9 intrări

school Articole pe această temă:

131 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIU interj. (Reg.) Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc. – Onomatopee.

tiu1 sn, i [At: ALR II, 5742/349 / E: fo] (Reg; rep) 1-2 (Cuvânt care) imită strigătul caracteristic al curcanului.

TIU interj. Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc. – Onomatopee.

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). – Onomatopee.

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). – Onomatopee.

ȚINE, țin, vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape. ◊ Expr. A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naș cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin). A-i ține (cuiva) cununa = a fi naș (cuiva) la cununie. A ține frânele țării (sau împărăției etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc. A ține pe cineva (sau ceva) în mână = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul-plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână. A ține ursita (sau soarta) cuiva (în mână) = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, „de după” sau „pe după”, arată partea de care se apucă) Ținem pe bunic de mână. (Refl. recipr.) Mergeau ținându-se de mână. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși) Ține de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primește! ♦ (Determinat prin „în brațe” sau „îmbrățișat”) A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie; a îmbrățișa. ♦ (Determinat prin „în mână”) A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc. ♦ (La volei, polo pe apă etc.; în expr.) A ține mingea = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă. 3. A sprijini pe cineva să nu cadă. ♦ Intranz. A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde. 4. A cuprinde, a purta, p. ext. a suporta. Expr. A nu-l (mai) ține pe cineva pământul = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc. A nu-l (mai) ține pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc. A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru. II. 1. Refl. A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva. ♦ A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.). ♦ A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva. Se ține tare în șa. 2. Refl. A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva. Se ținea numai într-un cui.Intranz. și refl. A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda). Cuiul (se) ține bine. 3. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de” sau „după”) A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nicio clipă; p. ext. a fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva. ♦ A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea. ♦ A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui. Automobilele se țineau lanț. 5. Refl. A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de... ◊ Expr. A se ține de ale sale = a-și vedea de treabă. 6. Intranz. și refl. A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva. 7. Intranz. A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din... ♦ A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufletește de ceva; p. ext. a avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „cu”) A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine. ◊ Expr. A ține nasul sus sau (refl.) a se ține cu nasul pe sus = a fi obraznic, încrezut, pretențios. A ține capul sus sau (refl.) a se ține cu capul pe sus = a fi mândru, orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit loc.Expr. A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită. A ține (ceva) în suspensie = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte. ♦ (Cu determinări introduse prin prep. „la” sau „în”) A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit loc. Expr. A ține (pe cineva) la pastramă = a lăsa pe cineva să rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat. 3. Tranz. A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l); a imobiliza. Expr. A ține pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stăpâni, a domina pe cineva. 4. Tranz. A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare; a menține. 5. Tranz. (Cu determinările „pe loc” sau „în loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul. ◊ Expr. A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva; b) a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte; c) (pop.) a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva. A ține drumul (sau calea, drumurile) = a) a practica tâlhăria la drumul mare; b) a umbla fără rost, haimana. (Pop.) A-i ține cuiva drumul legat = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva. A ține (pe cineva) de vorbă = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva să aștepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp într-un anumit loc.Expr. A se ține în rezervă (sau la o parte, la distanță) = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva. A se ține sufletul în cineva = a fi viu, a trăi. ♦ (Pop.) A-și duce traiul, a viețui, a trăi (undeva). 8. Refl. A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută. Se ținea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.). 9. Refl. (Pop., determinat prin „mândru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul. 10. Tranz. A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc. Abia își ține lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) De-abia se ține să nu râdă.Expr. A-și ține firea = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva; a reține. IV. 1. Tranz. A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință). ♦ A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor. ♦ (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop. ♦ A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept. 2. Tranz. A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat, a conserva. ◊ Expr. A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva. A ține cuiva (sau, reg., a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva. A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret. A ține minte = a nu uita (ceva), a-și aminti de... ♦ A cruța, a nu distruge. ♦ (Pop.) A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva. 3. Tranz. A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată. ◊ Expr. A-i ține cuiva cald (sau, intranz., de cald) = a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine. (Intranz.) A-i ține (cuiva) de frig = a apăra de frig. A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită). A ține (cuiva) de urât = a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) Ține-te de drumul acesta până acasă.Expr. (Înv.) A ține marea sau (intranz.) a ține spre plina mare = a naviga în larg. 5. Tranz. A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege). ♦ A sărbători, a prăznui, a cinsti (o zi de sărbătoare). ◊ Expr. A ține zile pentru cineva = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință. ♦ Refl. A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A ține la vorba sa = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea. 6. Refl. și intranz. (De obicei cu determinările „bine”, „tare”, „dârz”) A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se ține (sau, tranz., a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn. (Refl.) A se ține gata = a sta pregătit (pentru a face ceva). (Refl.) Ține-te (sau te ține) bine sau (intranz.) ține bine! formulă de îndemn și de încurajare. (Refl.) Să se țină bine! formulă de amenințare. ♦ Intranz. A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva. Calul ține la galop. 7. Refl. și tranz. A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere. ◊ Expr. A (se) ține viu (sau în viață, cu zile etc.) = a (se) menține în viață; a trăi sau a face să trăiască. ♦ Refl. A se păstra, a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa, a avea (un loc). ◊ Expr. A ține loc de... = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca... 2. A stăpâni (un loc). ♦ A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un loc. 3. A avea (pe cineva) în serviciul său. 4. A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita). ◊ Expr. A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A ține socotelile = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere. 5. A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau). 6. A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș). 7. (Pop.) A avea de vânzare (o marfă în prăvălie). VI. Tranz. 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc. ◊ Expr. A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție). A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos. A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți. A-și ține rangul = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană); a întreține. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la școală (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare. ♦ Tranz. și refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu”) A (se) hrăni. ◊ Expr. (Tranz.) A-și ține capul (sau viața, zilele, sufletul) cu... = a se hrăni, a trăi cu... ♦ Refl. A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține, a trăi. 2. A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva. ◊ Expr. A ține pe cineva ca pe (sau în) palmă = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele. A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine. 3. (Pop.) A fi căsătorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura, a dăinui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se întinde, a se prelungi (într-o direcție). VIII. Tranz. 1. (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste. De bucurie ținu masa trei zile.Expr. A o ține numai (sau tot) o (sau într-o) fugă (ori o gură, un plâns etc.) sau a ține fuga (ori plânsul, gura etc.) întruna (sau totuna) = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.). A (o) ține înainte (sau întruna) că... = a susține cu tărie, cu insistență că... A (o) ține (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (să...) A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă. ♦ (Cu determinări introduse prin locuțiunile „tot în...” sau „numai în...”) A nu mai slăbi pe cineva cu... 2. (În loc. vb.; cu sensul dat de determinări) A ține o vorbire (sau un discurs, un cuvânt) = a vorbi, a cuvânta unui auditoriu. A ține judecată = a judeca. A ține sfat = a se sfătui, a delibera. A ține luptă (sau război, bătălie, foc) = a se lupta, a se război cu cineva. A ține strajă = a străjui, a sta de strajă. A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva. IX. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. Te țineam mai tânăr!Expr. (Tranz.) A ține (pe cineva) de rău = a mustra, a dojeni, a certa, a ocărî (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială, a costa. [Prez. ind. și: (reg.) țiu.Var.: ținéa vb. II] – Lat. tenere.

ȚINEÁ vb. II v. ține.

ȚIU1 interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

ȚIU1 interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

ȚIU2, țiuri, s. n. (Reg.) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiunea pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri. – Et. nec.

ti2 sn, i [At: ALR II, 5748/141 / E: fo] (Reg; pronunțat cu „i” prelungit) 1-2 (Cuvânt care) imită strigătul caracteristic al rândunelelor.

ți1 i [At: SĂGHINESCU, V. 74 / V: țî, țâi / E: fo] (De obicei repetat) Cuvânt care redă sunetele caracteristice scoase de șoareci, de unele păsări, de unele insecte etc. Si: țiț2 (2).

arată toate definițiile

Intrare: tiu
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • tiu
Intrare: Tiu
nume propriu (I3)
  • Tiu
Intrare: tii
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • tii
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • tiii
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • tiu
interjecție (I10)
  • ti
Intrare: ți
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ți
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • ți
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
țâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ține
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ține
  • ținere
  • ținut
  • ținutu‑
  • ținând
  • țiind
  • ținându‑
  • țiindu‑
singular plural
  • ține
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țin
  • țiu
(să)
  • țin
  • țiu
  • țineam
  • ținui
  • ținusem
a II-a (tu)
  • ții
(să)
  • ții
  • țineai
  • ținuși
  • ținuseși
a III-a (el, ea)
  • ține
(să)
  • ți
  • ție
  • ținea
  • ținu
  • ținuse
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
  • țineam
  • ținurăm
  • ținuserăm
  • ținusem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
  • țineați
  • ținurăți
  • ținuserăți
  • ținuseți
a III-a (ei, ele)
  • țin
(să)
  • ți
  • ție
  • țineau
  • ținu
  • ținuseră
verb (VT513)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ținea
singular plural
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
a III-a (ei, ele)
Intrare: Țiu
nume propriu (I3)
  • Țiu
Intrare: țiu
țiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țivi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țiu (interj.)
țiu2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • țiu
țiu-țiu interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • țiu-țiu
Intrare: țiu (unealtă)
țiu1 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: țiŭ
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiu
  • țiul
  • țiu‑
plural
  • țiuri
  • țiurile
genitiv-dativ singular
  • țiu
  • țiului
plural
  • țiuri
  • țiurilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tiu

  • 1. regional Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

tii tiii tiu ti

  • 1. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Tii! da s-a lăsat afară ger grozav. STANCU, D. 106.
      surse: DLRLC
    • (Pipăie stofa pantalonilor) Tii! Teribilă, dom’le. SEBASTIAN, T. 124.
      surse: DLRLC
    • Tii!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestii mele din blana istui vulpoi. CREANGĂ, O. A. 295.
      surse: DLRLC
    • Tii! frate Nae, să fi fost el aici să mă fiarbă așa, că-i sărea ochilarii din ochi și giubenul din cap, de auzea cîinii în Giurgiu. CARAGIALE, O. I 45.
      surse: DLRLC

etimologie:

ține ținea

  • 1. tranzitiv A avea ceva în mână (sau în brațe etc.) și a nu lăsa să scape.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • O amenință cu toporul, pe care-l ținea înălțat cu dreapta. SADOVEANU, O. VIII 228.
      surse: DLRLC
    • Pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mînă. ISPIRESCU, L. 153.
      surse: DLRLC
    • Nănașa pe prag ședea, Cu-o mînă acul ținea, Cu alta lacrimi ștergea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
      surse: DLRLC
    • Întîlnii viteaz oștean... Mîna-i dreaptă ținea pală. ALECSANDRI, P. II 10.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a fi naș cuiva la cununie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • O, nănașă, draga mea, De ț-ar fi secat mîna Cînd mi-ai pus tu cununa Și mi-ai ținut lumina. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-i ține (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieții cu o lumânare aprinsă în mână (după un vechi obicei creștin).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • E rece ca gheața, vorbi el încet; am împărtășit-o. Bătrînele îi țin lumînarea. SADOVEANU, O. VIII 31.
        surse: DLRLC
      • Cînd era sara la cină, La Vilean ținea lumină; Cînd era la miez de noapte, Trăgeau clopote de moarte. BIBICESCU, P. P. 357.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A-i ține (cuiva) cununa = a fi naș (cuiva) la cununie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Soarele și luna Mi-au ținut cununa. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A ține frânele țării (sau împărăției etc.) = a conduce, a stăpâni, a guverna o țară etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conduce guverna stăpâni attach_file un exemplu
      exemple
      • Eu țiu frînele crăiei În părțile Arăpiei. TEODORESCU, P. P. 105.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A ține pe cineva (sau ceva) în mână = a avea pe cineva (sau ceva) în puterea sa, a dispune de cineva (sau de ceva) după bunul-plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mână.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • În orele mele de singurătate, cînd mă gîndesc la ce aș voi să scriu, am impresia că țin lumea în mîna mea. TEATRU I 14.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A ține ursita (sau soarta) cuiva (în mână) = a fi stăpân pe viața cuiva și a dispune de ea după bunul său plac.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sfîntu Nichita, Ținîndu-ne ursita, Stă-n mijloc de casă Cu sabia scoasă. TEODORESCU, P. P. 189.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A-și ține inima cu dinții.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.9. Urmat de determinări introduse prin prepozițiile „de”, „de după” sau „pe după”, arată partea de care se apucă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Ne întorceam încet, pe cînd asfințea soarele, și țineam pe bunic de mînă. SADOVEANU, O. VII 294.
        surse: DLRLC
      • Sfîntul Chirica șchiopul, care ține dracii de păr. CREANGĂ, P. 149.
        surse: DLRLC
      • Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gît. EMINESCU, O. I 55.
        surse: DLRLC
      • Merge mîndra cam descinsă Prin ierbuța pînă-n brîu, Și ține murgul de frîu. ALECSANDRI, P. P. 49.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Mergeau... Ca doi copii, ținîndu-se de mîni, Pe sub umbrare de salcîmi bătrîni. D. BOTEZ, F. S. 23.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Trecea un feciorandru cu o fetișoară, ținîndu-se pe după cap. RETEGANUL, P. I 38.
        surse: DLRLC
    • 1.10. intranzitiv Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”, arată partea sau capătul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul însuși.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Maică, ține de cela capăt de țiglă și eu oi ține de cestalalt. SBIERA, P. 34.
        surse: DLRLC
      • [La pescuit] omul ține de nuia și, cînd se cufundă pluta, rădică în sus. ȘEZ. IV 116.
        surse: DLRLC
    • 1.11. (La imperativ) Ia! primește!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Corbul îi zise: Ține penița asta, voinicule. ISPIRESCU, L. 44.
        surse: DLRLC
      • Și odată scoate sfînta Duminecă obrăzarul și sabia lui Statu-palmă-barba-cot, de unde le avea și, dîndu-le lui Harap-Alb, zice: ține aceste, că au să-ți fie de mare trebuință unde mergem. CREANGĂ, P. 224.
        surse: DLRLC
      • Draga mea, sufletul meu, Ține tu inelul meu. ALECSANDRI, P. P. 20.
        surse: DLRLC
      • absolut Dar să-ți dau și eu trei lucruri: ține, aci ai o ceteră... un pieptene și-o cute. RETEGANUL, P. V 37.
        surse: DLRLC
      • absolut Ține, soacre mare! Ia astă rădăcină uscată. TEODORESCU, P. P. 176.
        surse: DLRLC
    • 1.12. (Determinat prin „în brațe” sau „îmbrățișat”) A cuprinde pe cineva cu brațele în semn de dragoste, de prietenie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmbrățișa attach_file 2 exemple
      exemple
      • În toată neagra vecinicie O clipă-n brațe te-am ținut. EMINESCU, O. I 212.
        surse: DLRLC
      • Toți au putut vedea pe tînăra nevastă... cu capul rezămat pe umărul unui frumos tînăr ce o ținea strîns îmbrățoșată. NEGRUZZI, S. I 78.
        surse: DLRLC
    • 1.13. (Determinat prin „în mână”) A mânui o armă, o unealtă, un instrument etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânui attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar măria-sa n-a ținut numai sabie în mînă; ci a fost vrednic și cu înțelepciunea. SADOVEANU, N. P. 10.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie (La volei, polo pe apă etc.) A ține mingea = a opri mingea în mâini mai mult timp decât este regulamentar, înainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv A susține un obiect greu (ridicat de la pământ) și a nu-l lăsa să cadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase. EMINESCU, O. IV 112.
      surse: DLRLC
    • Un cerdac ținut în aer de stîlpi de zid. EMINESCU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • Dacă ești tu așa de tare... putea-mă-vei tu ținea pe mine pe palmă? SBIERA, P. 98.
      surse: DLRLC
    • Pe genunche mă țineai. BIBICESCU, P. P. 52.
      surse: DLRLC
    • Într-o vreme, peștii care țin pămîntul în spinare, înfuriindu-se, au început să se zvîrcolească tare, și atunci pămîntul... a crăpat tare, formînd văile. ȘEZ. I 232.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Cât îl ține pe cineva (sau, rar, intranzitiv) cât îi ține cuiva gura = cât îl ajută pe cineva vocea; în gura mare, din răsputeri.
      exemple
      • A început să urle cît o ținea gura. STANCU, D. 27.
        surse: DLRLC
      • Strigă tu... cît ți-a ținea gura... că nu te slăbesc. ALECSANDRI, T. 713.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Cât îl țin (pe cineva) puterile.
      surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A-l ține (pe cineva) cureaua (sau chingile sau meșii).
      surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A nu-l mai ține (pe cineva) balamalele.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • În loc să-mi dea pace, că i-am fost așa slugarnic, acum mi-a dat cinzeci de nuiele.Și tu și astea le-ai ținut? – Ce aveam să fac? Le-am răbdat. RETEGANUL, P. II 57.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A sprijini pe cineva să nu cadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sprijini attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trebuiră să-l ție, să-l ridice. DUMITRIU, N. 153.
      surse: DLRLC
    • Dacă n-o țineau surorile, își și spărgea capul căzînd. ISPIRESCU, L. 51.
      surse: DLRLC
    • 3.1. intranzitiv A nu lăsa ca ceva care atârnă sau plutește să cadă sau să se scufunde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • De undiță stă legată o plută, care ține să nu se cufunde greutatea fierului și a nadei. ȘEZ. IV 116.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Despre plante, copaci, cu complementul «frunză» sau un echivalent al acesteia) A nu lăsa să cadă.
      exemple
      • Codru-i jelnic ca și mine, Că nici frunza nu ș-o ține. HODOȘ, P. P. 154.
        surse: DLRLC
      • Mîndră, cînd ne iubeam noi, Ținea busuiocul foi; Dar de cînd noi ne-am lăsat, Busuiocul s-a uscat. ȘEZ. V 93.
        surse: DLRLC
      • Pînă codru frunza-și ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Frunza-n codru cît se ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Am un cojoc și ține patru frați în el (Nuca). GOROVEI, C. 240.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.2. expresie A nu-l (mai) ține pe cineva pământul = a nu mai putea fi suportat din cauza răutății, fărădelegilor etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Așa mulțime de spurcați erau, încît nu-i putea ține pămîntul. ISPIRESCU, M. V. 21.
        surse: DLRLC
      • D-apoi dacă n-ar mai muri [oamenii], nu i-ar ținea pămîntul. CONTEMPORANUL, VI 296.
        surse: DLRLC
      • De-aș fi așa blăstămat Precum îs de judecat... Pămîntul nu m-ar ținea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 186.
        surse: DLRLC
      • (În imprecații) Cine-a sămănat urîtul, Să nu-l mai țină pămîntul. HODOȘ, P. P. 124.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie A nu-l (mai) ține pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie, de nerăbdare etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • De-amar năvalnic n-o mai ține locul. COȘBUC, P. I 251.
        surse: DLRLC
      • Cînd gîndesc că am să merg la București, ca să-mi petrec iarna, nu mă ține locul de bucurie. ALECSANDRI, T. I 272.
        surse: DLRLC
    • 4.4. expresie A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru; a nu-l mai încăpea (1.1.) pielea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 5. reflexiv A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Încălecînd, să te ții bine... de coama mea. ISPIRESCU, L. 7.
      surse: DLRLC
    • De-acum numai să te ții bine de carîmbi și de speteze, că am să mîn iepele iestea de au să scapere fugind. CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • M-am ținut de strană ca să nu cad. NEGRUZZI, S. I 54.
      surse: DLRLC
    • figurat Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare. KOGĂLNICEANU, S. A. 45.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A se ține cu dinții de ceva.
      surse: DLRLC
    • 5.2. A apăsa, a comprima o parte a corpului (pentru a-i încetini funcția, a potoli o senzație dureroasă etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cînd spunea cîte una, ori te țineai cu mîna de inimă rîzînd, ori te făcea să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.
        surse: DLRLC
      • Glumele... te fac să rîzi de te ții de pîntece. ȘEZ. I 39.
        surse: DLRLC
    • 5.3. A se menține într-un loc, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Era un bărbat încă sprinten și se ținea tare în șa. SADOVEANU, N. P. 380.
        surse: DLRLC
      • Încălecînd, să te ții bine... în scări. ISPIRESCU, L. 7.
        surse: DLRLC
  • 6. reflexiv A fi prins sau fixat ușor de ceva, a fi legat prea slab de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Portița putredă se ținea numai într-o balama. SADOVEANU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Iar pe-a ei umeri albi abia se ține Haina cea lungă și bogată. EMINESCU, O. IV 107.
      surse: DLRLC
    • Se ținea numai într-un cui.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. expresie A nu se ține nădragii pe cineva, se spune când cineva este foarte rău îmbrăcat, în zdrențe.
      exemple
      • Mai săraci decît noi sînt olarii... nu se țin nădragii pe ei. STANCU, D. 43.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A se ține (numai) în ață sau a se ține într-un (ori de un) fir de ață = (despre țesături) a fi pe punctul de a se rupe.
      exemple
      • Cu antereu de canavață Ce se ținea numa-n ață. CREANGĂ, P. 148.
        surse: DLRLC
      • 6.2.1. figurat (Despre viață) A fi aproape de sfârșit, pe punctul de a se sfârși.
        surse: DLRLC
    • 6.3. intranzitiv reflexiv A fi bine fixat sau înțepenit undeva (și a nu se desface, a nu se desprinde, a nu ceda).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cuiul (se) ține bine.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 7. reflexiv (Cu determinări introduse prin prepozițiile „de” sau „după”) A merge în urma cuiva, pășind cât mai aproape de el și a nu-l părăsi nicio clipă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Mă Nistore, iar se țin copiii după tine prin sat. CAMIL PETRESCU, U. N. 222.
      surse: DLRLC
    • metaforic Luna se ține mereu după noi... aici, la Varatic, pe drum, acasă, chiar și ziua. IBRĂILEANU, A. 200.
      surse: DLRLC
    • Sub cer de zgură și aramă, Eu mă țineam în urma lui cuminte. TOPÎRCEANU, B. 94.
      surse: DLRLC
    • (La conjunctiv persoana a 2-a singular, cu valoare de imperativ impersonal, intensificând ideea) Muma zmeului... trecu muntele, cățărîndu-se din colț în colț, și să te ții după dînșii. ISPIRESCU, L. 25.
      surse: DLRLC
    • 7.1. prin extensiune A fi mereu împreună cu cineva, a fi nelipsit de lângă cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Fătul babei se ținea tot de dînsa ca să n-o scape din ochi. SBIERA, P. 142.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie A se ține de capul cuiva.
      surse: DLRLC
    • 7.3. expresie A se ține de coada cuiva sau a se ține coadă după cineva.
      surse: DLRLC
    • 7.4. expresie A se ține gaie (sau gaiță, grapă, lipcă, mânz, mort) de (sau după) cineva.
      surse: DLRLC
    • 7.5. expresie A se ține de poalele (sau poala) mamei.
      surse: DLRLC
    • 7.6. expresie A se ține scai de cineva sau a se ține de cineva ca scaiul de oaie.
      surse: DLRLC
    • 7.7. expresie A se ține drug (de cineva sau de ceva).
      surse: DLRLC
    • 7.8. A sta mereu în drumul, în preajma sau în urma cuiva, stăruind cu o rugăminte; a urmări pe cineva cu stăruințele sale, cu insistențele sale pentru a-i câștiga simpatia, dragostea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Iar se ține Ion de mine. POPA, V. 311.
        surse: DLRLC
      • O urmăriți, vă țineți ca niște duhuri necurate de ea. NEGRUZZI, S. I 48.
        surse: DLRLC
    • 7.9. A se lua după cineva, a imita pe cineva, a lua ca exemplu, ca model pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Tu te ții după cei mai buni bucătari. ISPIRESCU, U. 25.
        surse: DLRLC
  • 8. reflexiv (Cu determinări modale) A urma unul după altul, a se înșirui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • La șosea, automobilele se țineau lanț. C. PETRESCU, C. V. 75.
      surse: DLRLC
    • Humulești... sat mare și vesel, împărțit în trei părți, cari se țin tot de-a una: Vatra-Satului, Delenii și Bejenii. CREANGĂ, A. 1.
      surse: DLRLC
    • De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd? TEODORESCU, P. P. 129.
      surse: DLRLC
  • 9. reflexiv A se îndeletnici mult (sau numai) cu..., a se preocupa neîntrerupt (sau numai) de..., a nu se lăsa de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nu spun eu? se țin de vizite. SADOVEANU, B. 193.
      surse: DLRLC
    • Cine dracul ți-a șoptit Să te ții tot de iubit? TEODORESCU, P. P. 339.
      surse: DLRLC
    • 9.1. expresie A se ține de ale sale = a-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 10. intranzitiv reflexiv A face parte integrantă dintr-un tot; (despre unelte) a face parte dintr-un sortiment, dintr-o garnitură etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.1. expresie A ține de casa cuiva.
      surse: DLRLC
    • 10.2. A face parte din bunurile cuiva, a aparține cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Într-o casă ce ținea de primărie... puseseră bănci lungi din trei scînduri. DUMITRIU, N. 246.
        surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv A se referi la..., a fi în legătură cu..., a face parte din...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Unele întîmplări trăite de curînd i se par (ei) rămase departe, străine, ca și cînd n-ar mai ține de viața ei. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 11.1. A fi de datoria, de competența cuiva; a privi, a interesa pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce-a fost mai înainte și ce era să mai fie după aceea era ceva care nu mai ținea de mine. VLAHUȚĂ, O. A. 150.
        surse: DLRLC
  • 12. intranzitiv A fi legat sufletește de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Am văzut eu adineaori cît de mult ții tu la munca noastră. BARANGA, I. 190.
      surse: DLRLC
    • Căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? CREANGĂ, P. 206.
      surse: DLRLC
    • 12.1. prin extensiune A avea pentru cineva o afecțiune puternică, a iubi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi attach_file 4 exemple
      exemple
      • Sătenii țineau mult la bătrînul acela hazos și cuminte. POPA, V. 96.
        surse: DLRLC
      • Ținea și ea la Sandu ca la copilul ei. MIRONESCU, S. A. 47.
        surse: DLRLC
      • Aveam, zic, în casa noastră o slugă veche și credincioasă, la care tata ținea foarte mult. GANE, N. III 28.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... ținea mult la cerb. ȘEZ. I 164.
        surse: DLRLC
    • 12.2. (Cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) A lua apărarea sau partea cuiva, a susține pe cineva, a fi de partea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cîte fete mîndre-n sat, Toate țin cu tine. COȘBUC, P. II 23.
        surse: DLRLC
      • Tu, nevastă, cu cin’ ții?Eu țin, Pinteo, cu cei mulți. BIBICESCU, P. P. 319.
        surse: DLRLC
      • Oltule! rîu blăstemat!... Să-ți rămîie pietrele, Să le calce fetele, Că tu n-ai ținut cu noi, Și te-ai vîndut la ciocoi! ALECSANDRI, P. P. 291.
        surse: DLRLC
    • 12.3. expresie regional A ține la un loc = a fi uniți, solidari.
      exemple
      • Ei ținea la un loc și sta foarte tare unul pentru altul. SBIERA, P. 121.
        surse: DLRLC
    • 12.4. expresie tranzitiv A-i ține (cuiva) parte (sau, rar, intranzitiv, de parte) = a apăra pe cineva, a fi de partea cuiva.
      exemple
      • Au și tăbărît bălaurii pe mine și cît pe ce să mă înghită, de nu era o chirandă (= țigancă) mai tînără între dînșii, care să-mi ție de parte. CREANGă, A. 54.
        surse: DLRLC
      • Ți-oi fi ca frate Și ți-oi ținea parte D-acum pîn’ la moarte. TEODORESCU, P. P. 449.
        surse: DLRLC
  • 13. intranzitiv (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult ca ceva să se întâmple, să se facă sau să fie; a simți imboldul de a face ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Țin să răspund fiecăruia dintre onorații oratori. CAMIL PETRESCU, U. N. 146.
      surse: DLRLC
    • Iar dacă ții să-mi faci o plăcere, Sabina, lasă-mă acum singur. C. PETRESCU, C. V. 329.
      surse: DLRLC
    • Ținea morțiș să scoată un personaj literar dintr-un ucigaș banal și etichetat. POPA, V. 93.
      surse: DLRLC
    • (În formule de politețe) Domnule Vartolomeu Diaconu, țin să-ți mulțumesc pentru ospitalitate. C. PETRESCU, A. 298.
      surse: DLRLC
  • 14. tranzitiv A face ca trupul (sau o anumită parte a lui) să stea mai mult timp într-o anumită poziție sau atitudine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mîrtanul ținea gura închisă, temîndu-se să nu scape mărgeaua. RETEGANUL, P. V 14.
      surse: DLRLC
    • La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă. EMINESCU, O. I 142.
      surse: DLRLC
    • 14.1. expresie A ține nasul sus sau (reflexiv) a se ține cu nasul pe sus = a fi obraznic, încrezut, pretențios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Trei fete are cîrciumarul Toma Ocî... Țin nasul sus. Umblă cu papuci, pe cap nu poartă barișe. STANCU, D. 40.
        surse: DLRLC
      • Nu vezi că cei mai mulți de seama d-tale se țin cu nasul pe sus, numai din pricina asta? CREANGĂ, P. 162.
        surse: DLRLC
    • 14.2. expresie A ține capul sus sau (reflexiv) a se ține cu capul pe sus = a fi mândru, orgolios.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 14.3. expresie A(-i) ține (cuiva) piept.
      surse: DLRLC
    • 14.4. expresie A ține clanț (sau fuior) cu cineva.
      surse: DLRLC
    • 14.5. popular A se uita fix la cineva sau ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mîțișorul... ținea ochii ațintiți drept la boier. SBIERA, P. 247.
        surse: DLRLC
      • Nurorile cele mari ale împăratului țineau ochii țintă la zînă. ISPIRESCU, L. 39.
        surse: DLRLC
      • Te-aș iubi și-acum, nevastă, Dar bărbatu-i tot cu tine Și ține ochii la mine. HODOȘ, P. P. 149.
        surse: DLRLC
  • 15. tranzitiv A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu-l țineți pre copil... aici în casă. DUMITRIU, N. 156.
      surse: DLRLC
    • Iar oștile moldovene, sub căpitani creaturi a lui, le ținea pe margeni. NEGRUZZI, S. I 143.
      surse: DLRLC
    • Ține-o, doamne, lîngă mine, Să mă-nvețe jocul bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 420.
      surse: DLRLC
    • 15.1. expresie A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 15.2. expresie A ține (ceva) în suspensie = a nu se pronunța sau a nu se hotărî (asupra unui lucru).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 15.3. expresie A ține (pe cineva sau ceva) sub oboroc.
      surse: DLRLC
    • 15.4. expresie A ține (pe cineva sau ceva) sub cheie.
      surse: DLRLC
    • 15.5. expresie A ține (pe cineva) la distanță.
      surse: DLRLC
    • 15.6. A da cuiva locuință, sălaș, cazare; a nu lăsa (pe cineva) să plece în altă parte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • M-am săturat de ținut trupa în bordeie. C. PETRESCU, Î. I 58.
        surse: DLRLC
      • Un bordei în care ținuse împăratul niște bivoli. ISPIRESCU, L. 169.
        surse: DLRLC
      • [Baba] luă hotărîre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lîngă sine. CREANGĂ, P. 3.
        surse: DLRLC
      • Unde-și țin turcii robii. ȘEZ. IV 9.
        surse: DLRLC
    • 15.7. expresie A ține (pe cineva) în gazdă.
      surse: DLRLC
    • 15.8. (Cu determinări introduse prin prepozițiile „la” sau „în”) A sili, a forța pe cineva să stea într-un anumit loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat Milioane de oameni se smulg din întunericul neștiinței de carte, al ignoranței și lipsei de cultură în care i-au ținut pînă la eliberare clasele exploatatoare. SCÎNTEIA, 1954, numărul 2863.
        surse: DLRLC
      • 15.8.1. expresie A ține (pe cineva) la pastramă = a lăsa pe cineva să rabde de foame.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Am să te țin la pastramă, hăt și bine. CREANGĂ, P. 318.
          surse: DLRLC
    • 15.9. A lipsi pe cineva de libertate, a-l face să stea închis, legat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Ai mai văzut tu, de cînd ești, pupăză ținută în colivie? BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 42.
        surse: DLRLC
      • Tatăl fetelor le ținea pe toate închise în cîte un foișor. SBIERA, P. 89.
        surse: DLRLC
      • figurat Cuvîntul tău a sfărîmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. ISPIRESCU, L. 35.
        surse: DLRLC
      • figurat Strică, mîndro, ce-ai făcut Și-mi dă cal ca să mă duc... Nu mă ținea fermecat Ca ș-un cal legat de gard. HODOȘ, P. P. 98.
        surse: DLRLC
  • 16. tranzitiv A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc (prinzându-l cu mâinile sau legându-l).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imobiliza attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ținîndu-l acolo sub picior și cu sabia goală în mînă... îl întrebă despre frații fetei. ISPIRESCU, L. 196.
      surse: DLRLC
    • Odată mi ți-o și înșfacă de cozi, o trîntește la pămînt și-o ține bine. CREANGĂ, P. 177.
      surse: DLRLC
    • Țineți-i bine, voinici! ALECSANDRI, T. I 98.
      surse: DLRLC
    • 16.1. expresie Unul ține vaca și altul o mulge, se spune când unul duce greul și altul trage folosul.
      surse: DLRLC
    • 16.2. expresie A ține pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stăpâni, a domina pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: domina stăpâni attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat [Dorința de câștig] apasă asupra lumii ș-o ține sub picior. MACEDONSKI, O. I 45.
        surse: DLRLC
    • 16.3. expresie A ține (pe cineva) în (sau din) frâu (sau de ori din scurt) = a domoli avântul sau pornirile cuiva, a nu lăsa cuiva libertate de acțiune sau de mișcare, a supraveghea (pe cineva) de aproape.
      exemple
      • Se ruga să-l ție din scurt și să fie foarte sever cu el. VLAHUȚĂ, O. A. III 52.
        surse: DLRLC
      • Ia, de-acum ai femeie cumsecade; numai s-o cam ții din frîu... ca nu cumva să-ți pună coarne. CREANGĂ, P. 178.
        surse: DLRLC
      • Naltă-i mîndra și subțire, Mînce-l lupii cui mi-o ține; Că mi-o ține prea de scurt Și nu pot să o sărut. HODOȘ, P. P. 161.
        surse: DLRLC
    • 16.4. expresie A ține (pe cineva sau ceva) în hățuri.
      surse: DLRLC
  • 17. tranzitiv A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într-o anumită stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: menține attach_file 3 exemple
    exemple
    • El ținea la casa sa toate în cea mai bună rînduială. SBIERA, P. 246.
      surse: DLRLC
    • Țineam ceaslovul deschis. CREANGĂ, A. 4.
      surse: DLRLC
    • Îi ținuse într-o robie aspră. BĂLCESCU, O. II 259.
      surse: DLRLC
  • 18. tranzitiv (Cu determinările „pe loc” sau „în loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul său, făcându-l să rămână pe loc, a-l împiedica să-și urmeze drumul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: opri împiedica attach_file 4 exemple
    exemple
    • Măi tatare, ține-ți calul... Nu cerca a trece rîul. ALECSANDRI, P. I 74.
      surse: DLRLC
    • Caii... Mușcînd, de neastîmpăr, zăbala ce-i ținea... pe cîmp își luau zborul. ALEXANDRESCU, M. 30.
      surse: DLRLC
    • Pe unu-l chema Ciocan Ș-avea-n mînă-un buzdugan; Pe-al doilea, Busuioc Și ținea potera-n loc. ALECSANDRI, P. P. 289.
      surse: DLRLC
    • figurat [Dorul] peste cîte dealuri vine, Și nime nu-l poate ține... Numai io, cu inima. HODOȘ, P. P. 36.
      surse: DLRLC
    • 18.1. expresie A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a opri pe cineva din drumul său, împiedicându-l să treacă înainte; a sta în calea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Boierul... i-au ținut calea și, cînd au dat zmeul să iasă, i-au și ras capul. SBIERA, P. 65.
        surse: DLRLC
      • Auzi, mizerabilul! Să-ndrăznească să-mi ție drumul. CARAGIALE, O. I 58.
        surse: DLRLC
      • Sfarmă-Piatră-i ține calea și-l ridică-ncet pe palmă. ALECSANDRI, P. III 237.
        surse: DLRLC
    • 18.2. expresie A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a pândi trecerea cuiva, a aștepta pe cineva în drum și a-l opri pentru a-i adresa o rugăminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Odată însă, cînd vrea să plece Pahon la vînat... nevastă-sa îi ține calea... și prinde a-l săruta și a-l ruga să-i lase ei mărgeaua. RETEGANUL, P. V 12.
        surse: DLRLC
      • Baba... Drumul lui vodă-i ținea, De departe-ngenuchea. TEODORESCU, P. P. 519.
        surse: DLRLC
    • 18.3. expresie popular A-i ține cuiva drumul (sau calea) = a urmări pe cineva în mod insistent (pentru a-i câștiga bunăvoința, dragostea); a fi mereu în calea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Chiar dulce prietină-ta Mi-a ținut mie calea, Să nu mai am grija ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 69.
        surse: DLRLC
    • 18.4. expresie A ține drumul (sau calea, drumurile) = a practica tâlhăria la drumul mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: haiduci attach_file un exemplu
      exemple
      • Ministrul ce despoaie pe văduvă și pe orfan... ucigașul ce ține drumurile... merg [la mormânt] cu paradă. NEGRUZZI, S. I 31.
        surse: DLRLC
    • 18.5. expresie A ține drumul (sau calea, drumurile) = a umbla fără rost, haimana.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 18.6. expresie popular A-i ține cuiva drumul legat = a împiedica acțiunile cuiva, libertatea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mă mărit, te las pe tine, Că foarte mulți m-au cerut, Tu nici grijă n-ai avut... De n-ai voie de-nsurat, Nu-mi ținea drumul legat. ȘEZ. II 56.
        surse: DLRLC
    • 18.7. A nu lăsa pe cineva să plece.
      surse: DLRLC sinonime: reține attach_file 3 exemple
      exemple
      • Un gînd o ține-o clipă-n drum, Ar vrea să-ntîrzie un pic – Sîntem așa de-aproape-acum... PĂUN-PINCIO, P. 70.
        surse: DLRLC
      • Apoi l-au ținut pînă a doua zi demineața. SBIERA, P. 35.
        surse: DLRLC
      • Alții adevereau că bărbatul său... are procesuri ce îl țin în Petersburg. NEGRUZZI, S. I 44.
        surse: DLRLC
      • 18.7.1. expresie A ține (pe cineva) de vorbă = a sta de vorbă cu cineva (nelăsându-l să-și vadă de lucru).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Dar eu te țin de vorbă, domnule... și poate dumneata ai venit cu alte gînduri. C. PETRESCU, Î. II 167.
          surse: DLRLC
        • Pîn’ de vorbă i-ei ținea, O sosi și Neculcea. TEODORESCU, P. P. 545.
          surse: DLRLC
  • 19. tranzitiv A face pe cineva să aștepte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cei doi domni așteptau... – Hai, cît ne ții? reluă d. Jean. SAHIA, N. 101.
      surse: DLRLC
    • Dacă te-ai potrivi tu acestora, îi ținea mult și bine pe mămuca afară. CREANGĂ, P. 23.
      surse: DLRLC
  • 20. reflexiv rar A sta mai mult timp într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un sătean... se ținea nepăsător lîngă o păreche de trăgători uriași. SADOVEANU, O. VII 239.
      surse: DLRLC
    • Nimici pîlcurile de turci ce se ținea prin preajma locului, gata a le veni într-ajutor. ISPIRESCU, M. V. 33.
      surse: DLRLC
    • Mărgărita se ținea deoparte, în tăcere, ca o statuie de marmoră albă. ALECSANDRI, O. P. 87.
      surse: DLRLC
    • 20.1. expresie A se ține în rezervă (sau la o parte, la distanță) = a nu lua parte la ceva, a se abține de la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Căpitanul vaporului se ținuse pe tot timpul conflictului la distanță, într-o prudentă rezervă. BART, S. M. 91.
        surse: DLRLC
    • 20.2. expresie A se ține locului.
      surse: DLRLC
    • 20.3. expresie A se ține sufletul în cineva = a fi viu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file un exemplu
      exemple
      • Singur mă mir că se mai ține sufletu-n mine. SBIERA, P. 239.
        surse: DLRLC
    • 20.4. popular A-și duce traiul, a viețui (undeva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi viețui attach_file 2 exemple
      exemple
      • [Un taur mare] să ține aici în pădurea de lîngă sat. RETEGANUL, P. IV 41.
        surse: DLRLC
      • Un sat foarte mic... se cunoștea pe deasupra că nu se pot ținea neguțători în el. SBIERA, P. 216.
        surse: DLRLC
  • 21. reflexiv A sta într-o anumită poziție, a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Secundul se încercă să-l ispitească pe englezul care se ținea înfipt și mut. BART, S. M. 102.
      surse: DLRLC
    • Nu se mai poate ținea drept, ci e îndoit ca o salcie, dar stă. GHEREA, ST. CR. II 88.
      surse: DLRLC
    • Cum ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească, maiorul se ținea în picioare în apropierea unei mese, pe care își sprijinea o mînă lungă și despuiată. RUSSO, O. 48.
      surse: DLRLC
    • 21.1. expresie A nu se mai (putea) ține pe (sau în) picioare = a cădea (de osteneală, de somn, de boală etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mergînd ei tot pe munte în sus, numai ce văd că de la o vreme nu să mai pot ținea-n picioare. RETEGANUL, P. III 61.
        surse: DLRLC
      • Mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare. ISPIRESCU, L. 82.
        surse: DLRLC
      • Aduc mîna să mă-nchin, Picioarele nu mă țin, Parcă nu-s făcut deplin. TEODORESCU, P. P. 302.
        surse: DLRLC
      • La forma afirmativă, în construcție cu adverbul «abia»:
        exemple
        • Te rog, privește-l, abia se ține pe picioare. DELAVRANCEA, la TDRG.
          surse: DLRLC
        • De-abia îl țineau picioarele de trudit ce era. CREANGĂ, P. 302.
          surse: DLRLC
        • Obosit și înfierbîntat cum era, de-abia se mai ținea pe picioare. SLAVICI, O. I 169.
          surse: DLRLC
    • 21.2. expresie A se ține pe loc = a nu cădea, a sta în picioare.
      exemple
      • [Pușca] mi-a ros umerile, Sabia șoldurile, Cît de-abia mă țin pe loc Și n-am parte de noroc! ALECSANDRI, P. P. 297.
        surse: DLRLC
    • 21.3. expresie A se ține în poziția de drepți.
      surse: DLRLC
  • 22. reflexiv popular (Determinat prin „mândru”, „mare”, „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mândru, încrezut; a se mândri, a-și lua aere de superioritate, a face pe grozavul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ori te ții mîndră că ți-a fost Anton la congres? DAVIDOGLU, M. 16.
      surse: DLRLC
    • Multe bunuri are omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ție mîndru Cu virtuțile ce are. COȘBUC, P. I 75.
      surse: DLRLC
    • eliptic cu pronunțare regională Cu ce te țîi, bade, tu? Nici frumos nu ești prea tare, Nici gazdă nu ești prea mare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 408.
      surse: DLRLC
  • 23. tranzitiv A înfrâna, a stăpâni, a domina un sentiment, o pornire etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: domina stăpâni înfrâna attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se uită lung la Irina, care abia își ținea lacrimile. DELAVRANCEA, H. T. 148.
      surse: DLRLC
    • Mihai-vodă... nu-și putu ține mînia și le răspunse îndată. BĂLCESCU, O. II 275.
      surse: DLRLC
    • reflexiv (Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă) De-abia se ține să nu râdă.
      surse: DEX '09
    • 23.1. expresie A-și ține gura (sau limba) = a se abține să vorbească.
      surse: DLRLC sinonime: tăcea attach_file 4 exemple
      exemple
      • Numai Serafim n-a putut să-și ție gura și a zis așa cam într-o doară... STĂNOIU, C. I. 132.
        surse: DLRLC
      • Să n-aibi grijă! Hai numai cu mine, și-apoi să-ți ții gura! SBIERA, P. 254.
        surse: DLRLC
      • Da mai ține-ți gura, soro, că mă dai de rușine. ALECSANDRI, T. 188.
        surse: DLRLC
      • (Cu intensificarea expresiei) Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul. TEODORESCU, P. P. 169.
        surse: DLRLC
    • 23.2. expresie A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui.
      surse: DLRLC sinonime: ascunde attach_file 3 exemple
      exemple
      • N-am prea ținut secretul. BARANGA, I. 217.
        surse: DLRLC
      • Îl puse de se și jura... că va ține în sine taina aceasta. ISPIRESCU, U. 111.
        surse: DLRLC
      • eliptic Bărbierul... ținu o săptămînă, ținu două, ba mai ținu încă una; și să turbeze omul că nu putea spune nimănui ce văzuse el! ISPIRESCU, U. 112.
        surse: DLRLC
    • 23.3. expresie A-și ține firea = a-și păstra liniștea, calmul, cumpătul; a se stăpâni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd atuncea, unde nu-i vine un somn strașnic... dară tot și-au ținut firea pînă-ntr-o bucată de vreme. SBIERA, P. 59.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... se tînguia... și cît p-aci să-l biruie mîhnirea. Își ținu însă firea și căută a-și mîngîia fata care vedea că se pierde. ISPIRESCU, L. 52.
        surse: DLRLC
      • Ai noroc că eu îmi țin firea, nu mă prea tem de lup. CREANGĂ, P. 121.
        surse: DLRLC
    • 23.4. expresie A-și ține răsuflarea (sau răsuflul, sufletul).
      surse: DLRLC
    • 23.5. reflexiv (De obicei în construcții negative, urmat de un verb la conjunctiv, mai rar de o determinare introdusă prin prepoziția «de») A se stăpîni, a se abține.
      exemple
      • Se cunoștea că de-abia se ținea să nu rîdă. SADOVEANU, O. VI 246.
        surse: DLRLC
      • Doamna M... nu s-a putut ținea de rîs și s-a dus în casă. IBRĂILEANU, A. 74.
        surse: DLRLC
      • Mă țineam să nu închid ochii, ca să n-adorm. VLAHUȚĂ, O. A. 479.
        surse: DLRLC
      • eliptic Boierul... se tot sîlea ca să nu pufnească de rîs, dar... la urmă nu s-a mai putut ținea. SBIERA, P. 266.
        surse: DLRLC
      • eliptic Se mai ținu el; dară... parcă-i da cineva brînci să scoață din gură vorba. ISPIRESCU, U. 112.
        surse: DLRLC
    • 23.6. (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinări introduse prin prepozițiile „de”, „de la”) A opri pe cineva de la ceva, a împiedica pe cineva să facă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reține attach_file un exemplu
      exemple
      • eliptic Boierii, cîți i-ai mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține, dară cum vor vedea că măria-ta vii cu puterea, îndată vor alerga și-l vor lăsa. NEGRUZZI, S. I 138.
        surse: DLRLC
  • 24. tranzitiv A păstra un lucru într-un anumit loc (pentru a-l pune la adăpost sau a-l avea la îndemână în caz de trebuință).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ce face cu ele [cu armele] ? – Nu face nimica. Le ține în cui, deasupra laiței unde doarme. SADOVEANU, O. VIII 254.
      surse: DLRLC
    • Copilul nu știa unde țin eu cheile de la cămară. SBIERA, P. 71.
      surse: DLRLC
    • Un gospodar se-apucase să-și facă un beci... pentru ținut zarzavaturi. ȘEZ. I 286.
      surse: DLRLC
    • 24.1. A păstra mult timp un lucru pentru a se folosi de el în viitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ouă roșii, ouă ținute. DELAVRANCEA, La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 24.2. (Construit cu un complement în dativ sau introdus prin prepoziția „pentru”) A opri, a rezerva un lucru pentru cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
    • 24.3. A păstra un anumit timp un obiect primit de la cineva în acest scop.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Răpede își scoase inelul din deget și i-l dădu să i-l țină. MIRONESCU, S. A. 50.
        surse: DLRLC
    • 24.4. A opri ceva (ce nu-i aparține) la sine sau pentru sine; a reține pe nedrept.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Începe Toderaș a să ruga de împăratul... să nu-i țină cu puterea cornul și punga. RETEGANUL, P. II 75.
        surse: DLRLC
      • Una [dintre săbii] și-a ținut-o sieși, iar celelalte le-a dat fraților săi. RETEGANUL, P. III 69.
        surse: DLRLC
      • Unii săriră ca să ajute... pe Paris, ca să-și ție prada. ISPIRESCU, U. 10.
        surse: DLRLC
  • 25. tranzitiv A nu lăsa ca ceva să dispară, să se distrugă, să se altereze etc.; a păstra neatins și neschimbat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conserva păstra attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cărările-acelea... or ținea spre pomenire urmele mele-nsemnate. CONACHI, P. 103.
      surse: DLRLC
    • De cine doru se leagă Nu mai ține mintea-ntreagă. HODOȘ, P. P. 38.
      surse: DLRLC
    • 25.1. expresie A ține legătura cu cineva = a rămâne în (strânsă) legătură cu cineva, a păstra legătura cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 25.2. expresie A ține cuiva (sau, regional, a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Îl cuprinse mila de vecina lui și ar fi alergat în grabă, dacă ar fi știut că ea nu mai ține supărarea. DUNĂREANU, CH. 75.
        surse: DLRLC
      • El doară știe Că lui nu-i pot ținea mînie. COȘBUC, P. I 185.
        surse: DLRLC
      • Cîte-s de la noi la deal, Toate țin pe mine-alean. JARNÍK.BÎRSEANU, D. 68.
        surse: DLRLC
    • 25.3. expresie A ține taina (sau secretul) sau a ține (ceva) secret = a ascunde, a nu dezvălui, a nu da pe față, a nu destăinui un secret.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ascunde
    • 25.4. expresie A ține minte = a nu uita (ceva), a-și aminti de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aminti
    • 25.5. A nu distruge.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cruța attach_file un exemplu
      exemple
      • Tată, atîția ani l-ai ținut [pomul]... mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta. ISPIRESCU, L. 82.
        surse: DLRLC
    • 25.6. popular A păstra cuiva dragoste, a nu părăsi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bade, mîndrulița ta... E neagră ca și noaptea... Iubește-o, bade, ș-o ține, Că-i de gazdă, nu-i ca mine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 248.
        surse: DLRLC
      • absolut Cine iubește și ține, Să-i deie dumnezeu bine; Cine iubește și lasă, Deie-i dumnezeu pedeapsă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281.
        surse: DLRLC
  • 26. tranzitiv A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Asta-i sobă bătrînească... Cind se încălzește, apoi ține. SADOVEANU, O. VII 259.
      surse: DLRLC
    • 26.1. expresie A ține umbră (cuiva) = a face (un timp oarecare) umbră (cuiva).
      exemple
      • Nucii bătrîni de lîngă șură țin umbră. REBREANU, I 11.
        surse: DLRLC
    • 26.2. expresie A-i ține cuiva saț (sau, intranzitiv, de saț) sau a-și ține sațul.
      surse: DLRLC
    • 26.3. expresie A-i ține cuiva cald (sau, intranzitiv, de cald) = a încălzi pe cineva: a-i fi cuiva de folos, a-i prinde bine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 26.3.1. În noaptea asta ne vin mantăile... Am să-ți opresc și ție una. Una largă și lungă, Serdici, să-ți țină cald. SAHIA, N. 117.
        surse: DLRLC
      • 26.3.2. Cu obiele de bumbac... Că ține la ger mai cald. TEODORESCU, P. P. 474.
    • 26.4. expresie intranzitiv Nu-mi ține nici de cald, nici de rece.
      surse: DLRLC
    • 26.5. expresie intranzitiv A-i ține (cuiva) de frig = a apăra de frig.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 26.6. expresie intranzitiv A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Trăind în lună și preocupat de abracadabrante idei generale, ce nu țin de foame... C. PETRESCU, Î. II 215.
        surse: DLRLC
    • 26.7. expresie intranzitiv A ține (cuiva) de urât = a sta împreună cu cineva vorbindu-i, distrându-l pentru a-i alunga singurătatea sau plictiseala.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nadina pofti pe Stavrat la masă, să-i mai ție de urît. REBREANU, R. II 54.
        surse: DLRLC
      • Va fi barim o slugă în curte care să ție de urît mă-sii, în lipsa lui. ISPIRESCU, L. 123.
        surse: DLRLC
      • poetic Colo sus, culcat pe-o rînă, Stă Negoiul mohorît Cu-a lui negură bătrînă Care-i ține de urît. TOPÎRCEANU, P. 133.
        surse: DLRLC
  • 27. tranzitiv A urma mereu același drum (sau aceeași cale, aceeași direcție), a nu se abate din drum; a umbla într-un anumit loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
    exemple
    • A doua zi ne scoborîm în Răpciuni și ținem în sus drumul de șleau ce se așterne pe malul drept al Bistriței. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Ea nu s-au oprit, ci au tot ținut drumul înainte. SBIERA, P. 142.
      surse: DLRLC
    • Și mergea, mergea, Drumul drept ținea, Nu să mai oprea. ANT. LIT. popular I 406.
      surse: DLRLC
    • Drumul că tăia Și calea ținea, Pîn’ s-apropia. TEODORESCU, P. P. 448.
      surse: DLRLC
    • absolut [Taurul] ținea drept cătră el. RETEGANUL, P. IV 42.
      surse: DLRLC
    • reflexiv (Determinat prin „de drum”) Vezi tu drumul acesta? Tot ține-te de dînsul, nu da-n lături, că cu timpul îi ajunge la tată-tău acasă. SBIERA, P. 299.
      surse: DLRLC
    • Pe lîngă desișuri bogate, printre gropi și printre cioate, ținînd poala pădurii, drumeagul urca și cobora, ocolea la dreapta și la stînga. SADOVEANU, O. V 82.
      surse: DLRLC
    • Cei doi frați ținură înainte malul. SANDU-ALDEA, U. P. 48.
      surse: DLRLC
    • reflexiv La poalele dealului, drumul se despica în două: unul o lua peste creastă, iar altul se ținea de poală. V. ROM. februarie 1952, 98.
      surse: DLRLC
    • 27.1. prin extensiune A merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge, a străbate, a trece printr-un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 27.2. expresie A ține dreapta (sau stânga).
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 27.4. expresie A ține rândul.
      surse: DLRLC
    • 27.5. (Construit cu pronumele personal în dativ, cu valoare de posesiv, și cu complementul «drumul») A-și continua drumul.
      exemple
      • Tinere hușean... Ia ține-ți drumul, N-apuca cîmpul, S-ajuți voinicul. TEODORESCU, P. P. 448.
        surse: DLRLC
    • 27.6. expresie învechit A ține marea sau (intranzitiv) a ține spre plina mare = a naviga în larg.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • De frică să nu cădem pe vreo stîncă despre coastă, căpitanul dete ordin să ție spre plina mare. BOLINTINEANU, O. 270.
        surse: DLRLC
      • Am trebuit să ținem marea trei zile și trei nopți. GHICA, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 28. tranzitiv A respecta cu strictețe, a împlini întocmai; a păzi (o normă, o învoială, un angajament, o lege).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Leșii n-au ținut învoiala. DELAVRANCEA, O. II 17.
      surse: DLRLC
    • Țiganca cu surorile... izbutiră a da unele îndrumări ce avea să țină împărăteasa cînd va naște. RETEGANUL, P. II 28.
      surse: DLRLC
    • 28.1. A ține legea = a respecta preceptele religiei, a nu se abate de la prevederile ei.
      surse: DLRLC
    • 28.2. A ține post = posti
      surse: DLRLC
    • 28.3. expresie A-și ține cuvântul (sau vorba) sau (reflexiv) a se ține de cuvânt (sau de vorbă).
      surse: DLRLC
    • 28.4. expresie reflexiv A se ține de condiție.
      surse: DLRLC
    • 28.5. A cinsti (o zi de sărbătoare).
      exemple
      • Ai ținut sărbători multe și nimica n-ai lucrat. PANN, P. V. I 140.
        surse: DLRLC
    • 28.6. expresie A ține zile pentru cineva = a posti ca să-i meargă cuiva bine, să i se împlinească o dorință.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mult, măicuță, te-am rugat... Să ții zile pentru mine, Ca să fiu în sat cu tine; Dar tu zile nu ținuși Și departe mă dăduși. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174.
        surse: DLRLC
      • absolut Lunea, marțea n-am lucrat, A ținea m-am apucat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv La hramul bisericii se ținea praznicul cîte o săptămînă încheiată. CREANGĂ, A. 11.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Vinerea nu se coase, nu se croiește... se ține, în sfîrșit, ca o zi sfîntă. ȘEZ. III 200.
        surse: DLRLC
    • 28.7. reflexiv A persevera în..., a nu se îndepărta de..., a nu se abate de la..., a rămâne consecvent cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: persevera attach_file 3 exemple
      exemple
      • Traducătorul s-a ținut strict de text.
        surse: DLRLC
      • Petrea Voinicul s-au ținut de sfatul prietenei sale și nu s-au uitat îndărăpt. SBIERA, P. 28.
        surse: DLRLC
      • Nu știu dacă în ziua de astăzi ei se țin de postu mare și de postul Sîn-Petrului. ALECSANDRI, T. I 378.
        surse: DLRLC
      • 28.7.1. expresie intranzitiv A ține la vorba sa = a rămâne nestrămutat într-o hotărâre, a nu reveni asupra celor spuse, a nu-și schimba hotărârea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Alege-ți unul din caii iști frumoși... oricare ar fi, ți-l dau. – Nu, pe acesta-l voi – zise Făt-Frumos, ținînd la vorba lui. EMINESCU, N. 22.
          surse: DLRLC
  • 29. reflexiv intranzitiv (De obicei cu determinările „bine”, „tare”, „dârz”) A se menține în condiții bune, a nu se da bătut, a nu se lăsa înduplecat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rezista attach_file 5 exemple
    exemple
    • Apa venea tare și se izbea în pîntecele cailor cu vuiet. Caii pășeau cuminți și se țineau bine. SADOVEANU, O. I 31.
      surse: DLRLC
    • Au încercat ieșiri din împresurare, dar oștile împărăției au ținut bine. SADOVEANU, O. I 6.
      surse: DLRLC
    • Tudor cu soața lui Anița, și Mihu, și toți ceilalți răzăși au fost urgisiți și prigoniți, dar s-au ținut cu tărie. SADOVEANU, O. VII 173.
      surse: DLRLC
    • Dolheștenii de felul lor se țin cam dîrji în apărarea drepturilor. ȘEZ. IV 17.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Asta e gîndul care-l bucură, care-l ține tare. STANCU, D. 109.
      surse: DLRLC
    • 29.1. expresie reflexiv A se ține (sau, tranzitiv, a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dorința... teama... m-au ținut treaz. STANCU, D. 338.
        surse: DLRLC
    • 29.2. expresie reflexiv A se ține gata = a sta pregătit (pentru a face ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Calul îi zise: ține-te, stăpîne, gata, că iată se apropie gheonoaia. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
      • Dete poruncă fiecărei cete, care și pe unde să se țină gata. ISPIRESCU, M. V. 37.
        surse: DLRLC
    • 29.3. expresie reflexiv Ține-te (sau te ține) bine sau (intranzitiv) ține bine! formulă de îndemn și de încurajare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Acum ține-te bine și de aci înainte. ODOBESCU, S. III 63.
        surse: DLRLC
      • De-acum te ține bine, C-a să fie rău de tine! ALECSANDRI, T. 792.
        surse: DLRLC
      • Apoi, greu el înota... Voinicele, ține bine, Că eu vin, alerg la tine. ALECSANDRI, P. P. 136.
        surse: DLRLC
    • 29.4. expresie reflexiv Să se țină bine! formulă de amenințare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să se ție bine de aici înainte țopîrlanii, am să-i calicesc pe toți. La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 29.5. expresie A se ține drept.
      surse: DLRLC
    • 29.6. La conjunctiv persoana a 2-a singular, are valoare de imperativ impersonal și rolul stilistic de a anima narațiunea, întrerupând povestirea obiectivă și introducând stilul oral.
      exemple
      • Și tot vine, tot înoată, Dar deodată, cu ochi vii, Stă pe loc – să mi te ții! Colo, zgomotoasă gloată De copii! COȘBUC, P. I 225.
        surse: DLRLC
    • 29.7. familiar La imperativ, urmat de un substantiv, sugerează și anunță o serie neîntreruptă sau un număr mare de fapte din sfera noțiunii respective.
      exemple
      • De-acu-ncolo, țin’ te, popularitate! CARAGIALE, N. S. 23.
        surse: DLRLC
      • După aia, ține-te tămbălău trei luni de zile pe la Văcărești, pe la instrucție, pe la jurați... CARAGIALE, O. I 280.
        surse: DLRLC
      • 29.7.1. expresie Să te ții, pârleo, intensifică acțiunea exprimată de verbul propoziției pe care o însoțește.
        exemple
        • Abia mă arătam... și, să te ții pîrleo! îi sfîrîia călcîiele dinaintea feței mele. ISPIRESCU, L. 13.
          surse: DLRLC
    • 29.8. intranzitiv A rezista la o încercare sau la o probă, a suporta ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bade, unde te gătești, De murgul ți-l potcovești Cu potcoave de argint Ca să ție la fugit? ȘEZ. I 9.
        surse: DLRLC
      • Calul ține la galop.
        surse: DEX '09 DEX '98
  • 30. reflexiv tranzitiv A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se ține încă bine moșneagul. C. PETRESCU, C. V. 104.
      surse: DLRLC
    • Te afli zdravăn, jupîn Pîrvule?... – Slava domnului, măria-ta; ne ținem și noi cum putem. ODOBESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Lume, lume... Și d-ai ținea omu-n floare, Dar de-i vine moartea, moare. TEODORESCU, P. P. 287.
      surse: DLRLC
    • 30.1. expresie A (se) ține viu (sau în viață, cu zile etc.) = a (se) menține în viață; a face să trăiască.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file 5 exemple
      exemple
      • Te minunai cum se mai ține cu viață o ființă atît de istovită și așa lipsită de hrană. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Dar nu vedem că pre lume, elementuri războite O fac de se ține-ntreagă? CONACHI, P. 267.
        surse: DLRLC
      • Lasă-mă să beau rachiu, Că cu-atîta mă mai țiu. TEODORESCU, P. P. 330.
        surse: DLRLC
      • Acesta numai m-au mai ținut în viață și m-au mîngăiat. SBIERA, P. 229.
        surse: DLRLC
      • De aici inăinte numai cu aceste alunele... și-au ținut ea zilele. SBIERA, P. 297.
        surse: DLRLC
      • 30.1.1. Are, de obicei, valoarea unei urări.
        exemple
        • Numai sănătatea să ne-o țină bunul dumnezeu. RETEGANUL, P. III 4.
          surse: DLRLC
        • Încălecînd, pornește spre împărăție, dumnezeu să ne ție, ca cuvîntul din poveste, înainte mult mai este. CREANGĂ, P. 216.
          surse: DLRLC
        • Ține-mi, doamne, ce mi-ai dat: Voinic tînăr și curat. BIBICESCU, P. P. 29.
          surse: DLRLC
    • 30.2. reflexiv A se păstra, a se conserva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • O seminție de oameni din acest sat... spun că se trag din... Transilvania. Soiul li se ține înainte: fața gălbăgioară, ochii tulburi. ȘEZ. IV 16.
        surse: DLRLC
  • 31. tranzitiv A ocupa, a avea (un loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ocupa attach_file un exemplu
    exemple
    • Loc puțin eu țiu în lume, Rău puțin eu pot să fac. BOLINTINEANU, O. 57.
      surse: DLRLC
    • 31.1. expresie A ține loc de... = a face serviciul de..., a îndeplini funcția de..., a servi drept..., a fi întrebuințat ca...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Gîtul unui clondir, ce ținea loc de sfeșnic. EMINESCU, N. 41.
        surse: DLRLC
      • Partea cămeșii de pe umăr ce ține loc altiței. ȘEZ. III 84.
        surse: DLRLC
  • 32. tranzitiv A stăpâni (un loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: stăpâni
    • 32.1. A apăra un loc de invazia dușmanului, a opri (cu armele) intrarea într-un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Armata grecească pornește spre Slatina ca să ție valea Oltului în contra lui Hagi-Ahmet-aga, venit cu oștire din Vidin. GHICA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Să ținem codrii și valea Noi vitejii amîndoi. La neferi să-nchidem calea, Să dăm groaza prin ciocoi. ALECSANDRI, P. I 63.
        surse: DLRLC
  • 33. tranzitiv A avea (pe cineva) în serviciul său.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Fa, Oană, pe tine te ține degeaba la curte. DELAVRANCEA, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • Atuncea și eu oi fi boieri și mi-oi ținea și eu porcari ca să-mi pască turmele de porci. SBIERA, P. 251.
      surse: DLRLC
    • Ea ține oameni cari să i le păzească un an. EMINESCU, N. 18.
      surse: DLRLC
  • 34. tranzitiv A avea sub conducerea, direcția sau administrația sa; a fi însărcinat cu o funcție (și a o exercita).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mă rog, cine ține poștele? ALECSANDRI, T. 397.
      surse: DLRLC
    • Nimenea s-adevăra Să se ducă să-l aducă, Făr’ de numai trei beșlii, Care țin raiaua-n Dii. TEODORESCU, P. P. 606.
      surse: DLRLC
    • metaforic Filomele-i țin orchestrul. EMINESCU, O. I 100.
      surse: DLRLC
    • 34.1. expresie A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 34.2. expresie A ține socotelile = a fi însărcinat cu socoteala intrării și ieșirii banilor într-o întreprindere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 34.3. expresie A ține socoteală (sau seama) de ceva (sau de cineva) sau a ține în socoteală (sau în seamă) ceva (sau pe cineva) = a lua în considerație, a nu trece cu vederea.
      surse: DLRLC sinonime: respecta attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd îi sărea țandăra, nu mai ținea în samă nimic. SADOVEANU, O. VI 207.
        surse: DLRLC
      • Ei nu i-au ținut vorba-n samă. SBIERA, P. 11.
        surse: DLRLC
      • Așa-i că, dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dîrloagă? CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 34.4. expresie A ține cont (de ceva).
      surse: DLRLC
    • 34.5. expresie A ține registrele (sau catastifele) = a fi însărcinat cu evidența registrelor.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 35. tranzitiv A poseda animale și a le crește (pentru folosul pe care-l dau).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: poseda attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ține păsări.
      surse: DLRLC
    • Ian du-te afară de prinde păunul acela, căci, cîtu-i de frumos, tot de-a dragul să-l ții la curte. SBIERA, P. 33.
      surse: DLRLC
  • 36. tranzitiv A avea în posesiune o întreprindere; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate; a deține (în calitate de chiriaș, de arendaș).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deține attach_file 3 exemple
    exemple
    • Negustori care umblau prin țară îmi spuseră că ține un han în București. SADOVEANU, O. I 424.
      surse: DLRLC
    • O doamnă bătrînă, care ascultase cu cea mai evlavioasă atenție, făcu ochii mari și întrebă cu o comică mirare: – Da bine, maică, omul ăsta ține și pension de fete? VLAHUȚĂ, O. A. III 9.
      surse: DLRLC
    • Nu cumva a ținut vreodată tatăl d-tale orîndă în sat, undeva? CREANGĂ, P. 129.
      surse: DLRLC
  • 37. tranzitiv popular A avea de vânzare (o marfă în prăvălie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Mîndruța peste punte... Ține rachiu de frunte. BIBICESCU, P. P. 194.
      surse: DLRLC
  • 38. tranzitiv A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case, unei gospodării etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Feciorii să însurau îndată ce chibzuiau că pot ținea casă. RETEGANUL, P. V 81.
      surse: DLRLC
    • Cu mica leafă ce avea... își ținea casa. NEGRUZZI, S. I 333.
      surse: DLRLC
    • Da cu bani de pe hoție Eu țin curte și moșie. ȘEZ. I 140.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 38.2. expresie reflexiv pasiv Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin (una pentru pretențiile pe care le creează, cealaltă pentru pagubele pe care le pricinuiește).
      surse: DLRLC
    • 38.3. expresie A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: conviețui
    • 38.4. expresie A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.5. expresie A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.6. expresie A-și ține rangul = a avea un fel de viață potrivit cu rangul pe care îl ocupă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 38.7. A da cuiva cele necesare pentru a trăi (mai ales hrană).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întreține attach_file 4 exemple
      exemple
      • Dar ce soartă, Luminițo, cînd ți-e tot părul alb... să te țină copiii! C. PETRESCU, Î. II 239.
        surse: DLRLC
      • Pe cioban și pe baba lui să-i țină împărăția cu toate cele trebuincioase. RETEGANUL, P. III 7.
        surse: DLRLC
      • Eu cred că tocmai acum ești bun de însurat, pentru că ai cu ce să ții nevasta și copiii. CREANGĂ, P. 154.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Cum crezi că se ține o femeie ca nevastă-ta? CAMIL PETRESCU, U. N. 41.
        surse: DLRLC
      • 38.7.1. expresie A ține (pe cineva) la școală (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la școală, suportând cheltuielile necesare.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 38.8. tranzitiv reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „cu”) A (se) hrăni.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: hrăni attach_file 4 exemple
      exemple
      • Rău v-a mai ținut de ovăz cine v-a avut. SEVASTOS, N. 317.
        surse: DLRLC
      • Să-mi ții nevăstuica bine, Cu pîne și cu masline. SEVASTOS C. 249.
        surse: DLRLC
      • Cucule, vin lîngă mine, Că mă giur să te țin bine, Cu vin dulce, strecurat. ALECSANDRI, P. P. 299.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Fetele care-s mărețe Nu se țin cu corobețe (= mere pădurețe), Ci se țin cu miez de mac Și cu buze de diac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432.
        surse: DLRLC
      • 38.8.1. expresie reflexiv A-și ține capul (sau viața, zilele, sufletul) cu... = a se hrăni, a trăi cu...
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 38.9. reflexiv A face față cheltuielilor necesare vieții; a se întreține.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trăi attach_file 4 exemple
      exemple
      • Cară-te de-aici, mergi în lume și te ține cum poți. RETEGANUL, P. V 45.
        surse: DLRLC
      • Părinții mei, oameni de jos, se țineau cu o livede mică de măslini. CARAGIALE, P. 68.
        surse: DLRLC
      • Ei avea o casă de copii, dară se ținea hăt binișor, pentrucă cu toții erau harnici. SBIERA, P. 251.
        surse: DLRLC
      • Eu mai bine m-oi ținea Cu hrana ce mi-a plăcea. ALECSANDRI, P. P. 299.
        surse: DLRLC
  • 39. tranzitiv A purta cuiva de grijă, a avea grijă de cineva, a îngriji pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngriji attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mîndruliță, Mă jur p-astă cruciuliță Să te țin ca un bădiță! ALECSANDRI, P. I 5.
      surse: DLRLC
    • Și-l țineam ca pe-un puiuț, Și-l iubeam ca pe-un drăguț. HODOȘ, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • Rado, Rădișoară... Ia-mă tu pe mine, Că te-oi ținea bine. ALECSANDRI, P. P. 121.
      surse: DLRLC
    • 39.1. expresie A ține pe cineva ca pe (sau în) palmă = a îngriji pe cineva cu cea mai mare dragoste, împlinindu-i-se toate dorințele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bărbatul își iubea nevasta, încît o ținea ziua și noaptea numai în palme și îi făcea toate voile. POPESCU, B. IV 95.
        surse: DLRLC
      • Pentru că mi-ai curățit casa de draci, am să te țin ca pe palmă. CREANGĂ, P. 307.
        surse: DLRLC
    • 39.2. expresie A ține bine = a păstra în stare bună, în ordine deplină, a întreține bine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • La Brustureni... ea găsi... o grădină bine ținută, cu o florărie. NEGRUZZI, S. I 109.
        surse: DLRLC
  • 40. tranzitiv popular A fi căsătorit cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nenea Sorean e băiatu lui unchiu-meu, Voinea Militaru, care o ține pe tușa Sorana. STANCU, D. 46.
      surse: DLRLC
    • Cumnatul său... ținea pe sora lui cea mai mare. RETEGANUL, P. III 45.
      surse: DLRLC
    • 40.1. expresie A ține casă (cu cineva) = a fi căsătorit (cu cineva); a trăi (cu cineva) în căsnicie.
      exemple
      • Ba zău, încă mă mier c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
      • Ba, pe Vidra nu ți-oi da Pîn-ce capul sus mi-a sta, Că mi-a dat-o soacra mea Ca să țin casă cu ea. ALECSANDRI, P. P. 99.
        surse: DLRLC
    • 40.2. (Construit cu dativul pronumelui) A avea un amant.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pahon nu s-a mai însurat în veci, ci-și ținea numai găzdoaie. RETEGANUL, P. V 15.
        surse: DLRLC
      • Eu nu sînt învățată Ca să-mi țiu drăguț pe plată! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 243.
        surse: DLRLC
    • 40.3. reflexiv reciproc A avea cu cineva relații de dragoste (în afara căsătoriei), a trăi cu cineva (în concubinaj).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Are ea un vecin cu care se ține, unul Marinache Piele. STANCU, D. 13.
        surse: DLRLC
      • A scăpat, nu știi cui, vorba... că domnul Teodoru se ține cu nepoata. PAS, Z. I 111.
        surse: DLRLC
      • Și spun așa, că s-a ținut cu văduva din casa aceea. COȘBUC, P. I 243.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Uneori întunecimea nu ține decît cîteva clipe. BOGZA, C. O. 237.
      surse: DLRLC
    • Gerul ținea de patru săptămîni... și nici gînd să se mai înmoaie. REBREANU, R. I 233.
      surse: DLRLC
    • A ținut veselia trei zile și trei nopți și mai ține și astăzi, dacă nu cumva s-o fi sfîrșit. CREANGĂ, P. 102.
      surse: DLRLC
    • Dragostea noastră cea bună Nu ținu mai mult de-o lună. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv factitiv rar Soare, soare, sfinte soare, Ține, ține ziua mare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 121.
      surse: DLRLC
    • 41.1. (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare), a nu se termina (mai mult timp).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ajunge attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu mult i-au ținut cracul acela de lemne care-l tăiase. SBIERA, P. 286.
        surse: DLRLC
  • 42. tranzitiv (Despre boli sau dureri trupești) A nu mai slăbi pe cineva, a nu-l lăsa, a nu-i da pace.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tusea îl apucă mai des și-l ține mai mult. DELAVRANCEA, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • El i-a răspuns că tare i-i rău, și de l-a ținea mult așa, apoi... trebuie să moară. SBIERA, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Cînd ți-o fi pîinea mai bună, Să te ție boala-o lună. BIBICESCU, P. P. 145.
      surse: DLRLC
  • 43. intranzitiv A se întinde, a se prelungi (într-o direcție).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cît ținu antretul birtului de lung, auzii în urma lor numai un rîs și un chicot. GANE, N. III 102.
      surse: DLRLC
    • A fost o țară făloasă, care ținea o mie de mii de pași împrejur. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • Cît ține răsăritul se-nalț-un munte mare. EMINESCU, O. IV 129.
      surse: DLRLC
  • 44. tranzitiv (Exprimă, împreună cu determinarea sa, o acțiune sau o stare indicată de determinare, cu valoarea stilistică a unui prezent de durată) A face să dureze, să se manifeste.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Gheonoaia de bucurie ținu masa trei zile. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • 44.1. expresie A o ține numai (sau tot) o (sau într-o) fugă (ori o gură, un plâns etc.) sau a ține fuga (ori plânsul, gura etc.) întruna (sau tot una) = a o duce înainte fără întrerupere, fără a slăbi o clipă, fără a se opri (din fugă, din plâns etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pînă la miezul nopții ținu tot un plîns. RETEGANUL, P. I 53.
        surse: DLRLC
      • Hargatul... a ținut tot o fugă pînă acasă. SBIERA, P. 239.
        surse: DLRLC
      • Boierul... se azvîrle pe-un cal și ține numai o fugă, pînă pe lanuri. CREANGĂ, P. 159.
        surse: DLRLC
      • Trîntitura... produce o durere așa de mare, că cel bolnav numai o gură ține. ȘEZ. I 252.
        surse: DLRLC
    • 44.2. expresie A (o) ține înainte (sau întruna) că... = a susține cu tărie, cu insistență că...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: susține attach_file 2 exemple
      exemple
      • Tu s-o ții înainte că (soarele) de la apus răsare. RETEGANUL, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Ceilalți zei țineau într-una ba că uneia, ba că celeilalte se cuvine mărul. ISPIRESCU, U. 7.
        surse: DLRLC
    • 44.3. expresie A o ține (una și) bună.
      surse: DLRLC
    • 44.4. expresie A (o) ține (tot) una (cu...) = a nu se opri (din...), a continua (să...).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: continua attach_file 2 exemple
      exemple
      • Afară ninsoarea o ținea una. CONTEMPORANUL, VII 144.
        surse: DLRLC
      • De trei zile o țin totuna cu mesele și cu lăutarii. ALECSANDRI, T. 552.
        surse: DLRLC
    • 44.5. expresie A ține pasul cu cineva.
      surse: DLRLC
    • 44.6. expresie A ține pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la modă, a fi în spiritul vremii, a nu rămâne în urmă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Avea rochii pe care le modifica mereu, să țină pasul vremii. PAS, Z. I 90.
        surse: DLRLC
    • 44.7. expresie A(-i) ține (cuiva) isonul (sau hangul (1.) (2.) (3.)).
      surse: DLRLC
    • 44.8. expresie A o ține drug (înainte).
      surse: DLRLC
    • 44.9. (Cu determinări introduse prin locuțiunile „tot în...” sau „numai în...”) A nu mai slăbi pe cineva cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mă ține neamțul numai în telegrame. C. PETRESCU, Î. I 8.
        surse: DLRLC
      • Îi ieși iar înainte cu paharul plin și tot într-o cinste l-o ținut pănă-n noapte. ȘEZ. I 206.
        surse: DLRLC
  • 45. tranzitiv În locuțiuni verbale; cu sensul dat de determinări:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 45.1. A ține o vorbire (sau un discurs, un cuvânt) = a cuvânta unui auditoriu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuvânta vorbi attach_file 2 exemple
      exemple
      • Arhimandritul Pafnutie ținu cuvînt pentru dragoste. STĂNOIU, C. I 221.
        surse: DLRLC
      • Comandantul... ține un cuvînt de laudă și mulțumire pentru modul binevoitor și călduros cu care am fost primiți. BART, S. M. 28.
        surse: DLRLC
    • 45.2. A ține judecată = judeca
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar noaptea se trezește și ține judecată. EMINESCU, O. I 96.
        surse: DLRLC
    • 45.3. A ține sfat = a se sfătui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: delibera attach_file 3 exemple
      exemple
      • Sătenii... ținură sfat în ascuns. RETEGANUL, P. I 8.
        surse: DLRLC
      • Sfetnici și filozofi au stătut Și sfat au ținut. TEODORESCU, P. P. 163.
        surse: DLRLC
      • figurat Florile... ținură sfat lung, cum să fie luminile hainei de mireasă. EMINESCU, N. 29.
        surse: DLRLC
    • 45.4. A ține luptă (sau război, bătălie, foc) = a se lupta, a se război cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Stau cătanele să țină luptă dreaptă cu Trifon. RETEGANUL, P. I 10.
        surse: DLRLC
      • Huniad, cu unguri și cu romîni, au ținut o bătălie cruntă cu sultanul Amurat. BĂLCESCU, O. I 26.
        surse: DLRLC
      • Ș-apoi... mergem amîndoi Să ținem un crunt război! TEODORESCU, P. P. 112.
        surse: DLRLC
    • 45.5. A ține strajă = a sta de strajă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: străjui attach_file un exemplu
      exemple
      • Luna blîndă ține strajă. EMINESCU, O. I 103.
        surse: DLRLC
    • 45.6. expresie A ține o adunare (sau o ședință etc.) = a se întruni (într-o ședință etc.).
      exemple
      • În orice caz, socotesc că va trebui să ținem o adunare cu poporul. VORNIC, P. 155.
        surse: DLRLC
    • 45.7. expresie A ține divan.
      surse: DLRLC
    • 45.8. A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suplini înlocui
  • 46. tranzitiv reflexiv popular A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
    exemple
    • Ce, dumneata ești mai tînăr decît moș Neculai? Eu te țineam mai în vîrstă. SADOVEANU, O. V 476.
      surse: DLRLC
    • Tu ești fiul meu pe care toată lumea îl ține de pierdut. ISPIRESCU; L. 301.
      surse: DLRLC
    • Țin ei de ocară... numirea de valah, nevrînd a fi chemați altfel decît romîni. BĂLCESCU, O. II 176.
      surse: DLRLC
    • Să știi, Feciori de domni să ne ții, De domni și de împărați. TEODORESCU, P. P. 104.
      surse: DLRLC
    • Nici nu se mai ține rudă cu el. STANCU, D. 115.
      surse: DLRLC
    • Se ținea fiecare a fi cea mai frumoasă. ISPIRESCU, U. 6.
      surse: DLRLC
    • Ba nu, prietene, zise cel cu două pîini; eu nu mă țin că mi-ai făcut parte dreaptă. CREANGĂ, A. 145.
      surse: DLRLC
    • Nu înțelegeam nimic, eu, care mă țineam că știu ceva. NEGRUZZI, S. I 6.
      surse: DLRLC
    • eliptic Nu-i frumos cine se ține, Ci-i frumos cui îi stă bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
      surse: DLRLC
    • 46.1. expresie tranzitiv A ține (pe cineva) de rău = a certa (pe cineva).
      exemple
      • Pentru orice rea purtare nimeni nu-l ținea de rău. PANN, P. V. II 5.
        surse: DLRLC
      • Măi bădiță Gheorghieș, und’ te duci și cui mă lași... – Puică, pentru dumnezeu, Nu mă mai ținea de rău, Tu rămîi în satul tău. ȘEZ. I 73.
        surse: DLRLC
    • 46.2. expresie reflexiv A se ține (sau, intranzitiv, a-și ține) cu bănat = a încerca un sentiment de părere de rău, a-și aduce o imputare, a-și face o mustrare.
      exemple
      • Moșneagul se gîndea să-i tragă un pui de bate... da mai pe urmă... ș-o zis: dă... îmi țin și eu cu banat. ȘEZ. II 153.
        surse: DLRLC
      • Iar d-voastră nu vă țineți cu banat, Că al nostru... împarat Pe aicea a mai umblat. ȘEZ. III 42.
        surse: DLRLC
  • 47. tranzitiv popular A obliga la o cheltuială, a necesita o cheltuială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: costa attach_file 4 exemple
    exemple
    • Cojocarul zgîrcit se bucură în taină că pomelnicul lui numai cu două nume... îl ținea mai ieftin decît pe toți ceilalți. GALACTION, O. I 278.
      surse: DLRLC
    • Ne făceam teatru la noi acasă... Rîdeam sănătos și nu ne ținea nici o cheltuială. STĂNOIU, C. I. 120.
      surse: DLRLC
    • Doresc... să văz... măcar un măr din acest pom, care m-a ținut atîta sumă de bani. ISPIRESCU, L. 81.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Care vrea să zică curcanu ista ține pînă acuma 696 lei? ALECSANDRI, T. 213.
      surse: DLRLC

etimologie:

țiu (interj.) țiu-țiu adesea repetat

  • 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Țiu, țiu, țiu, murgule, zboară Pîn’ la verde dumbrăvioară. ALECSANDRI, P. P. 248.
      surse: DLRLC

etimologie:

țiu (unealtă) regional

  • 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Un fel de topor.
      surse: DLRLC
  • 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiunea pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: târnăcop

etimologie: