10 definiții pentru posti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTÍ, postesc, vb. IV. Intranz. 1. A respecta posturile3 prescrise de Biserică, a se abține de la alimentele interzise; a ține post3; 2. A răbda de foame, a nu mânca nimic sau a nu avea ce mânca; a flămânzi; fig. a se abține de la ceva, a duce lipsă de ceva. – Din sl. postiti sen.

POSTÍ, postesc, vb. IV. Intranz. 1. A respecta posturile3 prescrise de biserică, a se abține de la alimentele interzise; a ține post3; 2. A răbda de foame, a nu mânca nimic sau a nu avea ce mânca; a flămânzi; fig. a se abține de la ceva, a duce lipsă de ceva. – Din sl. postiti sen.

POSTÍ, postesc, vb. IV. Intranz. 1. A se abține un anumit timp de la anumite mîncări (carne, grăsimi etc.), p. ext. de la orice hrană (v. ajuna); a ține post. Ai dracului popi, vezi ce le-a dat în gînd!Noi să postim și găinile să le lăsăm lor să le blagoslovească. VLAHUȚĂ, O. A. II 95. ◊ Tranz. (Cu privire la intervalul de timp cît ține postul) Bată-te, leleo, pe tine Cele patruzeci de zile, Ce le-am postit pentru tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 259. 2. A flămînzi; fig. a se abține de la ceva, a duce lipsă de ceva. Fu de părere că masa se prelungește peste măsură, neomenos spectacol sub ochii celor ținuți să postească, în picioare. C. PETRESCU, Î. II 144. Postește... că n-are ce mînca. NEGRUZZI, S. I 250. Fig. Lasă-mă să mă-n-frupt c-o sărutare că-i de mult de cînd postesc, ALECSANDRI, T. I 266.

A POSTÍ ~ésc intranz. 1) (despre credincioși) A ține post; a mânca hrană de post; a nu mânca de frupt. 2) fig. A face foame; a nu mânca nimic; a flămânzi. 3) fig. A se abține de la ceva. /<sl. postiti sen

postésc v. intr. (vsl. postiti sen, a posti, d. got. fastan, ngerm. fasten; sîrb. postiti, rus. postitĭsĕa). Țin post, nu mănînc. Nu mănînc carne, lapte orĭ oŭă, ci numaĭ vegetale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

postí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. postésc, imperf. 3 sg. posteá; conj. prez. 3 posteáscă

postí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. postésc, imperf. 3 sg. posteá; conj. prez. 3 sg. și pl. posteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSTÍ vb. (BIS.) a ajuna.

Intrare: posti
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • posti
  • postire
  • postit
  • postitu‑
  • postind
  • postindu‑
singular plural
  • postește
  • postiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • postesc
(să)
  • postesc
  • posteam
  • postii
  • postisem
a II-a (tu)
  • postești
(să)
  • postești
  • posteai
  • postiși
  • postiseși
a III-a (el, ea)
  • postește
(să)
  • postească
  • postea
  • posti
  • postise
plural I (noi)
  • postim
(să)
  • postim
  • posteam
  • postirăm
  • postiserăm
  • postisem
a II-a (voi)
  • postiți
(să)
  • postiți
  • posteați
  • postirăți
  • postiserăți
  • postiseți
a III-a (ei, ele)
  • postesc
(să)
  • postească
  • posteau
  • posti
  • postiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)