NEBĂGAT s. n. (În expr.) Pe nebăgate de (sau, mai rar, în) seamă = fără a (se) băga de seamă, neobservînd sau nefiind observat; pe nesimțite. Pe nebăgate de seamă, mă depărtam de țintă. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. Și vînează ici, vînează colea, se depărtase de oamenii săi, pe nebăgate în seamă. ISPIRESCU, L. 389. – Formă gramaticală: (în expr.) nebăgate.