătit de romanii asediați pe Capitoliu (387 î. Hr.) în schimbul libertății lor.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o duce ca vai de lume expr. a avea o situație materială precară.

cu chiu, cu vai expr. cu greu, cu mari eforturi.

Intrare: vai
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • vai

vai

  • 1. Cuvânt care exteriorizează sentimente (intense) de:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. durere, suferință, deprimare, deznădejde;
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • El ar răcni ca leii, dar vai! nu poate plînge. EMINESCU, O. I 88.
        surse: DLRLC
      • Vai! sufletu-mi s-a învrăjbit! ALECSANDRI, P. I 9.
        surse: DLRLC
      • Vai!... n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință. ALEXANDRESCU, M. 15.
        surse: DLRLC
      • Vai, bădiță, pentru tine. Multă supărare-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.
        surse: DLRLC
      • (Întărit prin repetare) Vai, vai, inima mea, Rău m-a prins a mă durea. HODOȘ, P. P. 31.
        surse: DLRLC
    • 1.2. compătimire, milă, regret, necaz, ciudă;
      surse: DEX '09 DLRLC 8 exemple
      exemple
      • Beșica s-o umplu cu grăunțe... s-o zurăiesc... ș-apoi vai de urechile mamei. CREANGĂ, A. 41.
        surse: DLRLC
      • În inima-mi răcită Tot focul, vai, s-a stins. ALECSANDRI T. I 461.
        surse: DLRLC
      • Biata maică, vai de ea, Cosicioara că-și smulgea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 498.
        surse: DLRLC
      • ironic Vai săracu omu prost, Bun odor la cas-a fost. CREANGĂ, P. 10.
        surse: DLRLC
      • ironic Vai săracu diacul, Cînd aude clopotul, Țîpa coasa-n buruiene Și se cară la pomene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470.
        surse: DLRLC
      • învechit arhaizant Construit cu dativul pronumelui personal:
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Orice debutant are drept să creadă că va silui soarta, că-și va croi singur norocul. El pleacă la război, hotărît să înfrîngă... Vai lui însă, dacă într-adevăr înfrînge. C. PETRESCU, V. 153.
          surse: DLRLC
        • Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI, S. I 51.
          surse: DLRLC
        • Vai mie! zicea cu lacrimi întru a sa văitare. CONACHI, P. 82.
          surse: DLRLC
      • Vai de mine, nevastă hăi, zise baba; ce păcat mi-am găsit cu tine. CREANGĂ, P. 174.
        surse: DLRLC
      • Vai, tuna-te-ar lume rea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. locuțiune adjectivală Ca vai de..., exprimă compătimirea în cel mai înalt grad.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Nenorocita, ieșind cu nepus în masă și necăjită ca vai de ea, s-a dus iarăși la fîntînă. CREANGĂ, P. 98.
          surse: DLRLC
        • Să ascultați niște piese ca vai de ele. ALECSANDRI, T. 1023.
          surse: DLRLC
        • Și drăguțul obrăjel... O fi, zău, ca vai de el! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 311.
          surse: DLRLC
    • 1.3. bucurie, plăcere, admirație, entuziasm;
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pentru Șandru, cîte trag Pentru Șandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cît îmi e de drag! COȘBUC, P. II 212.
        surse: DLRLC
      • Și-aseară te-am văzut... Și, vai, tare mi-ai plăcut! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 157.
        surse: DLRLC
    • 1.4. nerăbdare;
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oțelul e jar și inimile-ngheață. Vai! vai! de s-ar face dimineață. BENIUC, V. 109.
        surse: DLRLC
    • 1.5. surpriză, surprindere, mirare, spaimă, indignare.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ați mîncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? – Vai! se scandalizară fetele. CĂLINESCU, E. O. II 94.
        surse: DLRLC
      • Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată. În jurul meu, – ce groaznică tăcere! IOSIF, P. 43.
        surse: DLRLC
      • Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cucoșul trezit. ALECSANDRI, P. I 13.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială (și) substantivat Ca vai de lume (sau, rar, de om) = (care se află) într-o stare foarte rea, în ultimul grad; (care este) foarte rău, foarte prost.
      surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Erau plătite ca vai de lume. PAS, Z. I 141.
        surse: DLRLC
      • Am trăit la Paris ca vai de lume. SADOVEANU, P. M. 22.
        surse: DLRLC
      • Plecă supărat și amărît ca vai de om. CREANGĂ, O. A. 292.
        surse: DLRLC
    • 1.7. (și) substantivat neutru Strigăt jalnic.
      exemple
      • Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99.
        surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! COȘBUC, P. II 40.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • N-am nici un cîștig din asta. În schimb, vai și amar pe capul meu, că nu-mi aflu locul. VORNIC, P. 185.
          surse: DLRLC
        • De aci înainte vai și amar de bietele vrăbii de pe garduri. ODOBESCU, S. III 22.
          surse: DLRLC
        • Vai ș-amar... Ce-o să mă fac, îmi vine să iau cîmpii. ALECSANDRI, T. 1007.
          surse: DLRLC
      • 1.7.3. expresie A fi vai (și amar) de... = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Vai de viața lui, dacă aceea pe care iubește nici nu vrea să se uite la dînsul! SADOVEANU, O. 464.
          surse: DLRLC
        • N-au și dînșii neveste și copii și necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU, Î. II 8.
          surse: DLRLC
        • De-oi veni pe-acolo și n-oi găsi trebile făcute după plac, vai de pielea ta are să fie. CREANGĂ, P. 208.
          surse: DLRLC
        • În cea vale de-oi sălta, Vai ș-amar de viața ta. ALECSANDRI, P. II 24.
          surse: DLRLC
      • 1.7.4. expresie Cu chiu (3.), cu vai sau cu chiu și vai = cu mare greutate, după multă osteneală; abia-abia.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: