17 definiții pentru a (interj.) aa aaa

a4 i [At: MARCOVICI, C / V: aa, aha1 / E: fo] Sunet reflex care exprimă: 1 Mirare. 2 Admirație. 3 Entuziasm. 4 Satisfacție. 5 Plăcere. 6 Durere. 7 Necaz. 8 Supărare. 9 Regret. 10 Indignare. 11 Reamintire bruscă a ceva uitat.

A2 interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.

A2 interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).

A2 interj. (Adesea lungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: a) surprindere, mirare. A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32; b) admirație, entuziasm. Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A ! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375; c) plăcere, satisfacție. Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191. Să ciocnim, giupîne ! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329; d) bucurie răutăcioasă, triumf. A! a! bine ți-a făcut! e) necaz, supărare. A! ce copil neastîmpărat! f) întristare, regret. A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat! g) indignare, amenințare. A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt.A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152. 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere. A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.

A2 interj. 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: surprindere; admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare etc. 2. Exlamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis.

a3 interj. 1 Exclamație prin care se exteriorizează diferite stări emotive: a) Surprindere. A, te-am prins! b) Admirație. A, ce rochie frumoasă! c) Satisfacție. Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună! d) Regret. Ai pierdut banii? – A, asta-i situația! e) Indignare. A, din ăștia-mi ești?; ah. 2 Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis. Ți-ai amintit? – A, asta era! • /onomat.

a2 interj. Exclamație prin care se exprimă surpriză, admirație, entuziasm, sau necaz, supărare, indignare etc.

a interj. – Exprimă surpriză, cu un sens secundar de mirare sau de indignare. Creație expresivă.

A2 interj. (se folosește pentru a exprima: a) bucurie, plăcere, admirație; b) surprindere, mirare; c) durere, întristare, regret, supărare; d) reamintire bruscă). /Onomat.

a ! int. exprimă o surprindere sau uimire (mai adesea neplăcută): a! ce om!

1) *a m. Prima literă și vocală a alfabetului latin (numită alfa în alfabetu gr. și az în cel cirilic), care reprezentă un sunet produs cu gura foarte deschisă și cu limba în stare de repaus: un A, doĭ saŭ doĭ de A. 2) a v. ajutător p. formarea pers. III sing. a perf. compus (lat. habet; it. ha, fr. a): a fost (în nord o fost). 3) a v. ajutător p. formarea viitorului, prescurtare din va. V. va. 4) a (lat. ad, it. a, fr. a) prep. care 1) precede infinitivu: a ști, e greŭ a ști (să știĭ) tot, era gata a-ĭ spune (să-ĭ spună); 2) arată relațiunea, asemănarea ori tendența: miroase a crin, seamănă o [!] vulpe, urlă a pustiŭ, face a răŭ, rațele fac a ploaie, trage a boĭer, (odinioară: ĭeșind a vînat azi: la vînat); 3) arată direcțiunea, locu, timpu saŭ modu și se scrie unită cu substantivu formând adverbe: îmĭ aduc aminte („la minte”), mă duc ori dorm acasă („la casa mea”), amează, amurg, alene; odinioară se scria despărțit: stînd în picioare cu șlicele a (în) mînă (N. Cost. 2,77); 4). exprimă genitivu și dativu adjectivelor și pronumelor nehotărîte și al numeralelor: înaintea a atîtea năroade (atîtor noroade), vorbe a niscaiva oameni, vorbe de la niște oameni, știutor a tot, știutor a toate (a-tot-știutor), tată a doĭ, a treĭ, a opt copiĭ; stăpîn a multe turme, stăpîn a cît pămînt vreĭ; i-a tăiat capul și luĭ, și a treĭ pruncĭ (V. de și de-a). 5) a (lat. illa, de unde vine și ĭa, dînsa) art. care arată genitivu sing. fem.: cartea e a luĭ, a eĭ. Vest. Art. fem. îld. cea: casa a mică, pl. casele ale (saŭ ăle) mici. V. aseară. 6) *a- și în ainte [!] de vocale an-, prefix privativ grecesc uzitat în nomeclatura științifică: aseptic, acatalectic, anorganic, anemic. 7) -a, sufix care se adaugă pronumelor (izolate saŭ neurmate de substantiv) și adverbelor: acestora, oamenilor acestora, nimănuĭa, altuĭa, acuma, aicea. 8) a, interj. de mirare, admirare saŭ exclamare: A! Ce e asta? A! Dac'ar fi așa, bine ar fi! – Unit cu ba (scris mai corect a, ba se întrebuințează la o întrebare saŭ la exprimarea mirăriĭ ori îndoieliĭ: A, ba! Țara pĭere, și baba se pĭaptănă!


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

A interj. ah!, aoleu!, au!, i!, o!, of!, oh!, vai!, (pop.) văléu!, (Transilv. și Ban.) túlai!, (Mold.) vah! (~! ce durere simt!)

Intrare: a (interj.)
Surse flexiune: DOR
Surse flexiune: DOR

a (interj.) aa aaa

  • 1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:
    surse: DEX '09 sinonime: ah
    • 1.1. surprindere, mirare.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.
        surse: DLRLC
      • A, te-am prins!
        surse: DEXI
    • 1.2. admirație, entuziasm.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A ! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.
        surse: DLRLC
      • A, ce rochie frumoasă!
        surse: DEXI
    • 1.3. plăcere, satisfacție.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exemple
      exemple
      • Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.
        surse: DLRLC
      • Să ciocnim, giupîne ! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.
        surse: DLRLC
      • Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!
        surse: DEXI
    • 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! a! bine ți-a făcut!
        surse: DLRLC
    • 1.5. necaz, supărare, durere.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! ce copil neastîmpărat!
        surse: DLRLC
    • 1.6. întristare, regret.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!
        surse: DLRLC
      • Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!
        surse: DEXI
    • 1.7. indignare, amenințare.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exemple
      exemple
      • A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.
        surse: DLRLC
      • N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.
        surse: DLRLC
      • A, din ăștia-mi ești?
        surse: DEXI
  • 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX sinonime: ah 2 exemple
    exemple
    • A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.
      surse: DLRLC
    • Ți-ai amintit? – A, asta era!
      surse: DEXI

etimologie: