opțiuni

14 intrări

377 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ai1 i vz hai

ai2 i [At: ALECSANDRI, T. 736 / E: fo] 1-4 Exclamație care exprimă: durere, spaimă, uimire, amenințare.

ai6 sm [At: ȘINCAI, HR. III, 142/30 / Pl: ~ / E: lat alium] (Reg) 1 Usturoi. 2 (Îs) ~ sălbatic Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum). 3 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori roz (Allium paniculatum). 4 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). 5 (Îs) -ul șarpelui Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii, dispuse în umbele, folosită în alimentație Si: (pop) prazul-iepurelui (Allium scorodoprasum). 6 (Îc) -de-munte, -ciovăsc Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albe-gălbui, dispuse în umbele la vârful tulpinii și care crește în regiunile subalpine (Allium victorialis). 7 (Îc) -de-toamnă Usturoi de toamnă. 8 (Îc) -de-pădure Plantă erbacee bulboasă, comestibilă din familia liliaceelor, cu flori albe și miros și gust de usturoi Si: leurdă (Allium ursinum).

ai5 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr aï] Mamifer arboricol de talie mică din America de Sud și Madagascar, care are mișcări foarte lente (Danbontonia madascarenzis).

ai4 i [At: FILIMON, ap. TDRG / E: fo] (Fam) Exclamație cu sens interogativ.

AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.

AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? - Onomatopee.

AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.

AI3 interj. v. hai.

AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare. – Onomatopee.

AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.

AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium.

AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai?

AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.

AI3 interj. V. hai.

AI2 interj. Exclamație familiară care precedă sau urmează o întrebare, ori îi ține locul. Va să zică nu vrei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112. Te faci că nu înțelegi, ai? CARAGIALE, O. I 52. Un glas de femeie (de-afară): Dar asta, comedie! Eftimița (cu uimire, plecîndu-se spre ușă, să asculte): Ai? CARAGIALE, O. I 98. Și l-ai omorît, ai? – Ca pe un pui de găină. FILIMON, la TDRG.

AI1 interj. Exclamație de durere, de spaimă, de uimire sau (mai rar) de amenințare. Ai! ce-am să-i calc o dată crunt în tină [pe dușmani]. BENIUC, V. 86. Ai, săraca mîndra mea... Inima mi-o aprindea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 244.

AI4 s. m. (Transilv., Mold.) Usturoi. O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.

AI3 interj. v. hai.

AI4 s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Compuse: ai-sălbatic = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și flori galbene (Allium ochroleucum); aiul-șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și flori roșii-purpurii (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.

arată toate definițiile

Intrare: ai (usturoi)
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ai aiul
plural ai aii
genitiv-dativ singular ai aiului
plural ai ailor
vocativ singular —
plural —
Intrare: al
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular al a
plural ai, a ale, a
genitiv-dativ singular alui alei, ale
plural alor alor
Intrare: ăl
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular ăl a
plural ăi ale
genitiv-dativ singular ălui ălei
plural ălor ălor
Intrare: avea
verb (VT514)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea avere avut având singular plural
ai, aibi* aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, avusem*
a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, avuseși*
a III-a (el, ea) are (să) aibă, aibe*, aivă* avea avu, avuse avusese, avuse*
plural I (noi) avem (să) avem aveam avurăm, avuserăm avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem*
a II-a (voi) aveți (să) aveți aveați avurăți, avuserăți avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți*
a III-a (ei, ele) au (să) aibă, aibe*, aivă* aveau avură, avuseră avuseseră, avuseră*
Intrare: vrea
verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vrea, vra vrere vrut vrând singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vreau, vrau (să) vreau, vrau vream, vram vrui, vrusei vrusesem, vrusem
a II-a (tu) vrei, vrai (să) vrei, vrai vreai, vrai vruși, vruseși vruseseși, vruseși
a III-a (el, ea) vrea, vra (să) vrea, vreie vrea, vra vru, vruse vrusese, vruse
plural I (noi) vrem (să) vrem vream, vram vrurăm, vruserăm vruseserăm, vrusesem*, vruserăm, vrusem
a II-a (voi) vreți (să) vreți vreați, vrați vrurăți, vruserăți vruseserăți, vruseseți*, vruserăți, vruseți
a III-a (ei, ele) vor, vreau, vrau (să) vrea, vreie vreau, vrau vrură, vruseră vruseseră, vruseră
vrea2 (vb. aux.) verb tranzitiv
verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vrea — — — singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) voi, oi — — — —
a II-a (tu) vei, ei, ăi, oi, îi — — — —
a III-a (el, ea) va, o, a — — — —
plural I (noi) vom, om — — — —
a II-a (voi) veți, eți, ăți, oți, îți — — — —
a III-a (ei, ele) vor, or — — — —
verb (VT408)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vroi vroire vroit vroind singular plural
vroiește vroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vroiesc (să) vroiesc vroiam vroii vroisem
a II-a (tu) vroiești (să) vroiești vroiai vroiși vroiseși
a III-a (el, ea) vroiește (să) vroiască vroia vroi vroise
plural I (noi) vroim (să) vroim vroiam vroirăm vroiserăm, vroisem*
a II-a (voi) vroiți (să) vroiți vroiați vroirăți vroiserăți, vroiseți*
a III-a (ei, ele) vroiesc (să) vroiască vroiau vroiră vroiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) voi voire voit voind singular plural
voiește voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) voiesc (să) voiesc voiam voii voisem
a II-a (tu) voiești (să) voiești voiai voiși voiseși
a III-a (el, ea) voiește (să) voiască voia voi voise
plural I (noi) voim (să) voim voiam voirăm voiserăm, voisem*
a II-a (voi) voiți (să) voiți voiați voirăți voiserăți, voiseți*
a III-a (ei, ele) voiesc (să) voiască voiau voiră voiseră
verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
— — — — singular plural
va*, vă* vați*, vareți*
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) va — — — —
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) — — — — —
Intrare: avea (verb auxiliar)
avea (verb auxiliar) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
verb (V514-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea — — — singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am, aș — — — —
a II-a (tu) ai — — — —
a III-a (el, ea) a, ar — — — —
plural I (noi) am — — — —
a II-a (voi) ați — — — —
a III-a (ei, ele) au, ar — — — —
Intrare: ăi
ăi
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ai (animal)
ai2 (s.m., animal) substantiv masculin
  • silabisire: a-i
substantiv masculin (M95)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ai aiul
plural ai, aii aiii
genitiv-dativ singular ai aiului
plural ai, aii aiilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ai (interj. excl.)
ai3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Intrare: ai (interj. interog.)
ai3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Intrare: hai (interj.)
hai (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
ai3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Intrare: ai(o)-
prefix (I7-P)
prefix (I7-P)
Intrare: ai-de-pădure
ai-de-pădure substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ai-de-pădure aiul-de-pădure
plural ai-de-pădure aii-de-pădure
genitiv-dativ singular ai-de-pădure aiului-de-pădure
plural ai-de-pădure ailor-de-pădure
vocativ singular —
plural —
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — ochiul-boului-a-ferigei
plural — —
genitiv-dativ singular — ochiului-boului-a-ferigei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)
Link către această paradigmă

ai (animal)

  • 1. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

etimologie:

ai (interj. excl.)

  • 1. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 NODEX 2 exemple
    exemple
    • Ai! ce-am să-i calc o dată crunt în tină [pe dușmani]. BENIUC, V. 86.
      surse: DLRLC
    • Ai, săraca mîndra mea... Inima mi-o aprindea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 244.
      surse: DLRLC

etimologie:

ai (interj. interog.)

  • 1. familiar Exclamație cu sens interogativ.
    surse: DEX '09 DLRLC MDA2 NODEX 4 exemple
    exemple
    • Va să zică nu vrei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112.
      surse: DLRLC
    • Te faci că nu înțelegi, ai? CARAGIALE, O. I 52.
      surse: DLRLC
    • Un glas de femeie (de-afară): Dar asta, comedie! Eftimița (cu uimire, plecîndu-se spre ușă, să asculte): Ai? CARAGIALE, O. I 98.
      surse: DLRLC
    • Și l-ai omorît, ai? – Ca pe un pui de găină. FILIMON, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

ai (usturoi)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pur
    • 1.2. Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum).
      surse: DEX '09 sinonime: pur

etimologie:

ai(o)- aio ai

  • 1. Element de compunere având sensul de „persistent”.
    surse: DETS

etimologie:

hai (interj.) ai

  • 1. Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul.
    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Hai joacă, ursoaică, sai sus, Să rîdă copiii, bătrînii, de-a valma. BENIUC, V. 67.
      surse: DLRLC
    • Știi ce, Alexandre? a zis Nicoară... hai să ne împăcăm și să ascultăm ce spune pădurea. SADOVEANU, N. P. 126.
      surse: DLRLC
    • Hai la treabă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru! CREANGĂ, P. 29.
      surse: DLRLC
    • Ca să scăpăm amîndoi cu fața curată, hai să facem loc aci între noi poetului Lucrețiu. ODOBESCU, S. III 39.
      surse: DLRLC
    • (Exprimând un îndemn la vorbă) Zi! spune! Acum văd și eu că nu ești prost. Hai! cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, P. 150.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar Hai noroc! = formulă de salut sau de urare (întrebuințată mai ales când se ciocnesc paharele).
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.2. (Înaintea unui imperativ) Exprimă nemulțumirea, nerăbdarea, enervarea vorbitorului.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Hai! ia-ți porcul de-aici. CREANGĂ, P. 83.
        surse: DLRLC
      • Hai, ia! dați-vă de-o parte, măi păcătoșilor, că numai ați crîmpoțit mîncarea. CREANGĂ, P. 260.
        surse: DLRLC
      • Hai, cărați-vă! ALECSANDRI, T. 79.
        surse: DLRLC
  • 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Veniți! Să mergem!
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: haide ni vino 3 exemple
    exemple
    • Hai, Marie, că Anton te-a ales femeie vitează, cum îi șade bine unei neveste de miner. DAVIDOGLU, M. 46.
      surse: DLRLC
    • Încalecă pe mine și hai! CREANGĂ, P. 212.
      surse: DLRLC
    • Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii. EMINESCU, O. I 100.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Repetat, cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvânt care exprimă ideea unei înaintări încete sau anevoioase.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Și hai, hai!... hai, hai!... în zori de ziuă ajung. CREANGĂ, P. 269.
        surse: DLRLC
      • Și hai, hai! hai, hai! cătră sară am ajuns la bunicul David. CREANGĂ, A. 32.
        surse: DLRLC
  • 3. Exclamație care exprimă: regret, admirație, o întrebare.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Hai, hai, dorule, hai, Că tu la multe mă dai. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • Iată-mă! Tot eu, cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! Și ce cap frumos răsare! COȘBUC, P. I 102.
      surse: DLRLC
    • Ei? Erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ți cadă greu; mai ales că ți s-a îngreuiat și gospodăria. Hai, ce zici, te însori ori ba? CREANGĂ, P. 161.
      surse: DLRLC
  • 4. (Repetat) Ba bine că nu!
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-i lua o fată d-aci din sat, ai dă gînd s-o duci peste hotar? – Hai, hai!... ba încă pe sus. ALECSANDRI, T. 666.
      surse: DLRLC
  • 5. (Înlocuind un verb subînțeles care exprimă o acțiune de durată și purtând accentul în frază) Marchează începutul acțiunii.
    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Își puse mîncare și băutură pe masă și hai la trai bun! RETEGANUL, P. IV 10.
      surse: DLRLC
    • Îl pun într-un car cu boi... și hai cu dînsul la locul de spînzurătoare. CREANGĂ, P. 329.
      surse: DLRLC

etimologie:

ochiul-boului-a-ferigei

etimologie:

vrea vroire vroit va voi vroi

  • comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
    exemple
    • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Va să zică nu poți!
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu știu să vreau.
        surse: DLRLC
  • 2. A aștepta ceva de la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
    exemple
    • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cât vrei pe hainele astea?
        surse: DLRLC
  • 3. A-i plăcea ceva sau cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
    exemple
    • Vreau o stofă bună.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
        surse: DLRLC
    • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
        surse: DLRLC
      • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
        surse: DLRLC
      • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
        surse: DLRLC
  • 4. A se învoi, a fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
    exemple
    • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
    • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
      surse: DLRLC
  • 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
    exemple
    • Focul nu vrea să ardă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.
    surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
    exemple
    • Vrea să plouă.
      surse: NODEX
  • 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Mâine vei merge la teatru.
      surse: DEX '09
    • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
      surse: DLRLC
    • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
      surse: DLRLC
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
        surse: DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.
    surse: DLRLC
  • comentariu Varianta vroi este nerecomandată.
    surse: DLRLC

etimologie: