15 intrări
- ai (animal)
- ai (interj. excl.)
- ai (interj. interog.)
- ai (usturoi)
- ai-de-pădure
- ai(o)- aio ai
- al
- avea
- ăi
- ăl
- ăla ăl
- de-al
- hai (interj.) ai
- ochiul-boului-a-ferigei
- vrea vroi voi va
Articole pe această temă:
210 definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? - Onomatopee.
AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AI3 interj. v. hai.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AI3 interj. v. hai.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ai6 sm [At: ȘINCAI, HR. III, 142/30 / Pl: ~ / E: lat alium] (Reg) 1 Usturoi. 2 (Îs) ~ sălbatic Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum). 3 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori roz (Allium paniculatum). 4 (Îas) Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). 5 (Îs) ~ul șarpelui Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii, dispuse în umbele, folosită în alimentație Si: (pop) prazul-iepurelui (Allium scorodoprasum). 6 (Îc) ~-de-munte, ~-ciovăsc Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albe-gălbui, dispuse în umbele la vârful tulpinii și care crește în regiunile subalpine (Allium victorialis). 7 (Îc) ~-de-toamnă Usturoi de toamnă. 8 (Îc) ~-de-pădure Plantă erbacee bulboasă, comestibilă din familia liliaceelor, cu flori albe și miros și gust de usturoi Si: leurdă (Allium ursinum).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ai4 i [At: FILIMON, ap. TDRG / E: fo] (Fam) Exclamație cu sens interogativ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ai5 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr aï] Mamifer arboricol de talie mică din America de Sud și Madagascar, care are mișcări foarte lente (Danbontonia madascarenzis).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ai1 i vz hai
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ai2 i [At: ALECSANDRI, T. 736 / E: fo] 1-4 Exclamație care exprimă: durere, spaimă, uimire, amenințare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai?
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de tavilis
- acțiuni
AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AI3 interj. V. hai.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
AI4 s. m. (Transilv., Mold.) Usturoi. O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AI2 interj. Exclamație familiară care precedă sau urmează o întrebare, ori îi ține locul. Va să zică nu vrei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112. Te faci că nu înțelegi, ai? CARAGIALE, O. I 52. Un glas de femeie (de-afară): Dar asta, comedie! Eftimița (cu uimire, plecîndu-se spre ușă, să asculte): Ai? CARAGIALE, O. I 98. Și l-ai omorît, ai? – Ca pe un pui de găină. FILIMON, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AI1 interj. Exclamație de durere, de spaimă, de uimire sau (mai rar) de amenințare. Ai! ce-am să-i calc o dată crunt în tină [pe dușmani]. BENIUC, V. 86. Ai, săraca mîndra mea... Inima mi-o aprindea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 244.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AI4 s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Compuse: ai-sălbatic = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și flori galbene (Allium ochroleucum); aiul-șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și flori roșii-purpurii (Allium scorodoprasum). – Lat. alium.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AI1 interj. v. hai2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
- silabație: a-i
substantiv masculin (M95) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT514) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V514-aux) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
| — | — | — | singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| — | — | — | — | |
a II-a (tu) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| — | — | — | — | |
a II-a (voi) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| — | — | — | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT517) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT517-aux) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
| — | — | — | singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| — | — | — | — | |
a II-a (tu) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| — | — | — | — | |
a II-a (voi) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| — | — | — | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DMLR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT667) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
— | — | — | — | singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — |
ai (animal)
- 1. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis).surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
ai (interj. excl.)
- 1. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 NODEX 2 exempleexemple
- Ai! ce-am să-i calc o dată crunt în tină [pe dușmani]. BENIUC, V. 86.surse: DLRLC
- Ai, săraca mîndra mea... Inima mi-o aprindea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 244.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 MDA2 NODEX
ai (interj. interog.)
- exemple
- Va să zică nu vrei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112.surse: DLRLC
- Te faci că nu înțelegi, ai? CARAGIALE, O. I 52.surse: DLRLC
- Un glas de femeie (de-afară): Dar asta, comedie! Eftimița (cu uimire, plecîndu-se spre ușă, să asculte): Ai? CARAGIALE, O. I 98.surse: DLRLC
- Și l-ai omorît, ai? – Ca pe un pui de găină. FILIMON, la TDRG.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 MDA2 NODEX
ai (usturoi)
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- O oaie întreagă... tăiată felii... tăvălită prin seu și printr-o leacă de alifie de ai, căruia i se zice și usturoi. SADOVEANU, F. J. 659.surse: DLRLC
- 1.1. Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), albe-verzui sau roșietice (Allium oleraceum).surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pur
- 1.2. Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum).surse: DEX '09 sinonime: pur
-
etimologie:
- limba latină alliumsurse: DEX '09 DEX '98 DLRM
ai(o)- aio ai
- 1. Element de compunere având sensul de „persistent”.surse: DETS
etimologie:
- limba greacă aion „veșnic, mereu”surse: DETS
al
- 1. Articol posesiv sau genitival.surse: DEX '09 DEX '98
- 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exempleexemple
- Carte a elevului.surse: DEX '09
- Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.surse: DLRLC
- Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.surse: DLRLC
- Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.surse: DLRLC
- Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.surse: DLRLC
- Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.surse: DLRLC
- 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.surse: DLRLC 3 exempleexemple
- D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.surse: DLRLC
- Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.surse: DLRLC
- Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
-
- 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Clasa a zecea.surse: DEX '09
- Elev în clasa a opta.surse: DLRLC
- Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illamsurse: DEX '09 DEX '98
avea
- exemple
- Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.surse: DLRLC
- [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.surse: DLRLC
- Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.surse: DLRLC
- Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.surse: DLRLC
- figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.surse: DLRLC 7 exempleexemple
- A avea o idee.surse: DEX '09 DEX '98
- Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.surse: DLRLC
- Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.surse: DLRLC
- Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.surse: DLRLC
- Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.surse: DLRLC
- Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.surse: DLRLC
- popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.surse: DLRLC
-
- figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.surse: DLRLC
- Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».surse: DLRLC 7 exempleexemple
- Am un comandant energic.surse: DLRLC
- Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.surse: DLRLC
- Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.surse: DLRLC
- Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.surse: DLRLC
- Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.surse: DLRLC
- Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.surse: DLRLC
-
- 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.surse: DLRLC
- Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.surse: DLRLC
-
- 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.surse: DLRLC
- Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- exemple
- Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.surse: DLRLC
-
- 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...surse: DLRLC un exempluexemple
- Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.surse: DLRLC
-
- 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).exemple
- Aveți pe acolo astfel de cărți?surse: DLRLC
- Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.surse: DLRLC
- 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.surse: DLRLC
-
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Ai un leu de la mine dacă îmi spui.surse: DEX '09 DEX '98
- Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.surse: DLRLC
-
- 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Am un ceas de răgaz.surse: DEX '09 DEX '98
- Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.surse: DLRLC
- surse: DEX '98 DLRLC
- 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).surse: DEX '98 DLRLC
- 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.surse: DLRLC
- Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.surse: DLRLC
- Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
- 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- Are un doctor bun.surse: DEX '09 DLRLC
- Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.surse: DLRLC
-
-
- 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exempleexemple
- Blocul are două etaje.surse: DEX '09 DEX '98
- Casa are patru etaje.surse: DLRLC
- În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.surse: DLRLC
- Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.surse: DLRLC
- Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.surse: DLRLC
- De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.surse: DLRLC
- Cu privire la calități psihice:surse: DLRLC 4 exempleexemple
- A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.surse: DLRLC
- Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.surse: DLRLC
- De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.surse: DLRLC
- În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Lucrarea are tabele.surse: DEX '09 DEX '98
- Balta are pește.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- În mână avea un buchet.surse: DEX '09 DEX '98
- În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
-
- 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.surse: DLRLC
- Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.surse: DLRLC
-
- exemple
- Avea un pantalon de blană.surse: DEX '09 DEX '98
- Avea haină albă.surse: DLRLC
-
- 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).surse: DLRLC DLRM
-
- 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- Bara are 2 m.surse: DEX '09 DEX '98
- Un zid având doi metri înălțime.surse: DLRLC
- Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.surse: DLRLC
- l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.surse: DLRLC
- Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.surse: DLRLC
-
-
- 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.exemple
- A avea foame.surse: DEX '09 DEX '98
- Are o foame de lup.surse: DLRLC
- Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.surse: DLRLC
- Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.surse: DLRLC
- Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.surse: DLRLC
- Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.surse: DLRLC
- [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.surse: DLRLC
- Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.surse: DLRLC
-
- exemple
- Are pojar.surse: DEX '09 DEX '98
- Are scarlatină... Are bătăi de inimă.surse: DLRLC
-
-
- 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...surse: DLRLC un exempluexemple
- Am o idee. Are gânduri multe.surse: DLRLC
-
- 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 9.1. A trebui să...surse: DEX '09 DLRLC 5 exempleexemple
- Are de făcut cumpărături.surse: DEX '09
- Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.surse: DLRLC
- De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.surse: DLRLC
- Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.surse: DLRLC
- Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.surse: DLRLC
- 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.surse: DLRLC
- 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.surse: DLRLC
-
-
- 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- N-are decât să spună și se va face.surse: DEX '09
- N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.surse: DLRLC
-
- 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- N-are ce zice.surse: DEX '09
- N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.surse: DLRLC
- Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.surse: DLRLC
-
-
- 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).exemple
- Are ce să facă.surse: DEX '09 DEX '98
- Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.surse: DLRLC
- Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.surse: DLRLC
- Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.surse: DLRLC
- N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.surse: DLRLC
- Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- N-are cine să-l mângâie.surse: DEX '09 DEX '98
- N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.surse: DLRLC
- Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.surse: DLRLC
- Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.surse: DLRLC
- popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.surse: DLRLC
-
-
- 11. Are valoare de verb auxiliar:surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 11.1. Servește la formarea perfectului compus.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exempleexemple
- A venit.surse: DEX '09
- Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.surse: DLRLC
- Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.surse: DLRLC
- Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.surse: DLRLC
-
- 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Ar veni.surse: DEX '09
- Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.surse: DLRLC
- Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.surse: DLRLC
-
- 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.surse: DEX '09 DLRLC 7 exempleexemple
- Au să vină.surse: DEX '09
- Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.surse: DLRLC
- Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.surse: DLRLC
- Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.surse: DLRLC
- Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.surse: DLRLC
- Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.surse: DLRLC
- D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.surse: DLRLC
-
- 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.surse: DLRLC
- În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină haberesurse: DEX '09 DEX '98
ăl
- exemple
- Ăl om.surse: DEX '09 DEX '98
- Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.surse: DLRLC
- Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.surse: DLRLC
- 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.surse: DLRLC
-
- 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.surse: DLRLC un exempluexemple
- Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.surse: DLRLC
-
- 1.3. Ăl de... = cel care.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ăl de știe carte are patru ochi.surse: DLRLC
-
- exemple
- Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98
ăla ăl
- exemple
- A venit ăla. Lucrul ăla.surse: DEX '09
- Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.surse: DLRLC
- Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Îi toacă la ureche câte alea toate.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.surse: DLRLC
- Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.surse: DLRLC
- (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98
hai (interj.) ai
- 1. Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul.surse: DEX '09 DLRLC 5 exempleexemple
- Hai joacă, ursoaică, sai sus, Să rîdă copiii, bătrînii, de-a valma. BENIUC, V. 67.surse: DLRLC
- Știi ce, Alexandre? a zis Nicoară... hai să ne împăcăm și să ascultăm ce spune pădurea. SADOVEANU, N. P. 126.surse: DLRLC
- Hai la treabă, cumătriță, că lupul ți-a dat de lucru! CREANGĂ, P. 29.surse: DLRLC
- Ca să scăpăm amîndoi cu fața curată, hai să facem loc aci între noi poetului Lucrețiu. ODOBESCU, S. III 39.surse: DLRLC
- (Exprimând un îndemn la vorbă) Zi! spune! Acum văd și eu că nu ești prost. Hai! cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, P. 150.surse: DLRLC
- 1.2. (Înaintea unui imperativ) Exprimă nemulțumirea, nerăbdarea, enervarea vorbitorului.surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Hai! ia-ți porcul de-aici. CREANGĂ, P. 83.surse: DLRLC
- Hai, ia! dați-vă de-o parte, măi păcătoșilor, că numai ați crîmpoțit mîncarea. CREANGĂ, P. 260.surse: DLRLC
- Hai, cărați-vă! ALECSANDRI, T. 79.surse: DLRLC
-
-
- 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Veniți! Să mergem!exemple
- Hai, Marie, că Anton te-a ales femeie vitează, cum îi șade bine unei neveste de miner. DAVIDOGLU, M. 46.surse: DLRLC
- Încalecă pe mine și hai! CREANGĂ, P. 212.surse: DLRLC
- Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii. EMINESCU, O. I 100.surse: DLRLC
- 2.1. (Repetat, cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvânt care exprimă ideea unei înaintări încete sau anevoioase.surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exempleexemple
- Și hai, hai!... hai, hai!... în zori de ziuă ajung. CREANGĂ, P. 269.surse: DLRLC
- Și hai, hai! hai, hai! cătră sară am ajuns la bunicul David. CREANGĂ, A. 32.surse: DLRLC
-
-
- 3. Exclamație care exprimă: regret, admirație, o întrebare.surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Hai, hai, dorule, hai, Că tu la multe mă dai. La TDRG.surse: DLRLC
- Iată-mă! Tot eu, cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! Și ce cap frumos răsare! COȘBUC, P. I 102.surse: DLRLC
- Ei? Erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ți cadă greu; mai ales că ți s-a îngreuiat și gospodăria. Hai, ce zici, te însori ori ba? CREANGĂ, P. 161.surse: DLRLC
-
- 4. (Repetat) Ba bine că nu!surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- De-i lua o fată d-aci din sat, ai dă gînd s-o duci peste hotar? – Hai, hai!... ba încă pe sus. ALECSANDRI, T. 666.surse: DLRLC
-
- 5. (Înlocuind un verb subînțeles care exprimă o acțiune de durată și purtând accentul în frază) Marchează începutul acțiunii.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Își puse mîncare și băutură pe masă și hai la trai bun! RETEGANUL, P. IV 10.surse: DLRLC
- Îl pun într-un car cu boi... și hai cu dînsul la locul de spînzurătoare. CREANGĂ, P. 329.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09
- surse: NODEX
ochiul-boului-a-ferigei
- 1. năprasnicăsurse: Sinonime
etimologie:
vrea vroi voi va
- comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.surse: DEX '09 DEX '98
- 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...exemple
- Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.surse: DLRLC
- Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.surse: DLRLC
- Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.surse: DLRLC
- 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.surse: DLRLC
- Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.surse: DLRLC
- Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Va să zică nu poți!surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Eu știu să vreau.surse: DLRLC
-
-
- 2. A aștepta ceva de la cineva.exemple
- Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.surse: DLRLC
- 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.surse: DLRLC un exempluexemple
- Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.surse: DLRLC
-
- 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».surse: DLRLC un exempluexemple
- Cât vrei pe hainele astea?surse: DLRLC
-
-
- 3. A-i plăcea ceva sau cineva.exemple
- Vreau o stofă bună.surse: DLRLC
- 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.surse: DLRLC
- Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.surse: DLRLC
-
- 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.surse: DLRLC
- 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.surse: DLRLC
- 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.surse: DEX '09 DLRLC NODEX
- surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.surse: DLRLC
- Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.surse: DLRLC
- Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exempleexemple
- E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.surse: DLRLC
- În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.surse: DLRLC
-
-
- 4. A se învoi, a fi de acord.exemple
- Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.surse: DLRLC
- Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.surse: DLRLC
- Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.surse: DLRLC
-
- exemple
- Focul nu vrea să ardă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Când vru să moară își chemă feciorii. POP.surse: DEX '09 DLRLC
-
-
- 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.exemple
- Vrea să plouă.surse: NODEX
-
- 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- Mâine vei merge la teatru.surse: DEX '09
- Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.surse: DLRLC
- Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.surse: DLRLC
- De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.surse: DLRLC
- 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.surse: DLRLC
-
-
- surse: DLRLC
- comentariu Varianta vroi este nerecomandată.surse: DLRLC
etimologie:
- limba latină *voleresurse: DEX '09 DEX '98 NODEX