6 intrări

school Articole pe această temă:

68 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMI- Element de compunere însemnând „jumătate de”, „pe jumătate”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr., lat. semi-.

SEMI- Element de compunere însemnând „jumătate de”, „pe jumătate”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr., lat. semi-.

semi- [At: I. GOLESCU, C. / E: fr, lat semi-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Jumătate. 2-3 (Relativ) puțin. 4 Parțial. 5 De tranziție.

SEMI- Element de compunere însemnînd «pe jumătate», care servește la formarea unor substantive ca: semicerc, semizeu etc. sau adjective ca: semicircular, semidoct etc.

SEMI- Element prim de compunere savantă având semnificația „jumătate”. [< fr., lat. semi-].

SEMI- elem. „(pe) jumătate”. (< fr., lat. semi-)

semi adv. se pune înaintea unor substantive cu sensul de jumătate: semizeu.

*sémi- (lat. semi-), prefix care înseamnă „jumătate”, ca’n semicerc, semilună, semimetalic. V. emi-.

NEBĂGÁRE s. f. (În expr.) (Din) nebăgare de (sau în) seamă = a) (din) lipsă de atenție; (din) neglijență; (din) imprudență; b) (din) lipsă de considerație față de cineva sau de ceva. – Pref. ne- + băgare.

NEBĂGÁT1 s. n. (În expr.) Pe nebăgate de (sau în) seamă = fără a (se) observa; pe nesimțite. – Pref. ne- + băgat.

NEBĂGÁT2, -Ă, nebăgați, -te, adj. (În expr.) Nebăgat în seamă = a) care nu este luat în considerație, care este trecut cu vederea; b) care nu a fost văzut, observat. – Pref. ne- + băgat.

SEÁMĂ s. f. 1. (În loc. și expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observație) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A-și da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama (sau seamă) = a) a se gândi, a reflecta adânc, a fi atent; b) a supraveghea; c) a observa ceva, a remarca; d) a înțelege, a se lămuri. (Pop.) A-și lua seama = a se răzgândi. 2. (În loc. și expr.; exprimă ideea de folos, interes, grijă) Pe seama (cuiva) = a) în folosul sau în interesul (cuiva); b) în sarcina (cuiva), asupra (cuiva). A lăsa pe (sau în) seama cuiva sau a da pe (sau în) seamă (sau în seama cuiva) = a da (sau a lăsa) în paza, în grija, în posesia cuiva. A lua seama (de cineva) = a se ocupa, a se îngriji (de cineva). A ține seama (sau, rar, seamă) de cineva (sau de ceva) = a lua în considerație, a avea în vedere pe cineva (sau ceva). 3. Însemnătate, importanță; vază, faimă. ◊ Loc. adj. De seamă = important, însemnat; cu trecere. 4. Fel, gen; soi. ◊ Expr. De-o seamă (cu cineva) sau de seama cuiva = la fel cu cineva, în aceeași situație, categorie socială cu cineva; de aceeași vârstă cu cineva. 5. Rost, rânduială. ◊ Expr. A ști seama (la ceva) = a avea experiența unui lucru, a ști cum să procedeze. A-i face (cuiva) seama = a omorî, a ucide (pe cineva). A-și face (singur) seama (sau, rar, seamă) = a se sinucide. 6. Socoteală, calcul; cont. ◊ Expr. A ști seama = a cunoaște situația unui lucru. 7. Număr, cantitate (nehotărâtă); câțiva. O seamă de învățați.Loc. adj. și adv. Fără număr și fără seamă = (care este) în număr mare; mult. Peste seamă = peste măsură, exagerat. ♦ (În legătură cu noțiuni temporale) Interval, perioadă (nehotărâtă). Așa trăia de o seamă de vreme. – Din magh. szám.

