6 intrări

school Articole pe această temă:

108 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUS1 s. n. Faptul de a (se) duce; plecare. – V. duce1.

DUS2, -Ă, duși, -se, adj. 1. Plecat (fără a se mai întoarce); p. ext. mort. ◊ Expr. A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. Fig. Desprins de realitate; absent, îngândurat. ◊ Loc. adv. și adj. Dus pe gânduri = îngândurat. – V. duce1.

dus1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 198/2 / V: sf / Pl: ~uri / E: duce] 1-44 Ducere (1-9, 10-45).

dus2, ~ă a [At: VARLAAM, C. 158/1 / Pl: dúși, ~e / E: duce] 1 (D. obiecte) Transportat. 2 (D. oameni) Plecat. 3 (Pex; îla ~ de pe lume) Mort. 4 (Îe) A nu fi ~ la biserică A fi necioplit. 5 (Îae) A fi capabil de multe (rele). 6 (Fig) Îndepărtat, care este departe. 7 (Îe) A dormi ~ A dormi adânc, greu. 8 (D. oameni) Rupt de realitate. 9 (Pan) Nebun. 10 (Îcs) De-a dusii Joc de clacă sau șezătoare. 11 (D. timp sau întâmplări) Trecut.

DUS1 s. n. (Rar) Faptul de a (se) duce; plecare. – V. duce.

DUS2, -Ă, duși, -se, adj. 1. Plecat (fără a se mai întoarce); p. ext. mort. ◊ Expr. A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. Fig. Desprins de realitate; absent, îngândurat. ◊ Loc. adv. și adj. Dus pe gânduri = îngândurat. – V. duce.

DUS1 s. n. (Rar) Faptul de a se duce; dorința de a pleca, dor de ducă. Nu te-o fi lovit și pe mătăluță dusul. C. PETRESCU, O. P. II 49.

DUS2, -Ă, duși, -se, adj. 1. Plecat (fără a se mai întoarce). Te du de la casa mea, dar te du și dusă să fii. RETEGANUL, P. II 68. ◊ (În unele construcții fixe) Ochi duși în fundul capului = ochi adînciți în orbite (de obicei din cauza bolii, oboselii, bătrîneții). ◊ Expr. Dus (pe ceea lume sau din lume) = mort. Copila, privind și pricepînd mișcarea vieții din juru-i, își aducea aminte și de clipele trecutului, de dragostea mamei duse, – și cu tot sufletul se îndrepta spre hătrînii aceștia buni. SADOVEANU, O. IV 289. Căsenii, obosiți fiind de priveghere, toți se așază care pe unde pot și adorm ca duși din lume. RETEGANUL, P. I 12. Sermana s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume! CREANGĂ, P. 98. (Substantivat) Vorbește dușilor de pe lume. ISPIRESCU, U. 126. A dormi dus = a dormi foarte adînc. Alți cîțiva dormeau duși, cu mînile desfăcute în lături, cu capetele răsturnate într-o parte, asemeni morților. CAMILAR, N. I 132. Intrai în odaie, unde Grigoriță dormea dus, mă dezbrăcai repede și mă trîntii în pat. HOGAȘ, DR. 258. (Poetic) Natura doarme dusă, tăriile în pace. EMINESCU, O. IV 408. ♦ (Despre noțiuni de timp și despre întîmplări văzute în mers) Trecut, dispărut. Cu ceea ce am auzit de la bătrînii din partea locului m-am putut întoarce în anii duși. SADOVEANU, O. VII 271. Mă cufund în trecut și visez la zilele duse? RUSSO, O. 100. ◊ (Substantivat) O clipă să mai gust din cele duse. VLAHUȚĂ, P. 67. 2. Fig. Desprins de realitate, străin de ce se întîmplă în jur, absent, îngîndurat. Nastasia sta dusă. Recita în gînd, ca pe niște rugăciuni, scrisorile ce le primise de la Mitrea. SADOVEANU, M. C. 185. Rămîne cu ochii duși. CAMIL PETRESCU, T. I 104. Și ascultă, dus din lume, a ei dulci și timizi șoapte. EMINESCU, O. I 51. ◊ Expr. Dus pe gînduri = preocupat, absorbit de gînduri. Ceasuri întregi rămîne dus pe gînduri, incapabil de a lucra ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 449. De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. ISPIRESCU, L. 2. Sta jos pe covor, dus pe gînduri. CARAGIALE, O. III 81. (Cu construcția schimbată) Cu furca-n brîu, cu gîndul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la țară. IOSIF, V. 41.

DUS ~ă (duși, ~e) fig. Care denotă lipsă totală de atenție. ◊ ~ pe gânduri îngândurat. Ochi duși în fundul capului ochi adânciți în orbite. /v. a duce

dus a. 1. plecat: dus de acasă; 2. pornit, răpit: dus pe gânduri. ║ adv. adânc: doarme dus. ║ m. cel plecat, cel absent: a vorbi dușilor de pe lume, a aiuri. ║ n. plecare, transport: dusul și întorsul.

2) dus n., pl. urĭ. Acțiunea de a saŭ de a te duce de multe orĭ.

1) dus, -ă adj. Plecat, absent: el era dus. Mort (adică „dus pe cea-laltă lume”): acest bolnav e dus (e ca și mort). Dus pe gîndurĭ, adîncit în gîndire. A dormi dus, a dormi ca mort (adînc). Acest om nu prea e dus la biserică, nu știe multe, se supără ușor, e sălbatic.

DÚCE1, duc, vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură. 4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. 5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. ◊ Expr. A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. 6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. 7. A purta războaie, lupte, tratative etc. 8. A depune, a presta o muncă. ◊ Expr. A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva. 9. A trage, a trasa linii. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (Pop.) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (Pop.) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă). ♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer. 2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. 3. Fig. A trece; a dispărea. 4. A muri; a se sfârși. III. Intranz. A rezista la... – Lat. ducere.

DUȘ, dușuri, s. n. 1. Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1); p. ext. spălare etc. făcută prin acest mijloc. ♦ Fig. Vorbă, veste, întâmplare neașteptată și neplăcută. – Din fr. douche.

DUȘ, dușuri, s. n. 1. Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1); p. ext. spălare etc. făcută prin acest mijloc. ♦ Fig. Vorbă, veste, întâmplare neașteptată și neplăcută. – Din fr. douche.

VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-odată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: (pop.) viu] – Lat. venire.

duce3 [At: COD. VOR.2 17r/3 / Pzi: duc; imt du; par: dus, (înv) duș / E: ml duco, -ere] 1 vt (C.i. obiecte, ființe etc.) A ține sau a susține în mâini, pe spate, pe umăr etc. transportând (undeva, în altă parte) Si: a purta, a transporta, (fam) a căra (1). 2 vt (Cu determinări ca „de afară”) A scoate din locul unde se află. 3 vt (Cu determinări precedate de pp „în”) A face să intre, să pătrundă. 4 vt (Cu determinări precedate de pp „în”) A scufunda. 5 (C.i. oameni) A sprijini să nu cadă din mers. 6 vt (C.i. oameni morți) A transporta la biserică, spre locul de înmormântare. 7 vt (C.i. mâncare, obiecte necesare etc.) A avea asupra sa (purtând cu sine, pentru a folosi la nevoie). 8 vrp (Îvr; cu complementul „capul”) A tăia. 9 vt (D. vehicule) A deplasa (1) dintr-un loc în altul Si: a transporta, (fam) a căra. 10 vr (D. oameni) A se deplasa (1) dintr-un loc în altul cu un vehicul Si: a se transporta, (fam) a se căra. 11 vt (C.i. vehicule) A face să se deplaseze trăgându-l după sine. 12 vt A face să se deplaseze prin alunecare pe apă sau plutire în aer. 13 vt (C.i. obiecte) A lua cu sine și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a preda) 14 vt A face să ajungă undeva. 15 vt A oferi cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.). 16 vt A da (1) în dar. 17 vt A pune la dispoziție. 18 vt (Îvr) A acorda (3). 19 vt A aduce pentru a propune spre cumpărare Si: a oferi. 20 vt (C.i. scrisori, corespondență etc.) A face să ajungă la destinatar. 21 vt A înmâna destinatarului. 22 vt (C.i. răspunsuri, vești etc.) A face să treacă dintr-un loc în altul, de la o persoană la alta Si: a transmite. 23 vt A aduce la cunoștință Si: a comunica (1-2). 24 vt (C.i. cereri, memorii etc.) A înmâna cuiva (pentru a lua la cunoștință, pentru a informa, pentru a rezolva etc.) Si: a prezenta. 25 vt (C.i. „salutări”, „rugăminți”) A exprima (1) în mod oral și direct Si: a transmite, a prezenta. 26 vt (C.i. oameni) A lua cu sine conducând dintr-o parte în alta, de la unul la altul sau dintr-un loc în altul Si: a conduce, a însoți. 27 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) capul sau mintea ori (rar) mintea și capul A fi perspicace. 28 (C.i. oameni) A lua cu sine pentru, a prezenta înaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop). 29 (C.i. oameni) A lua cu forța și a conduce (2) (sub pază) Si: a escorta. 30 vt (C.i. oameni) A lua cu sine, purtând din loc în loc. 31 vt (C.i. oameni) A însoți într-o călătorie, pe un drum, într-o acțiune. 32 vt (C.i. morți) A merge într-un cortegiu funerar. 33 vt (Pfm; c.i. oameni) A păcăli. 34 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau, arg, cu muia, cu șupa) A face cuiva promisiuni, amânând mereu (sau mult timp) împlinirea lor, pentru a obține răgaz Si: a tărăgăna, a purta cu vorba. 35 vt (Îe) A ~ cu preșul (sau a ~ cu zăhărelul, a ~ de nas) A păcăli. 36 vt (C.i. acțiuni ale oamenilor) A avea asupra sa purtând toată răspunderea în luarea de hotărâri (într-o situație dificilă), în adoptarea unei atitudini, în rezolvarea unei situații, pentru atingerea unui scop etc. Si: a administra (1), a conduce (4). 37 vt (Înv; c.i. state) A cârmui. 38 vt (Înv, c.i. armate) A conduce în luptă. 39 vt (Înv; c.i. oameni) A aduce cu (forța) într-o anumită situație. 40 vt A determina să acționeze într-un anumit fel. 41 vt (C.i. copii) A înscrie la cursurile unei trepte de învățământ. 42 vt (C.i. animale) A dirija să meargă într-o anumită direcție Si: a mâna. 43 vt (C.i. vehicule) A conduce. 44 vi (D. drumuri, cu determinări locale) A ajunge într-un anumit loc Si: a o lua spre, a da în. 45 vt (D. trepte, scări) A urca la alt nivel. 46 vt (D. trepte, scări) A coborî la alt nivel. 47 vt (D. uși, porți etc.) A face posibilă intrarea într-un spațiu. 48 vt (Fig; c.i. abstracte) A contribui (3) la apariția unei stări, la nașterea unei situații. 49 vt A avea drept rezultat o stare, o situație. 50 vt A face să iasă din starea de repaus, de imobilitate. 51 vt A schimba locul, poziția, orientând într-o anumită direcție, apropiind de... 52 vt A îndrepta. 53 vt (Îe) A ~ (pe cineva) pașii sau a-și ~ pașii A merge spre... 54 vt (C.i. oameni) A determina să ajungă undeva (în mod real sau imaginar) Si: a îmboldi, a mâna1, a purta. 55 vt (Fig) A determina să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel Si: a îndruma, a orienta. 56 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) cu gândul la... A-l face pe cineva să se gândească la... 57 vt (C.i. viața, traiul, zilele etc.) A continua existența (prin asigurarea condițiilor materiale, făcând față solicitărilor, cheltuielilor vieții) Si: a trăi, a viețui. 58 vt (Îe) A o ~ A rămâne în viață. 59 vt (Îae) A trăi într-un anumit fel Si: a-i merge. 60 vt (Îae) A descurca într-o situație dificilă (a vieții) Si: a rezista. 61 vt (Îe) A nu o (mai) ~ (mult) A nu mai avea mult de trăit. 62 vt (Îae) A fi pe moarte. 63 vt (Îe) A o ~ (cu cineva) A conviețui cu cineva. 64 vt A se îngădui (3) cu cineva Si: a se împăca, a se înțelege. 65 vt (Îe) A ~ casă (bună) cu cineva A trăi (în bună înțelegere) cu cineva. 66 vt (C.i. viața, traiul) A trăi într-un anumit fel Si: a petrece. 67 vt (Îe) A o ~ (înainte sau tot înainte, mai departe) în... A nu mai înceta cu... 68 vt (Fig; c.i. durere, boală etc., pex necazuri, sărăcie, pedepse etc.) A suporta cu răbdare, cu resemnare Si: a suferi, a răbda. 69 vt (Îe) A ~ grija sau, rar, vergile (cuiva sau a ceva) A fi îngrijorat să nu i se întâmple cuiva ceva rău. 70 vt (Îae) A se interesa de ceva sau cineva. 71 vt (Îe) A ~ dorul sau jindul (cuiva, a ceva sau de ceva) A-i fi dor de cineva sau ceva. 72 vt (Îae) A fi dornic de ceva. 73 vt (Pop; îe) A ~ frică (de cineva) A-i fi frică de cineva. 74 vt A ~ lipsa A nu avea în cantitate suficientă. 75 vt (Îae) A simți lipsa. 76 vi (D. ființe, de obicei urmat de determinări introduse prin pp „la”) A rezista la foame, durere, eforturi fizice etc. 77 vi A supraviețui în condiții foarte grele. 78 vt (C.i. diverse feluri de munci, activități, servicii) A desfășura sistematic, în mod corespunzător, prin efort propriu (în etape succesive și pe un plan larg) Si: a presta, a săvârși. 79 vt (Îe) A ~ ceva (până) la capăt sau (rar cap) sau (până) la (bun) sfârșit A îndeplini (în bune condiții) Si: a desăvârși. 80 vt (Pop; c.i. sarcina) A menține în stare normală până la termen. 81 vt (C.i. abstracte; cu determinări ca „mai departe”) A continua, o dată ce a fost început. 82 vt (C.i. linii) A însemna pe o suprafață Si: a desena, a trasa, a trage. 83 vt (Înv) A construi (2). 84 vt A se ocupa insistent (sau exclusiv) de... Si: a nu se lăsa de..., a se ține de... 85 vt (Înv) A purta. 86 vt (C.i. conversații, corespondență etc.) A purta (împreună) cu altul sau cu alții ori între ei Si: a întreține. 87 vr (D. ființe, de obicei cu determinări locale, mai rar finale) A se pune în mișcare pentru a ajunge undeva. 88 vr A părăsi pe cineva sau ceva spre a se îndrepta în altă parte Si: a porni, a pleca. 89 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva Si: a se îndepărta, a se retrage. 90 vr (Pop; îs) (Euf; îe) Ducă-se pe pustii (sau, reg, în bolovani, în dubală, în tine) Dracul. 91 vr (Mpp; euf; îe) Ducă-se pe pustii (sau reg, în pietre, în bolovani) Epilepsie. 92 vr (Pop; îlv) A se ~ după... A se mărita. 93 vr (Îlv) A se ~ cu gândul (sau, înv, cu gând) A se gândi. 94 vr (Îe) Du-te-ncolo! Pleacă! 95 vt (Îae) Lasă-mă în pace! 96 vr (Îae) Exprimă neîncrederea față de spusele cuiva. 97 vr (Îe) A se ~ în lume A pleca departe, fără să se știe unde. 98 vr (Îe) A se ~ cu Dumnezeu (sau, în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) A merge unde vrea, unde poate, oriunde. 99 vr (Îe) A se ~ (fiecare) în (sau la) treaba lui (ori a sa etc.) A-și relua treburile obișnuite. 100 vr (Îae) A-și vedea de treburile sale. 101 vr (Cu determinări ca „la vale”, „în jos” etc.) A se deplasa în jos pe o pantă, pe un loc înclinat Si: a coborî (3-4). 102 vr (Cu determinări locale care indică un spațiu închis) A intra. 103 vr A se afunda (1-4). 104 vr (D. ochi) A intra în orbite. 105 vr (D. nave; cu determinări ca „la fund”) A dispărea sub nivelul apei (în urma unei avarii) Si: a se scufunda. 106 vr (Adesea cu compliniri introduse prin pp „asupra”, „peste”) A se năpusti. 107 vr (Cu determinări ca „sus”, „la deal” etc.) A urca. 108 vt (Urmat de determinări locale sau finale) A merge spre o anumită țintă sau cu un anumit scop. 109 vr (Cu determinări nume de ființă sau cu echivalente ale acestora, introduse, de obicei, prin pp „cu”, „după”) A acompania. 110 vr A vizita pe cineva. 111 vr A frecventa (2). 112 vr A se stabili într-un loc. 113 vr (Îvp; adesea cu determinări ca „îndărăt”, „înapoi”) A se înapoia. 114 vr A se întoarce acasă. 115 vr (Cu determinări ca „afară”, „pe afară”) A ieși. 116 vr A frecventa cursurile unei instituții de învățământ. 117 vr (Pop; cu determinări ca „cătană”, „la cătănie”) A se înrola. 118 vr A merge la război. 119 vr (D. știri, zvonuri) A se răspândi în toate părțile Si: a se propaga. 120 vr (Îe) A (i) se ~ (cuiva) pomina (sau faima, vestea, pop buhul, înv, minune) A ajunge să fie cunoscut de toți. 121 vt (C.i. idei, doctrine, învățături) A populariza. 122 vr (D. bunuri spirituale) A se transmite din generație în generație. 123 vr (D. ființe) A se deplasa. 124 vr (Îe) Du-te-vino Forfotă. 125 vr (Îae) Fie! 126 vr (Cu determinări ca „înainte”) A preceda în spațiu. 127 vr (Adesea urmat de determinări ca „peste cap”, „de-a rostogolul”, „de-a tăvălugul”) A aluneca (1) (pe un plan înclinat), rotindu-se în jurul lui Si: a se rostogoli. 128 vr (Reg; d. oase, încheieturi) A se luxa. 129 vr A colinda din loc în loc. 130 vr A călători. 131 vr (D. unități de timp) A trece. 132 vr (Euf; d. oameni; adesea cu determinări ca „în cer”, „de pe pământ”, „de pe lume” etc.) A muri. 133 vr A dispărea. 134 vr A se pierde. 135 vr A se termina. 136 vr (D. zăpadă, gheață) A se topi. 137 vr (D. bunuri materiale) A se epuiza (1). 138 vr (D. sume de bani) A se cheltui (1). 139 vr (Fam; d. oameni) A o păți. 140 vr (Fam; d. acțiuni) A eșua. 141 vr (Îe) A se lăsa dus (de gânduri, de visare) A se lăsa copleșit de gânduri, de visare. 142 vr A-și petrece viața. 143 vr (Îe) A se ~ drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) A merge repede undeva. 144 vr (Îe) A se tot ~ A merge fără încetare. 145 vi A rezista la... corectată

duș1 sm [At: (a. 1750) IORGA, S. D. XXI, 243 / Pl: ~i / E: vsl душа] (Îvp) 1 (Mpl) Stare sufletească Si: dispoziție 2 (Mpl) Bună dispoziție: Si: chef (1), voie. 3 (Mpl) Capriciu. 4 (Îe) A fi în ~i răi A fi certăreț, arțăgos. 5-6 (Îe) A (nu) fi în ~ii lui (buni) A (nu) fi bine dispus. 7 (Îe) A-și veni în -i A-și recăpăta buna dispoziție.

duș2 sn [At: DESCR. AȘEZ. 61/5 / V: (înv) dușá, dúșă sf / Pl: ~uri / E: fr douche] 1 Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici (de apă). 2 Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1). 3 Spălare făcută cu dușul2 (2). 4 Întâmplare, veste neașteptată și neplăcută. 5 (Fig; îs) ~ rece Critică severă. 6 (Îas) Decepție puternică.

arată toate definițiile

Intrare: dus (adj.)
dus1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dus
  • dusul
  • dusu‑
  • du
  • dusa
plural
  • duși
  • dușii
  • duse
  • dusele
genitiv-dativ singular
  • dus
  • dusului
  • duse
  • dusei
plural
  • duși
  • dușilor
  • duse
  • duselor
vocativ singular
plural
Intrare: dus (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dus
  • dusul
  • dusu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dus
  • dusului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: du-te-vino
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • du-te-vino
  • du-te-vino
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ducă-se-pe-pustii
ducă-se-pe-pustii substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
genitiv-dativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
vocativ singular
plural
Intrare: duce (vb.)
verb (VT642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • duce
  • ducere
  • dus
  • dusu‑
  • ducând
  • ducându‑
singular plural
  • du
  • duceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • duc
(să)
  • duc
  • duceam
  • dusei
  • dusesem
a II-a (tu)
  • duci
(să)
  • duci
  • duceai
  • duseși
  • duseseși
a III-a (el, ea)
  • duce
(să)
  • du
  • ducea
  • duse
  • dusese
plural I (noi)
  • ducem
(să)
  • ducem
  • duceam
  • duserăm
  • duseserăm
  • dusesem
a II-a (voi)
  • duceți
(să)
  • duceți
  • duceați
  • duserăți
  • duseserăți
  • duseseți
a III-a (ei, ele)
  • duc
(să)
  • du
  • duceau
  • duseră
  • duseseră
Intrare: duș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duș
  • dușul
  • dușu‑
plural
  • dușuri
  • dușurile
genitiv-dativ singular
  • duș
  • dușului
plural
  • dușuri
  • dușurilor
vocativ singular
plural
dușa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dus (adj.)

  • 1. Plecat (fără a se mai întoarce).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: plecat (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Te du de la casa mea, dar te du și dusă să fii. RETEGANUL, P. II 68.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Copila, privind și pricepînd mișcarea vieții din juru-i, își aducea aminte și de clipele trecutului, de dragostea mamei duse, – și cu tot sufletul se îndrepta spre bătrînii aceștia buni. SADOVEANU, O. IV 289.
        surse: DLRLC
      • Căsenii, obosiți fiind de priveghere, toți se așază care pe unde pot și adorm ca duși din lume. RETEGANUL, P. I 12.
        surse: DLRLC
      • Sermana s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume! CREANGĂ, P. 98.
        surse: DLRLC
      • (și) substantivat Vorbește dușilor de pe lume. ISPIRESCU, U. 126.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A dormi dus = a dormi foarte adânc.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Alți cîțiva dormeau duși, cu mînile desfăcute în lături, cu capetele răsturnate într-o parte, asemeni morților. CAMILAR, N. I 132.
        surse: DLRLC
      • Intrai în odaie, unde Grigoriță dormea dus, mă dezbrăcai repede și mă trîntii în pat. HOGAȘ, DR. 258.
        surse: DLRLC
      • poetic Natura doarme dusă, tăriile în pace. EMINESCU, O. IV 408.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna).
      exemple
      • Cu ceea ce am auzit de la bătrînii din partea locului m-am putut întoarce în anii duși. SADOVEANU, O. VII 271.
        surse: DLRLC
      • Mă cufund în trecut și visez la zilele duse? RUSSO, O. 100.
        surse: DLRLC
      • (și) substantivat O clipă să mai gust din cele duse. VLAHUȚĂ, P. 67.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: căzut înfundat (adj.)
      • 1.4.1. expresie Ochi duși în fundul capului = ochi adânciți în orbite.
        surse: NODEX
  • 2. figurat Desprins de realitate.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: absent îngândurat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nastasia sta dusă. Recita în gînd, ca pe niște rugăciuni, scrisorile ce le primise de la Mitrea. SADOVEANU, M. C. 185.
      surse: DLRLC
    • Rămîne cu ochii duși. CAMIL PETRESCU, T. I 104.
      surse: DLRLC
    • Și ascultă, dus din lume, a ei dulci și timizi șoapte. EMINESCU, O. I 51.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Ceasuri întregi rămîne dus pe gînduri, incapabil de a lucra ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 449.
        surse: DLRLC
      • De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • Sta jos pe covor, dus pe gînduri. CARAGIALE, O. III 81.
        surse: DLRLC
      • Cu furca-n brîu, cu gîndul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la țară. IOSIF, V. 41.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi duce
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

dus (s.n.)

etimologie:

ducă-se-pe-pustii popular

etimologie:

duce (vb.)

  • 1. tranzitiv A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: transporta attach_file 7 exemple
    exemple
    • [Pachetul] l-a luat Ionuț să-l ducă înapoi. DAVIDOGLU, M. 20.
      surse: DLRLC
    • Trebuie să ducem bucatele de pe cîmp acas’? CAMIL PETRESCU, B. 9.
      surse: DLRLC
    • Calu-i... spre munți încet pornește, Ducînd lin și nesimțit Pe stăpînul lui iubit. ALECSANDRI, P. II 20.
      surse: DLRLC
    • figurat Toți cei ce trec... duc în ranițe și-n suflete numai geamăt. CAMILAR, N. I 215.
      surse: DLRLC
    • figurat Pașii mei erau ușori căci duceau greutatea fericirii. ISAC, O. 230.
      surse: DLRLC
    • Vîntul băltăreț plutea pe deasupra pomilor, ducînd spre pădure mirosurile molipsitoare ale apelor stătute. MACEDONSKI, O. III 6.
      surse: DLRLC
    • poetic Pe marea vieții, cînd te duce vîntul, Fie-ți cîrma cugetarea de ți-e pînză simțimîntul. DAVILA, V. V. 143.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A duce (pe cineva) la groapă (sau la ultima locuință etc.) = a conduce un mort la locul de înmormântare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Am dus la ultima-i locuință pe un june... plin de speranțe și de viitor. MACEDONSKI, O. IV 11.
        surse: DLRLC
      • Se mișc-în line pasuri, Ducînd la groapă trupul reginei dunărene. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conduce îndrepta attach_file 5 exemple
    exemple
    • Costea fu dus de escorte. CAMILAR, N. I 364.
      surse: DLRLC
    • Îi pregătiră un cufăr, un geamantan și-l duseră la gară. BASSARABESCU, S. N. 32.
      surse: DLRLC
    • Nu-l ducem noi la spînzurătoare numai așa de flori de cuc. CREANGĂ, P. 332.
      surse: DLRLC
    • figurat Și mugurii, tainicii... Cu mîna lor dulce De puf și nălucă, Pe căile soarelui Vor să ne ducă. BANUȘ, B. 63.
      surse: DLRLC
    • figurat Chemam noaptea să mă ducă în brațele fericirii. ISAC, O. 237.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înșela (amăgi) attach_file un exemplu
      exemple
      • Îi promisese Filică plugul și caii lui; dar uite așa îl dusese cu vorba, zi de zi, pînă ce căzuse neaua. MIHALE, O. 56.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie familiar A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: amăgi prosti înșela (amăgi)
    • exemple
      • Patruzeci și șapte de ani am dus țara cu noroc. DELAVRANCEA, A. 75.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Subiectul e simțirea, ochii etc.:
      exemple
      • Află și tu acum de ce-am fost pornit încotro ne-or duce ochii. CAMILAR, N. I 328.
        surse: DLRLC
      • Nebuniile mele, pentru care am fost certat destul, nu mă pot duce pînă la orbire. SADOVEANU, Z. C. 117.
        surse: DLRLC
      • Simțirea lui era atît de... bolnăvicioasă, încît, dacă mintea nu i-ar fi fost puternică, această simțire l-ar fi dus la nebunie. MACEDONSKI, O. III 24.
        surse: DLRLC
      • 2.4.1. expresie A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare: ca într-o elegie fără sfîrșit. RUSSO, O. 100.
          surse: DLRLC
      • 2.4.2. expresie A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva sau a-l tăia capul (pe cineva) = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pricepe
    • 2.5. intranzitiv (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară. COȘBUC, P. I 191.
        surse: DLRLC
      • Dau între hudiți, pe drumul care ducea la noi acasă. CREANGĂ, A. 67.
        surse: DLRLC
    • 2.6. intranzitiv figurat A avea drept rezultat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Practica ne-a arătat că munca colectivă duce la creșterea exigenței în îndeplinirea sarcinilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2762.
        surse: DLRLC
    • 2.7. A mâna (vitele, oile).
      surse: DLRLC sinonime: mâna attach_file un exemplu
      exemple
      • Sînt vreo cinci-șase zile de cînd a fost să ducă vițeii la suhat. CREANGĂ, P. 14.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deplasa
    • 3.1. prin extensiune A apropia de cineva sau ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apropia attach_file 3 exemple
      exemple
      • Duce lingura la gură.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Am simțit... răspunse căpitanul, ducîndu-și degetul arătător la buze, în semn de taină. CAMILAR, N. I 143.
        surse: DLRLC
      • Duce într-una mîna la gît, ca și cum și-ar căuta cravata absentă. SEBASTIAN, T. 81.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: transmite attach_file 3 exemple
    exemple
    • Și-acum dă-mi mîna! A sunat Cornistul de plecare, Du Oltului din partea mea O caldă salutare. COȘBUC, P. I 79.
      surse: DLRLC
    • Greuceanu... dete fratelui său [un cal], ca să ducă Împăratului-Roșu vestea cea bună. ISPIRESCU, L. 226.
      surse: DLRLC
    • Prea bine: mergi la doamna să-i duci această veste. ALECSANDRI, T. II 88.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: petrece trăi attach_file 3 exemple
    exemple
    • Duceau trai de cîne, după ce grofii și baronii îi alungaseră din moștenirea obștească. CAMILAR, T. 12.
      surse: DLRLC
    • Cum ți se pare viața asta de prefăcătorie, de minciună grosolană pe care o duci de o săptămînă? CAMIL PETRESCU, T. I 138.
      surse: DLRLC
    • M-a dojenit pentru obscuritatea și trîndăvia în care îmi duc viața. GALACTION, O. I 26.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A duce casă bună (cu cineva sau cu ceva).
      surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Eu mă cunosc; sînt păcătos, Că prea am dus-o-n rîs și glume. Prea drag mi-a fost să fiu în lume, Și-am prea iubit ce-a fost frumos! COȘBUC, P. I 198.
        surse: DLRLC
      • Într-o bătălie o duse cît trăi. ISPIRESCU, U. 20.
        surse: DLRLC
      • O ducea tot într-un cîntec, de parcă era toată lumea a lui. CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie A o duce (bine, rău etc.) (cu cineva) = a trăi (bine, rău etc.) (cu cineva).
      exemple
      • În companie la mine vei duce-o bine. CAMILAR, N. I 268.
        surse: DLRLC
      • Cum o duci, bre Mînecuță? SADOVEANU, P. M. 186.
        surse: DLRLC
      • A mai dus-o așa cîteva luni și a mers să-și ia locul de veci lîngă mama. M. I. CARAGIALE, C. 83.
        surse: DLRLC
      • Să ai femeie cum trebuie și s-o duci cu dînsa pînă la adînci bătrînețe. CREANGĂ, P. 169.
        surse: DLRLC
    • 5.4. expresie A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Socotea că de-acuma n-a mai duce-o mult și a muri. SBIERA, P. 287.
        surse: DLRLC
    • 5.5. expresie A (o) duce la tăvăleală.
      surse: DLRLC
    • 5.6. A se ține de...
      exemple
      • Într-una răsunau în tabără viersurile săltărețe și repezi ale lăutarilor și voinicii duceau jocuri și chefuri zile întregi. SADOVEANU, O. I 176.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Cine-n pace duce greul bogăției și luminii? Și-n război cine-i viteazul fără slavă, fără nume? VLAHUȚĂ, O. A. 51.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A duce grija (cuiva sau a ceva) = a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Ia las’moșule, nu-i duce grija. CREANGĂ, P. 211.
        surse: DLRLC
      • Maică-sa grija-i ducea. ALECSANDRI, P. P. 38.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A duce grija (cuiva sau a ceva) = a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • După moartea lui tată-său, el singur a trebuit să ducă grija casei. DUNĂREANU, CH. 9.
        surse: DLRLC
      • Mărită-te, mîndra mea, După mine nu ședea, Că eu nu-ți mai duc grija! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261.
        surse: DLRLC
    • 6.3. expresie A(-i) duce dorul = a-i fi dor de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Bărbate, leagă vornicia de gard, că eu nu mai am parte de tine și-ți duc doru. ALECSANDRI, T. I 245.
        surse: DLRLC
    • 6.4. expresie A(-i) duce dorul = a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cutii cu rahat, șiraguri de smochine... și cîte și mai cîte de care duceam dorul la școală. La TDRG.
        surse: DLRLC
  • 7. tranzitiv A purta războaie, lupte, tratative etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta attach_file 2 exemple
    exemple
    • Poporul... E altul acum decît a fost atunci Împins sub jugul străinei porunci Să ducă războaie nedrepte. BOUREANU, S. P. 30.
      surse: DLRLC
    • Crima asta au făcut-o jandarmii, ei care duc războiul lor. CAMILAR, N. I 162.
      surse: DLRLC
  • 8. tranzitiv A depune, a presta o muncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: depune (sens curent) presta attach_file un exemplu
    exemple
    • A duce o muncă de răspundere.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îndeplini attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce nu putură scoate la cale domnii cei mari și învățați, o fată de țăran o să ducă la îndeplinire! RETEGANUL, P. IV 30.
        surse: DLRLC
  • 9. tranzitiv A trage, a trasa linii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: trage trasa attach_file un exemplu
    exemple
    • Duc o tangentă la cerc.
      surse: DLRLC
  • 10. reflexiv A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva.
    exemple
    • De sfîntu-Vasile s-a dus cu flăcăii la urat. SADOVEANU, O. I 354.
      surse: DLRLC
    • Mă întrebă o dată unde mă duceam. Îi spusei că la Academie. M. I CARAGIALE, C. 113.
      surse: DLRLC
    • Se ducea adesea prin grădină. ISPIRESCU, L. 83.
      surse: DLRLC
    • Mîni dimineață ne ducem la Piatră. SADOVEANU, B 65.
      surse: DLRLC
    • Vezi, rindunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU, O. I 235.
      surse: DLRLC
    • Eu, mîndruță, plec, mă duc... Pleacă-te să te sărut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • S-a dus glonț la el, pînă a ajuns în răscrucea blestemată. POPA, V. 333.
        surse: DLRLC
      • Neagu, cum scăpa de la vapor, se ducea întins la Evantia. BART, E. 167.
        surse: DLRLC
      • Se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucurie. CREANGĂ, P. 44.
        surse: DLRLC
    • 10.2. expresie A se duce în treaba lui (sau în treabă-și sau într-ale sale) = a-și vedea de drum.
      surse: DLRLC sinonime: pleca attach_file 2 exemple
      exemple
      • Se duse fiecare într-ale sale. ISPIRESCU, L. 99.
        surse: DLRLC
      • După ce s-a sfîrșit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor. CREANGĂ, P. 5.
        surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A se duce pe aci încolo = a o șterge, a se cărăbăni.
      surse: DLRLC sinonime: cărăbăni pleca
    • 10.4. expresie A se duce ca vântul (și ca gândul) = a se duce foarte repede.
      surse: DLRLC
    • 10.5. expresie A se duce în lume (sau în toată lumea sau în lumea largă).
      surse: DLRLC
    • 10.6. expresie popular A se duce după cineva = a se mărita.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mărita attach_file 2 exemple
      exemple
      • Eu, Costane, după el nu mă duc... că-i colțat și hîd. CAMILAR, N. I 29.
        surse: DLRLC
      • După ciobănel m-oi duce, Că gurița lui e dulce! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 75.
        surse: DLRLC
    • 10.7. expresie A i se duce ochii (sau inima) după cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva, a se îndrăgosti de cineva.
      exemple
      • [Fetele erau] așa de frumoase și de drăgălașe, că ți se ducea inima după dînsele. SBIERA, P. 150.
        surse: DLRLC
    • 10.8. expresie A se tot duce = a merge fără încetare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • S-a tot dus cale de trei zile. RETEGANUL, P. V 29.
        surse: DLRLC
      • Ivan începe iar a cînta și se tot duce înainte. CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
      • Se tot duc, se duc mereu. EMINESCU, O. I 104.
        surse: DLRLC
    • 10.9. expresie A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Apoi te du-n știrea lui d-zeu. RETEGANUL, P. III 54.
        surse: DLRLC
      • Să se ducă în plata lui dumnezeu. CREANGĂ, P. 292.
        surse: DLRLC
    • 10.10. expresie A se duce pe copcă.
      surse: DLRLC
    • 10.11. expresie A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui.
      exemple
      • Cînd eu strig în conferință că se duce școala de rîpă, d-ta taci. SEBASTIAN, T. 213.
        surse: DLRLC
    • 10.12. expresie Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.13. Este folosit în imprecații.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Du-te (sau ducă-se) dracului (sau la dracul, focului, la păcatele, pe urlați, în boală etc.)!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Vorbăria pudrată, domoală... Prea îmbuibată, măcar că-i goală, Nici o scofală, Ducă-se dracului! DEȘLIU, G. 9.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Ba mai du-te și dracului. RETEGANUL, P. I 23.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • A lăsat și bani și tot și s-a dus pe urlați, după ceilalți. CREANGĂ, P. 60.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.14. A colinda, a cutreiera (fără țintă).
      exemple
      • Mă duc, mă duc mereu pe-un drum Ce se pierde-n depărtări de fum. BENIUC, V. 20.
        surse: DLRLC
      • Se duse așa, în neștire, în ograda cu pruni. DELAVRANCEA, H. T. 150.
        surse: DLRLC
      • Mergea Ivan... fără să știe unde se duce. CREANGĂ, P. 297.
        surse: DLRLC
    • 10.15. A pluti pe apă sau a zbura în aer.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pluti zbura attach_file un exemplu
      exemple
      • Se duse butoiul pe Dunăre. ISPIRESCU, L. 354.
        surse: DLRLC
  • 11. reflexiv (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia.
    exemple
    • Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. COȘBUC, P. I 277.
      surse: DLRLC
    • Asemene pietre fac podoaba împărăției mele; nu se găsesc altele mai mari și mai frumoase decît aceste la nici o împărăție, și de aceea s-a dus vestea în toată lumea. CREANGĂ, P. 218.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Numai de s-ar duce noaptea asta blestemată mai repede. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 328.
      surse: DLRLC
    • Ia acuși se duce noaptea, și vai! de odihna noastră. CREANGĂ, P. 253.
      surse: DLRLC
    • S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării, S-au dus zilele babei și nopțile vegherii. ALECSANDRI, O. 174.
      surse: DLRLC
  • 13. reflexiv A se sfârși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: muri (vb.) sfârși attach_file 6 exemple
    exemple
    • Cei ce s-au dus, nimica nu mai vor. JEBELEANU, C. 34.
      surse: DLRLC
    • Noroc de trăgători... că altfel mă duceam și eu. CAMILAR, N. I 286.
      surse: DLRLC
    • Să n-avem noi un copil măcar care... să ne închiză ochii cînd o fi să ne ducem! DELAVRANCEA, S. 241.
      surse: DLRLC
    • Și nu cumva să faci de altfel, că te-ai dus de pe fața pămîntului. CREANGĂ, P. 233.
      surse: DLRLC
    • figurat S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora. EMINESCU, O. I 184.
      surse: DLRLC
    • Mă gîndesc la trecut... toate s-au dus, s-au scufundat în neștiut. SADOVEANU, O. VII 191.
      surse: DLRLC
  • 14. intranzitiv A rezista la...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rezista ține attach_file 3 exemple
    exemple
    • Era singurul care nu ducea la băutură. M. I. CARAGIALE, C. 16.
      surse: DLRLC
    • [Bradul] sănătos din fire, și-a împletit inima și a dus la necazuri ca un sfînt. BASSARABESCU, V. 49.
      surse: DLRLC
    • Cum puteți duce fără pîne? RETEGANUL, P. IV 41.
      surse: DLRLC

etimologie:

duș dușa dușă

  • 1. Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Își instalase o baie cu duș automat. C. PETRESCU, Î. I 8.
      surse: DLRLC
  • 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. prin extensiune Spălare etc. făcută prin acest mijloc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • A recomandat, zeci de ani, dușurile reci pentru cei nervoși și acum le condamnă. CAMIL PETRESCU, U. N. 80.
        surse: DLRLC
      • Înviorați după dușul rece... au plecat repede la gară. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 164.
        surse: DLRLC
    • 2.2. figurat Vorbă, veste, întâmplare neașteptată și neplăcută.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

du-te-vino

  • 1. Mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri.
    exemple
    • Acel du-te, vino al oamenilor de legătură nu bătea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU, O. II 247.
      surse: DLRLC
    • Deasupra celor patru terase largi e un neîntrerupt du-te-vino de vagonete. BOGZA, C. O. 184.
      surse: DLRLC

etimologie: