• 1. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis).

  surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

etimologie:

• limba franceză aï

  surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

• 1. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 NODEX 2 exemple
  exemple

  • Ai! ce-am să-i calc o dată crunt în tină [pe dușmani]. BENIUC, V. 86.

    surse: DLRLC
  • Ai, săraca mîndra mea... Inima mi-o aprindea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 244.

    surse: DLRLC

etimologie:

• onomatopee

  surse: DEX '09 MDA2 NODEX

• 1. familiar Exclamație cu sens interogativ.

  surse: DEX '09 DLRLC MDA2 NODEX 4 exemple
  exemple

  • Va să zică nu vrei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112.

    surse: DLRLC
  • Te faci că nu înțelegi, ai? CARAGIALE, O. I 52.

    surse: DLRLC
  • Un glas de femeie (de-afară): Dar asta, comedie! Eftimița (cu uimire, plecîndu-se spre ușă, să asculte): Ai? CARAGIALE, O. I 98.

    surse: DLRLC
  • Și l-ai omorît, ai? – Ca pe un pui de găină. FILIMON, la TDRG.

    surse: DLRLC

etimologie:

• onomatopee

  surse: DEX '09 MDA2 NODEX

• 1. regional usturoi

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple

  • O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.

    surse: DLRLC
  • 1.1. Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum).

    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pur
  • 1.2. Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum).

    surse: DEX '09 sinonime: pur

etimologie:

• limba latină allium

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

• 1. Element de compunere având sensul de „persistent”.

  surse: DETS

etimologie:

• limba greacă aion „veșnic, mereu”

  surse: DETS

• 1. Articol posesiv sau genitival.

  surse: DEX '09 DEX '98
  • 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple

    • Carte a elevului.

      surse: DEX '09
    • Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.

      surse: DLRLC
    • Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.

      surse: DLRLC
    • Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.

      surse: DLRLC
    • Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.

      surse: DLRLC
    • Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.

      surse: DLRLC
    • 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.

      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple

      • D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.

        surse: DLRLC
      • Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.

        surse: DLRLC
      • Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.

        surse: DLRLC
    • 1.1.2. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Al dracului (sau naibii).

      surse: DLRLC
    • 1.1.3. expresie De-ale gurii.

      surse: DLRLC
  • 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Clasa a zecea.

      surse: DEX '09
    • Elev în clasa a opta.

      surse: DLRLC
    • Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.

      surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină illum, illam

  surse: DEX '09 DEX '98

• 1. deține poseda stăpâni

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
  exemple

  • Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.

    surse: DLRLC
  • [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.

    surse: DLRLC
  • Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.

    surse: DLRLC
  • Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.

    surse: DLRLC
  • figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.

    surse: DLRLC 7 exemple
    exemple

    • A avea o idee.

      surse: DEX '09 DEX '98
    • Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.

      surse: DLRLC
    • Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.

      surse: DLRLC
    • Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.

      surse: DLRLC
    • Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.

      surse: DLRLC
    • Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.

      surse: DLRLC
    • popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.

      surse: DLRLC
  • figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.

    surse: DLRLC
  • Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».

    surse: DLRLC 7 exemple
    exemple

    • Am un comandant energic.

      surse: DLRLC
    • Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.

      surse: DLRLC
    • Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.

      surse: DLRLC
    • Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.

      surse: DLRLC
    • Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.

      surse: DLRLC
    • Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.

      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.

      surse: DLRLC
  • 1.1. expresie familiar Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.

    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.

      surse: DLRLC
    • Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.

      surse: DLRLC
  • 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.

    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple

    • S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.

      surse: DLRLC
    • Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.

      surse: DLRLC
  • 1.4. expresie eliptic Ce am eu de acolo?.

    surse: DLRLC
  • 1.5. locuțiune verbală A avea asemănare = a se asemăna.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
  • 1.6. locuțiune verbală A avea bucurie = a se bucura.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
  • 1.7. locuțiune verbală A avea o dorință = dori

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1.8. locuțiune verbală A avea o ceartă = a se certa.

    surse: DLRLC sinonime: certa dori un exemplu
    exemple

    • Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.

      surse: DLRLC
  • 1.9. locuțiune verbală A avea scăpare = nădăjdui scăpa

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.

      surse: DLRLC
  • 1.10. locuțiune verbală A avea nădejde = nădăjdui

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.

      surse: DLRLC
  • 1.11. locuțiune verbală A avea (un) vis = visa

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.

      surse: DLRLC
  • 1.12. locuțiune verbală A avea în cinste = cinsti

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.

      surse: DLRLC
  • 1.13. locuțiune verbală A avea trebuință = a-i trebui.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.

      surse: DLRLC
  • 1.14. expresie A avea căutare.

    surse: DLRLC
  • 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.

      surse: DLRLC
  • 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).

    surse: DLRLC sinonime: exista 2 exemple
    exemple

    • Aveți pe acolo astfel de cărți?

      surse: DLRLC
    • Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.

      surse: DLRLC
    • 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.

      surse: DLRLC un exemplu
      exemple

      • Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.

        surse: DLRLC
• 2. câștiga căpăta obține primi (verb)

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple

  • Ai un leu de la mine dacă îmi spui.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.

    surse: DLRLC
• 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple

  • Am un ceas de răgaz.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.

    surse: DLRLC
  • 3.1. expresie A avea ac de cojocul cuiva.

    surse: DLRLC
  • 3.2. expresie A avea loc.

    surse: DLRLC
  • 3.3. expresie A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deține un post.

    surse: DEX '98 DLRLC
  • 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).

    surse: DEX '98 DLRLC
  • 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).

    surse: DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.

      surse: DLRLC
    • Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.

      surse: DLRLC
    • Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.

      surse: DLRLC
  • 3.6. expresie A avea (ceva) pe mână.

    surse: DLRLC
  • 3.7. expresie A avea (ceva) la îndemână.

    surse: DLRLC
  • 3.8. expresie A avea zile.

    surse: DLRLC
  • 3.9. expresie Câte zile o avea.
  • 3.10. expresie A (nu) avea zile bune (cu cineva).

    surse: DLRLC
  • 3.11. locuțiune verbală A avea (ceva) la dispoziție.

    surse: DLRLC
  • 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.

    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Are un doctor bun.

      surse: DEX '09 DLRLC
    • Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.

      surse: DLRLC
• 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
  exemple

  • Blocul are două etaje.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Casa are patru etaje.

    surse: DLRLC
  • În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.

    surse: DLRLC
  • Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.

    surse: DLRLC
  • Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.

    surse: DLRLC
  • De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.

    surse: DLRLC
  • Cu privire la calități psihice:

    surse: DLRLC 4 exemple
    exemple

    • A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.

      surse: DLRLC
    • Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.

      surse: DLRLC
    • De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.

      surse: DLRLC
    • În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.

      surse: DLRLC
  • 4.1. expresie A avea cap (sau gură, inimă, minte, nas, obraz, ochi, rost).

    surse: DLRLC
  • 4.2. expresie A avea peri răi.

    surse: DLRLC
  • 4.3. conține cuprinde (umple, include)

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Lucrarea are tabele.

      surse: DEX '09 DEX '98
    • Balta are pește.

      surse: DLRLC
• 5. purta ține

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple

  • În mână avea un buchet.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.

    surse: DLRLC
  • 5.1. expresie A avea în mână (și) pâinea și cuțitul.

    surse: DLRLC
  • 5.2. expresie A avea drag pe cineva sau (reflexiv reciproc) a se avea dragi = a (se) iubi.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi 3 exemple
    exemple

    • Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178.

      surse: DLRLC
    • El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169.

      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.

      surse: DLRLC
  • 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.

      surse: DLRLC
    • Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.

      surse: DLRLC
  • 5.4. expresie reflexiv A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dușmăni.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dușmăni
  • 5.5. expresie A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.

      surse: DLRLC
  • 5.6. A fi îmbrăcat cu...

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta 2 exemple
    exemple

    • Avea un pantalon de blană.

      surse: DEX '09 DEX '98
    • Avea haină albă.

      surse: DLRLC
  • 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).

    surse: DLRLC DLRM
  • 5.8. expresie figurat A avea (ceva) în gând sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac).

    surse: DLRLC
• 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
  exemple

  • Bara are 2 m.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Un zid având doi metri înălțime.

    surse: DLRLC
  • Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.

    surse: DLRLC
  • l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.

    surse: DLRLC
  • Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.

    surse: DLRLC
  • 6.1. expresie A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.

      surse: DLRLC
• 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simți 6 exemple
  exemple

  • A avea foame.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Are o foame de lup.

    surse: DLRLC
  • Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.

    surse: DLRLC
  • Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.

    surse: DLRLC
  • Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.

    surse: DLRLC
  • Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.

    surse: DLRLC
  • 7.1. expresie Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat?

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.

      surse: DLRLC
    • [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.

      surse: DLRLC
  • 7.2. expresie familiar A (nu) avea (nici) pe dracul.

    surse: DLRLC
  • 7.3. expresie N-are nimic! = nu i s-a întâmplat niciun rău.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • 7.4. expresie N-are nimic! = n-are nicio importanță.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.

      surse: DLRLC
  • 7.5. expresie A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.

      surse: DLRLC
    • Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.

      surse: DLRLC
  • 7.6. A suferi (de o boală).

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi 2 exemple
    exemple

    • Are pojar.

      surse: DEX '09 DEX '98
    • Are scarlatină... Are bătăi de inimă.

      surse: DLRLC
• 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...

  surse: DLRLC un exemplu
  exemple

  • Am o idee. Are gânduri multe.

    surse: DLRLC
  • 8.1. expresie A avea de gând.

    surse: DLRLC
• 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 9.1. A trebui să...

    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple

    • Are de făcut cumpărături.

      surse: DEX '09
    • Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.

      surse: DLRLC
    • De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.

      surse: DLRLC
    • Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.

      surse: DLRLC
    • Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.

      surse: DLRLC
    • 9.1.1. expresie Al doilea verb este subînțeles:

      surse: DLRLC
      • 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.

        surse: DLRLC
      • 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.

        surse: DLRLC
      • 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.

        surse: DLRLC
    • 9.1.2. expresie A avea de furcă cu cineva (sau ceva).

      surse: DLRLC
    • 9.1.3. expresie A avea de lucru cu cineva (sau ceva).

      surse: DLRLC
  • 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...

    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple

    • N-are decât să spună și se va face.

      surse: DEX '09
    • N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.

      surse: DLRLC
  • 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...

    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • N-are ce zice.

      surse: DEX '09
    • N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.

      surse: DLRLC
    • Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.

      surse: DLRLC
    • 9.3.1. expresie eliptic A nu avea încotro.

      surse: DLRLC
  • 9.4. rar A fi în drept.

    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.

      surse: DLRLC
  • 9.5. expresie eliptic N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)!

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 9.6. expresie A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva).

    surse: DLRLC
  • 9.7. expresie N-are a face!

    surse: DLRLC
• 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi putea ști 6 exemple
  exemple

  • Are ce să facă.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.

    surse: DLRLC
  • Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.

    surse: DLRLC
  • Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.

    surse: DLRLC
  • N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.

    surse: DLRLC
  • Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.

    surse: DLRLC
  • 10.1. expresie A (nu) avea de ce.

    surse: DLRLC
  • 10.2. expresie N-aveți pentru ce.

    surse: DLRLC
  • 10.3. expresie A (nu) avea când.

    surse: DLRLC
  • 10.4. expresie A (nu) avea cum.

    surse: DLRLC
  • 10.5. expresie A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde.

    surse: DLRLC
  • 10.6. unipersonal A fi, a se găsi cineva (să facă ceva).

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple

    • N-are cine să-l mângâie.

      surse: DEX '09 DEX '98
    • N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.

      surse: DLRLC
    • Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.

      surse: DLRLC
    • Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.

      surse: DLRLC
    • popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.

      surse: DLRLC
• 11. Are valoare de verb auxiliar:

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 11.1. Servește la formarea perfectului compus.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple

    • A venit.

      surse: DEX '09
    • Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.

      surse: DLRLC
    • Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.

      surse: DLRLC
    • Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.

      surse: DLRLC
    • popular poetic Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.

      surse: DLRLC
    • popular poetic Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.

      surse: DLRLC
  • 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Ar veni.

      surse: DEX '09
    • Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.

      surse: DLRLC
    • Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.

      surse: DLRLC
  • 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.

    surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
    exemple

    • Au să vină.

      surse: DEX '09
    • Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.

      surse: DLRLC
    • Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.

      surse: DLRLC
    • Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.

      surse: DLRLC
    • Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.

      surse: DLRLC
    • Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.

      surse: DLRLC
    • D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.

      surse: DLRLC
  • 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...

    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.

      surse: DLRLC
    • În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.

      surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină habere

  surse: DEX '09 DEX '98

• 1. regional cel

  surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
  exemple

  • Ăl om.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.

    surse: DLRLC
  • Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.

    surse: DLRLC
  • 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.

      surse: DLRLC
  • 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.

      surse: DLRLC
  • 1.3. Ăl de... = cel care.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ăl de știe carte are patru ochi.

      surse: DLRLC
  • 1.4. (și) adjectival ironic (Mai ales în construcții negative) Cine știe ce.

    surse: DLRLC sinonime: renumit un exemplu
    exemple

    • Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.

      surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină illum, illa

  surse: DEX '09 DEX '98

• 1. popular familiar acela

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
  exemple

  • A venit ăla. Lucrul ăla.

    surse: DEX '09
  • Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.

    surse: DLRLC
  • Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.

    surse: DLRLC
  • 1.1. expresie De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât...

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.

      surse: DLRLC
  • 1.2. expresie Altă aia = ciudățenie monstru (s. m.)

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.

      surse: DLRLC
  • 1.3. expresie Toate alea = tot ce trebuie.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.

      surse: DLRLC
  • 1.4. expresie Câte alea toate = fel de fel de lucruri.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Îi toacă la ureche câte alea toate.

      surse: DLRLC
  • 1.5. (și) substantivat peiorativ Un ăla = un oarecare.

    surse: DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.

      surse: DLRLC
    • Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.

      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.

      surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină illum, illa

  surse: DEX '09 DEX '98

• 1. Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul.

  surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
  exemple

  • Hai joacă, ursoaică, sai sus, Să rîdă copiii, bătrînii, de-a valma. BENIUC, V. 67.

    surse: DLRLC
  • Știi ce, Alexandre? a zis Nicoară... hai să ne împăcăm și să ascultăm ce spune pădurea. SADOVEANU, N. P. 126.

    surse: DLRLC
  • Hai la treabă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru! CREANGĂ, P. 29.

    surse: DLRLC
  • Ca să scăpăm amîndoi cu fața curată, hai să facem loc aci între noi poetului Lucrețiu. ODOBESCU, S. III 39.

    surse: DLRLC
  • (Exprimând un îndemn la vorbă) Zi! spune! Acum văd și eu că nu ești prost. Hai! cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, P. 150.

    surse: DLRLC
  • 1.1. expresie familiar Hai noroc! = formulă de salut sau de urare (întrebuințată mai ales când se ciocnesc paharele).

    surse: DLRLC NODEX
  • 1.2. (Înaintea unui imperativ) Exprimă nemulțumirea, nerăbdarea, enervarea vorbitorului.

    surse: DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Hai! ia-ți porcul de-aici. CREANGĂ, P. 83.

      surse: DLRLC
    • Hai, ia! dați-vă de-o parte, măi păcătoșilor, că numai ați crîmpoțit mîncarea. CREANGĂ, P. 260.

      surse: DLRLC
    • Hai, cărați-vă! ALECSANDRI, T. 79.

      surse: DLRLC
• 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Veniți! Să mergem!

  surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: haide ni (interj.) vino 3 exemple
  exemple

  • Hai, Marie, că Anton te-a ales femeie vitează, cum îi șade bine unei neveste de miner. DAVIDOGLU, M. 46.

    surse: DLRLC
  • Încalecă pe mine și hai! CREANGĂ, P. 212.

    surse: DLRLC
  • Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii. EMINESCU, O. I 100.

    surse: DLRLC
  • 2.1. (Repetat, cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvânt care exprimă ideea unei înaintări încete sau anevoioase.

    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple

    • Și hai, hai!... hai, hai!... în zori de ziuă ajung. CREANGĂ, P. 269.

      surse: DLRLC
    • Și hai, hai! hai, hai! cătră sară am ajuns la bunicul David. CREANGĂ, A. 32.

      surse: DLRLC
• 3. Exclamație care exprimă: regret, admirație, o întrebare.

  surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
  exemple

  • Hai, hai, dorule, hai, Că tu la multe mă dai. La TDRG.

    surse: DLRLC
  • Iată-mă! Tot eu, cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! Și ce cap frumos răsare! COȘBUC, P. I 102.

    surse: DLRLC
  • Ei? Erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ți cadă greu; mai ales că ți s-a îngreuiat și gospodăria. Hai, ce zici, te însori ori ba? CREANGĂ, P. 161.

    surse: DLRLC
• 4. (Repetat) Ba bine că nu!

  surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
  exemple

  • De-i lua o fată d-aci din sat, ai dă gînd s-o duci peste hotar? – Hai, hai!... ba încă pe sus. ALECSANDRI, T. 666.

    surse: DLRLC
• 5. (Înlocuind un verb subînțeles care exprimă o acțiune de durată și purtând accentul în frază) Marchează începutul acțiunii.

  surse: DLRLC 2 exemple
  exemple

  • Își puse mîncare și băutură pe masă și hai la trai bun! RETEGANUL, P. IV 10.

    surse: DLRLC
  • Îl pun într-un car cu boi... și hai cu dînsul la locul de spînzurătoare. CREANGĂ, P. 329.

    surse: DLRLC

etimologie:

• onomatopee

  surse: DEX '09
• necunoscută

  surse: NODEX

• 1. năprasnică

  surse: Sinonime

etimologie:

• comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.

  surse: DEX '09 DEX '98
• 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
  exemple

  • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.

    surse: DLRLC
  • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.

    surse: DLRLC
  • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.

    surse: DLRLC
  • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.

    surse: DLRLC
  • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.

      surse: DLRLC
    • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.

      surse: DLRLC
    • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.

      surse: DLRLC
  • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci (conj.)

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Va să zică nu poți!

      surse: DLRLC
  • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.

      surse: DLRLC
  • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.

      surse: DLRLC
  • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Eu știu să vreau.

      surse: DLRLC
• 2. A aștepta ceva de la cineva.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
  exemple

  • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.

    surse: DLRLC
  • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.

      surse: DLRLC
  • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Cât vrei pe hainele astea?

      surse: DLRLC
• 3. A-i plăcea ceva sau cineva.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
  exemple

  • Vreau o stofă bună.

    surse: DLRLC
  • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.

    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.

      surse: DLRLC
    • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.

      surse: DLRLC
  • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.

    surse: DLRLC
  • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.

    surse: DLRLC
  • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.

    surse: DLRLC
  • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.

      surse: DLRLC
  • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.

    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.

    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.

      surse: DLRLC
    • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.

      surse: DLRLC
    • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.

      surse: DLRLC
  • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple

    • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.

      surse: DLRLC
    • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.

      surse: DLRLC
• 4. A se învoi, a fi de acord.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
  exemple

  • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.

    surse: DLRLC
  • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.

    surse: DLRLC
  • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.

    surse: DLRLC
• 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
  exemple

  • Focul nu vrea să ardă.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.

    surse: DLRLC
  • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...

    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.

      surse: DEX '09 DLRLC
• 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.

  surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
  exemple

  • Vrea să plouă.

    surse: NODEX
• 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
  exemple

  • Mâine vei merge la teatru.

    surse: DEX '09
  • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.

    surse: DLRLC
  • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.

    surse: DLRLC
  • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.

    surse: DLRLC
  • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.

    surse: DLRLC
  • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.

    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.

      surse: DLRLC
  • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.

      surse: DLRLC
• comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.

  surse: DLRLC
• comentariu Varianta vroi este nerecomandată.

  surse: DLRLC