SEÁMĂ s. f. 1. (În loc. și expr.; exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observație) De bună seamă = desigur, fără îndoială. Mai cu seamă = mai ales, îndeosebi. A-și da seama = a constata, a se lămuri, a pricepe. A lua seama (sau seamă) = a) a se gândi, a reflecta adânc, a fi atent; b) a supraveghea; c) a observa ceva, a remarca; d) a înțelege, a se lămuri. (Pop.) A-și lua seama = a se răzgândi. 2. (În loc. și expr.; exprimă ideea de folos, interes, grijă) Pe seama (cuiva) = a) în folosul sau în interesul (cuiva); b) în sarcina (cuiva), asupra (cuiva). A lăsa pe (sau în) seama cuiva sau a da pe (sau în) seamă (sau în seama cuiva) = a da (sau a lăsa) în paza, în grija, în posesia cuiva. A lua seama (de cineva) = a se ocupa, a se îngriji (de cineva). A ține seama (sau, rar, seamă) de cineva (sau de ceva) = a lua în considerație, a avea în vedere pe cineva (sau ceva). 3. Însemnătate, importanță; vază, faimă. ◊ Loc. adj. De seamă = important, însemnat; cu trecere. 4. Fel, gen; soi. ◊ Expr. De-o seamă (cu cineva) sau de seama cuiva = la fel cu cineva, în aceeași situație, categorie socială cu cineva; de aceeași vârstă cu cineva. 5. Rost, rânduială. ◊ Expr. A ști seama (la ceva) = a avea experiența unui lucru, a ști cum să procedeze. A-i face (cuiva) seama = a omorî, a ucide (pe cineva). A-și face (singur) seama (sau, rar, seamă) = a se sinucide. 6. Socoteală, calcul; cont. ◊ Expr. A ști seama = a cunoaște situația unui lucru. 7. Număr, cantitate (nehotărâtă); câțiva. O seamă de învățați.Loc. adj. și adv. Fără număr și fără seamă = (care este) în număr mare; mult. Peste seamă = peste măsură, exagerat. ♦ (În legătură cu noțiuni temporale) Interval, perioadă (nehotărâtă). Așa trăia de o seamă de vreme. – Din magh. szám.

nebăgare sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 146v/26 / Pl: ~gări / E: ne- + băgare] 1 (Îls) ~ de (sau în) seamă sau (înv) ~a sămii Desconsiderare a cuiva Si: dispreț. 2 (Îvr; îal) Nesupunere. 3 (Îal) Neatenție față de cele din jur Si: distracție. 4 (Îal) Neglijență. 5 (Îal) Imprudență.

nebăgat, ~ă a [At: FILIMON, O. I, 96 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + băgat] 1 (Îla) ~ în (sau, rar, de) seamă Care nu este luat în considerare Si: ignorat. 2 (Îal) Necunoscut (1). 3 (Îal) Care nu a fost observat.

sea sf [At: PSALT. 26 / V: (pop) sa (Pl: sămi și, îvr, same) / Pl: (îvr) semi, s'eme / E: mg szám] 1 (Adesea udp „de” și precedat de arn „o”) Număr1 (1) mare (de ființe, de lucruri etc.) Si: grămadă, mulțime (1), (îvp) mare3, (înv) mulțit1. 2 (Adesea udp „de” și precedat de arn „o”; prc) Parte (însemnată) (din)... 3-4 (Îljv) Fără ~ (de...) sau (rar) fără de ~ sau (reg) fără chip (sau număr, rost) și (fără) ~ (Care este) fără număr. 5-6 (Îal) (Care este) exagerat (de mult, de mare etc.). 7-8 (Îal) (Care este) fără asemănare. 9 (Îljv) Peste ~ (Care este) foarte (mult, mare, tare etc.) Si: exagerat, excesiv, extraordinar. 10 (Îvr; udp „peste”) Măsură. 11 (Îrg; adesea precedat de arn „o” și, de obicei, urmat de determinarea „de vreme”) Perioadă. 12 (Pop; art ; precedat de pp „de” și urmat de o determinare în genitiv) Vârstă. 13 (Îla) De-o ~ (cu cineva) De (aproximativ) aceeași vârstă, generație (cu cineva). 14 (Rar; îe) A fi de-o ~ cu timpul A fi foarte bătrân. 15 (Înv) Sumă (de bani). 16 (Înv) Situație (financiară). 17-18 (Îlav și îlpp) Pe (sau în) ~ (sau seama cuiva) În obligație (sau în obligația cuiva). 19-20 (Îal) În posesie (sau în posesia cuiva). 21-22 (Îal) La dispoziție (sau la dispoziția cuiva). 23-24 (Îal) În grijă (sau în grija cuiva). 25 (Îlpp) Pe (sau în, reg, pentru) ~ma (cuiva) În favoarea (cuiva sau a ceva). 26 (Înv; îe) A băga (sau a prinde, reg, a-i da) (în) ~ sau a(-și) lua ~ma A calcula (1). 27 (Înv; îae) A număra1 (1). 28 (Înv) A băga ~ cu cineva A ajunge la o înțelegere cu cineva asupra unei datorii, unei obligații etc. Si: a se socoti. 29 (Înv; îe) A (sau, înv, a-și) da ~ (sau ~ma) A (se) justifica. 30 (Înv; îae) A suporta consecințele pentru cele făcute. 31 (Înv; îae) A declara (1). 32 (Îe) A(-i) ține ~ma (sau ~) sau a ține în (sau, înv, întru o) ~ (de ceva) A ține în evidență pentru un anumit scop Si: a ține cont. 33 (Îrg; îe) A(-i) cere (sau a lua) (cuiva) ~ (sau ~ma) A pretinde ca cineva să se justifice pentru cele făcute. 34 (Reg; îe) A-și da toate sămile A relata tot ce știe (pentru a se justifica). 35 (Reg) A-și căuta de ~ A se preocupa numai de treburile personale. 36 (Reg; îe) A-și face de ~ A se îngrijora. 37 (Pop; îe) A(-i) face ~ma (sau, înv, o sau, rar, de ~) (cuiva) A omorî (1). 38 (Pop; îe) A(-și) face (singur, sau, înv, singur sieși, sieși) ~ma (sau ~) A se sinucide. 39 (Reg; îe) A-și face ~ma A se sătura (de mâncare, de băutură). 40 (Înv; îe) A-și trage ~ma A se acomoda. 41 (Reg; îae; csnp) A se simți. 42 (Înv; de obicei urmat de determinări care arată felul) Bir (2). 43 (Înv) Situație. 44 (Înv; îlav) Cu ~ Cu rost. 45 (Înv; îlav) Fără de (sau nici o) ~ (sau, reg) în ~ de nimică Fără rost. 46 (Pop; îe) A ști (sau a cunoaște) ~ma (sau ~) (a ceva sau a cuiva) A fi familiarizat (cu ceva sau cu cineva). 47 (Pop; îe) A nu ști de ~ma (cuiva) A nu avea cunoștință despre ce face, unde se află etc. cineva. 48 (Pop) Condiție socială Si: rang1. 49 (Îvp) Fel (3). 50-51 (Îvp; îljv) De-o ~ (sau, reg, de, la ~) (Care este) la fel (ca aspect, manifestare, situație etc.). 52 (Îvp; îlpp) De ~ma... La fel cu... 53 (Înv; îal) Din temperamentul... 54 (Înv) Asemănare (2). 55 (Pop; îe) A nu-și afla ~ma (sau a nu avea ~) în (sau pe) lume A nu avea pereche. 56 (Îrg) Respect (1). 57 (Reg; îla) La ~ Important. 58-59 (Îljv) De ~ (Care este) cu însușiri deosebite. 60-61 (Îal) (Care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. 62-63 (Îal) (Care ocupa un loc) de (mare) importanță în ierarhia socială. 64-65 (Îal) (Care este) de o mare însemnătate. 66 (De obicei construit cu verbe ca „a băga”, „a lua”, „a ține”, „a pune”, „a socoti”, „a da” etc.) Totalitate a calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen etc. Si: importanță, însemnătate, valoare. 67 (Șîs băgare de ~) Preocupare specială a cuiva pentru ceva sau cineva Si: atenție, considerație. 68 (Înv; șîs băgare de ~) Luare în considerație a stării sau a situației cuiva sau a ceva, a existenței unui fapt, a unui adevăr etc. Si: constatare, observație (1), remarcă. 69 (Înv; șîs băgare de ~) Activitate intelectuală susținută depusă în vederea cunoașterii unui lucru, unui fenomen etc. Si: cercetare, observație (2), examinare, studiu. 70 (Înv; îas) Precept. 71 (Înv; îas) Ascultare (10). 72 (Îvr; îs) Luare de ~ Îndrumare. 73 (Îvp; îlav) Cu băgare de ~ Cu grijă. 74 (Îe) A băga (sau a lua, înv, a ține) în ~ A lua în considerație. 75-76 (Îe) A lua (sau, înv, a băga) ~ sau (înv) a lua de ~ sau a(-i, -și) lua ~ma A (se) supraveghea. 77-78 (Pex; îae) A spiona. 79 (Înv; îe) A(-i) lua ~ma (cuiva) sau (reg) a băga în ~ (ceva) A înțelege. 80 (Pop; îe) A-și lua ~ma (sau de ~) sau (reg) a trage de ~ A se răzgândi (1). 81 (Pop; îae) A se hotărî (5). 82 (Reg; îe) A-și lua ~ma la vorbă A vorbi cuviincios. 83 (Reg; îe) A nu-și lua ~ma A uita. 84 (Îe) A-și da ~ma (sau ~) sau (reg) a-și trage (sau lua) ~ma A fi conștient Si: a realiza. 85 (Pop; îlav) De (sau îrg, cu, reg, a, de-a) bună ~ Cu adevărat. 86 (Pop; îal) Cu certitudine Si: desigur, negreșit. 87 (Reg; îal; îf a bună ~) În mod special Si: anume. 88 (Îe) Mai cu ~ Mai ales Si: îndeosebi. 89 (Nob; îlav) Chip și ~ Întru totul. 90 (Înv; îlav) Nici într-o ~ de chip În nici un caz Si: nicidecum. corectată

NEBĂGÁRE s. f. (În expr.) (Din) nebăgare de (sau în) seamă = a) (din) lipsă de atenție; (din) neglijență; (din) imprudență; b) (din) lipsă de considerație față de cineva sau de ceva. – Ne- + băgare.

NEBĂGÁT2, -Ă, nebăgați, -te, adj. (în expr.) Nebăgat în seamă = a) care nu este luat în considerație, care este trecut cu vederea; b) care nu a fost văzut, observat. – Ne- + băgat.

NEBĂGÁT1 s. n. (în expr.) Pe nebăgate de (sau în) seamă = fără a (se) observa; pe nesimțite. – Ne- + băgat.

NEBĂGÁRE s. f. (În loc. adv.) Din nebăgare de seamă = din lipsă de atenție sau de grijă, din neglijență. Din nebăgare de seamă și fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. ISPIRESCU, L. 42. Nu-ți poți închipui ce rău poți face din nebăgare de seamă. CARAGIALE, O. VII 327. (Învechit) Cu nebăgare de (sau în) seamă = fără a da atenția cuvenită. Să nu trecem cu nebăgare în seamă pe lîngă Bălănești. NEGRUZZI, S. I 195. Cu nebăgare de samă, bînd o dată apă pe osteneală, au căpătat oftică. DRĂGHICI, R. 3.

NEBĂGÁT s. n. (În expr.) Pe nebăgate de (sau, mai rar, în) seamă = fără a (se) băga de seamă, neobservînd sau nefiind observat; pe nesimțite. Pe nebăgate de seamă, mă depărtam de țintă. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. Și vînează ici, vînează colea, se depărtase de oamenii săi, pe nebăgate în seamă. ISPIRESCU, L. 389. – Formă gramaticală: (în expr.) nebăgate.

arată toate definițiile

Intrare: semi
prefix (I7-P)
  • semi
Intrare: dare de seamă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dare de sea
  • darea de sea
plural
  • dări de sea
  • dările de sea
genitiv-dativ singular
  • dări de sea
  • dării de sea
plural
  • dări de sea
  • dărilor de sea
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgare de / în seamă
nebăgare de seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare de sea
  • nebăgarea de sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări de sea
  • nebăgării de sea
plural
vocativ singular
plural
nebăgare în seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare în sea
  • nebăgarea în sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări în sea
  • nebăgării în sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgat în seamă
nebăgat în seamă adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgat în sea
  • nebăgatul în sea
  • nebăgată în sea
  • nebăgata în sea
plural
  • nebăgați în sea
  • nebăgații în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatele în sea
genitiv-dativ singular
  • nebăgat în sea
  • nebăgatului în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatei în sea
plural
  • nebăgați în sea
  • nebăgaților în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatelor în sea
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgate (pe ~ de seamă)
pe nebăgate de seamă locuțiune adverbială
compus
  • pe nebăgate de sea
Intrare: seamă
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sea
  • seama
plural
  • semi
  • semile
genitiv-dativ singular
  • semi
  • semii
plural
  • semi
  • semilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sa
  • sama
plural
  • same
  • samele
genitiv-dativ singular
  • same
  • samei
plural
  • same
  • samelor
vocativ singular
plural

semi

  • 1. Element de compunere însemnând „jumătate de”, „pe jumătate”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

nebăgare de / în seamă nebăgare de seamă nebăgare în seamă

  • 1. expresie (Din) nebăgare de (sau în) seamă = (din) lipsă de atenție; (din) neglijență; (din) imprudență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imprudență neglijență attach_file 2 exemple
    exemple
    • Din nebăgare de seamă și fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Nu-ți poți închipui ce rău poți face din nebăgare de seamă. CARAGIALE, O. VII 327.
      surse: DLRLC
  • 2. expresie (Din) nebăgare de (sau în) seamă = (din) lipsă de considerație față de cineva sau de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. locuțiune adverbială învechit Cu nebăgare de (sau în) seamă = fără a da atenția cuvenită.
    exemple
    • Să nu trecem cu nebăgare în seamă pe lîngă Bălănești. NEGRUZZI, S. I 195.
      surse: DLRLC
    • Cu nebăgare de samă, bînd o dată apă pe osteneală, au căpătat oftică. DRĂGHICI, R. 3.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + băgare.
    surse: DEX '09

nebăgate (pe ~ de seamă) pe nebăgate de seamă

  • 1. expresie Pe nebăgate de (sau în) seamă = fără a (se) observa; pe nesimțite.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pe nebăgate de seamă, mă depărtam de țintă. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Și vînează ici, vînează colea, se depărtase de oamenii săi, pe nebăgate în seamă. ISPIRESCU, L. 389.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + băgat.
    surse: DEX '09

nebăgat în seamă

  • 1. expresie Nebăgat în seamă = care nu este luat în considerație, care este trecut cu vederea.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: neglijat
  • 2. expresie Nebăgat în seamă = care nu a fost văzut, observat.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: neobservat

etimologie:

  • Prefix ne- + băgat.
    surse: DEX '09

seamă samă

  • 1. locuțiune expresie (numai) singular Exprimă ideea de calcul mintal, o judecată, o constatare, o observație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. De bună seamă = fără îndoială.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desigur attach_file 2 exemple
      exemple
      • Deodată, în liniștea adîncă, porni din cîmpie un glas limpede. Cînta de bună samă vreo fată care se întorcea întîrziată în sat. SADOVEANU, O. I 107.
        surse: DLRLC
      • Dar dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Mai cu seamă = mai ales.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îndeosebi attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mai cu seamă oamenii de astăzi nu mai seamănă cu cei și cele din tinerețea mea. GALACTION, O. I 64.
        surse: DLRLC
      • Discută împreună mai cu seamă de afaceri. REBREANU, R. I 58.
        surse: DLRLC
      • Vinațele, cafeaua, pînea și pelinul mai cu seamă, fără care nu este zi-întîi-mai! RUSSO, S. 103.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A-și da seama = a se lămuri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: constata lămuri pricepe
    • 1.4. A lua seama (sau seamă) = a se gândi, a reflecta adânc, a fi atent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gândi reflecta (gândi) attach_file 2 exemple
      exemple
      • O, Despot, dar ia seama, ia seama la furtună! ALECSANDRI, T. II 157.
        surse: DLRLC
      • Să fi luat seama bine Cu cine te împreuni Și cu cine te cununi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
        surse: DLRLC
    • 1.5. A lua seama (sau seamă) = supraveghea
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Îi luam seama lui Oance și mi se părea că și el mi-o lua mie. GALACTION, O. I 66.
        surse: DLRLC
    • 1.6. A lua seama (sau seamă) = a observa ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: observa remarca attach_file 2 exemple
      exemple
      • Uite, zău, acum iau seama Că-mi stă bine-n cap năframa Și ce fată frumușică Are mama. COȘBUC, P. I 103.
        surse: DLRLC
      • O ciută mioară... Iarbă nu păștea, Nici apă nu bea... Nimeni seamă-i lua, Afară d-un cerb, D-un cerb tretior, Al ei frățior. TEODORESCU, P. P. 59.
        surse: DLRLC
    • 1.7. A lua seama (sau seamă) = a se lămuri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lămuri înțelege attach_file un exemplu
      exemple
      • Romînii încă nu au luat bine sama ce au vrut să zică cînd au vestit și descoperit că Ardealul, în veacul trecut, au restaurat limba. RUSSO, S. 64.
        surse: DLRLC
    • 1.8. popular A-și lua seama = a se răzgândi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răzgândi attach_file un exemplu
      exemple
      • Un moment se gîndi să cumpere și îndată-și luă de seamă. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.9. A băga de seamă sau (rar) a băga seama că....
      surse: DLRLC
  • 2. locuțiune expresie (numai) singular Exprimă ideea de folos, interes, grijă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Pe seama (cuiva) = în folosul sau în interesul (cuiva).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă? IOSIF, T. 65.
        surse: DLRLC
      • Ești un nemernic Cînd n-ai un țel hotărîtor. Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni, Te lupți pe seama tuturor. COȘBUC, P. I 194.
        surse: DLRLC
      • Comisionarul unui turc din Vidin... pe seama căruia strîngea zaherea de prin satele vecine. GHICA, S. A. 31.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Pe seama (cuiva) = în sarcina (cuiva), asupra (cuiva).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dacă critica mea va fi... nedemnă și nepotrivită... rușinea va rămînea numai pe seama mea, căci este drept ca fiecare să poarte ponosul faptelor și ziselor sale. ODOBESCU, S. III 10.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Pe seamă = în proprietate sau în folosință personală.
      surse: DLRLC sinonime: propriu attach_file un exemplu
      exemple
      • Se hotărî să-și deschiză prăvălie pe seamă. VLAHUȚĂ, O. A. 207.
        surse: DLRLC
    • 2.4. A lăsa pe (sau în) seama cuiva sau a da pe (sau în) seamă (sau în seama cuiva) = a da (sau a lăsa) în paza, în grija, în posesia cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Vodă... cheamă pe un edecliu și-i dă pe Niculaie în seamă, să-l ducă în munte. GHICA, S. A. 33.
        surse: DLRLC
    • 2.5. A lua (pe cineva) pe seamă = a lua (pe cineva) în grija și pe răspunderea sa; a apăra, a ocroti (pe cineva).
      exemple
      • Lasă-n urmă-ți teamă, Că te iau pe seamă Istor brațe groase, Groase și vînoase... Istui păloșel Cu buza de-oțel. ALECSANDRI, P. P. 64.
        surse: DLRLC
    • 2.6. A lua seama (de cineva) = a se ocupa, a se îngriji (de cineva).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ocupa îngriji attach_file un exemplu
      exemple
      • O rugă... să ia seama de fetițe. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 2.7. A ține seama (sau, rar, seamă) de cineva (sau de ceva) = a lua în considerație, a avea în vedere pe cineva (sau ceva).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Voia tînărul să nu ție seama și totuși stătuse pe ghimpi la masă. REBREANU, R. I 90.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Supărară mai bine de trei sute de ani pe împărații romani de seama lui Aurelian, lui Teodosie, lui Justinian. ODOBESCU, S. III 108.
      surse: DLRLC
    • 3.1. locuțiune adjectivală De seamă = cu trecere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: important însemnat attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd se va libera sergent-major, se va ruga în genunchi de toți superiorii și de toți oamenii de seamă din Romanați să-i deschidă o portiță în școala militară. GALACTION, O. I 129.
        surse: DLRLC
      • Unde-i norocul s-o ia un fecior așa de seamă. REBREANU, I 86.
        surse: DLRLC
      • Să-ți cheltuiești puterea celui mai de seamă dar, Ca să-i faci mai răi pe oameni și mai sceptici și mai triști?... Asta vi-i chemarea sfîntă de profeți și de artiști? VLAHUȚĂ, O. A. I 65.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A băga (sau a lua) pe cineva (sau ceva) în seamă.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Ba eu nu m-oi mărita, Pînă nu te-i însura, Să văd pe cine-i lua. De-i lua de seama mea, Tot să poți trăi cu ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261.
      surse: DLRLC
    • Te cunoști de pe năframă, Că ești de-a maică-ta seamă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie De-o seamă (cu cineva) sau de seama cuiva = la fel cu cineva, în aceeași situație, categorie socială cu cineva; de aceeași vârstă cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Avea un fecior... Era de-o seamă cu Oleana și, mici copii, se jucaseră împreună. GALACTION, O. I 68.
        surse: DLRLC
      • Nu mai știa încotro să meargă, pentru că îmblase pretutindine pe unde știa că sînt fete de sama lui. SBIERA, P. 216.
        surse: DLRLC
      • Tu n-ai tată, eu n-am mamă, Amîndoi sîntem de-o seamă. ALECSANDRI, P. P. 242.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Săreau în două picioare, nechezînd speriați... «Dar ce, măre, să mai fie și asta?» strigau unii din drumeții nencercați la seama cailor. ODOBESCU, S. I 162.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A ști seama (la ceva) = a avea experiența unui lucru, a ști cum să procedeze.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Miclăuș, cîne-nvățat, Știa seama la vînat. ODOBESCU, S. III 183.
        surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A ști de seama cuiva = a avea știri despre cineva; a avea cunoștință de soarta cuiva.
      exemple
      • Îi mai spuse că l-a întrebat despre bărbatul ei și fiu-său îi răspunse că nu știe de seama lui nimic. ISPIRESCU, L. 57.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie A-i face (cuiva) seama = a omorî, a ucide (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: omorî ucide
    • 5.4. expresie A-și face (singur) seama (sau, rar, seamă) = a se sinucide.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sinucide attach_file un exemplu
      exemple
      • Se mîhni pînă în adîncul sufletului și, după ce văzu că nu mai este mîntuire pentru bărbatul său, se duse și ea de-și făcu seamă singură. ISPIRESCU, U. 77.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Socotelile sau semile mănăstirilor închinate... dovedesc cu prisos că într-astfel s-a urmat atunci, pe cînd clauzele donatorilor erau încă respectate. ODOBESCU, S. II 47.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A ști seama = a cunoaște situația unui lucru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mămuca știe sama ouălor, caută găinile în fiecare dimineață. SADOVEANU, O. VIII 140.
        surse: DLRLC
      • Popa Stoica din Fărcași... Știe seama oștilor, Cred și pe-a războaielor. ODOBESCU, S. II 427.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A da seamă.
      surse: DLRLC
    • 6.3. expresie învechit A cere (cuiva) seamă.
      surse: DLRLC
  • 7. (numai) singular Număr, cantitate (nehotărâtă); câțiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cantitate număr attach_file 3 exemple
    exemple
    • O samă se cățăraseră și pe zidul de împrejmuire al mănăstirii, ca să vadă trecînd alaiul. SADOVEANU, Z. C. 214.
      surse: DLRLC
    • Sigismund trimise pe mireasa sa la Gherla și grăbi a porni o seamă de oștiri, ce avea gata, în Țara Romînească. BĂLCESCU, O. I 196.
      surse: DLRLC
    • O samă de învățați a Ardealului apără limba născută din sisteme ca limba ardelenească. RUSSO, S. 80.
      surse: DLRLC

etimologie: