CHELTUI, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. [Prez. ind. și: cheltui] – Din magh. költeni.

cheltui [At: COD. VOR. 30/14 / V: (înv) chiel~, chil~ / Pzi: ~iesc și (Trs) ~ui / E: mg költeni] 1 vr A se risipi. 2-3 vt A da bani pentru a procura ceva sau spre a atinge un scop. 4 vt A cumpăra. 5 vt A suporta sumele de bani cerute de ceva. 6 vt A-și întrebuința banii sau averea spre a ajuta pe cineva. 7 vt (Pex) A da bani nechibzuit Si: a irosi, a prăpădi, a risipi. 8 vt (Cu complementele mâncare, băutură) A consuma. 9 vt (Trs; înv) A vinde. 10 (Îrg; irn) A mărita. 11-12 vtr A se face sau a avea cheltuieli (mari) cu ceva. 13 vr A se întrebuința bani mulți spre a ajunge ceva. 14 vs (Înv) A se întreține. 15 vt A consuma energie spre a ajunge la ceva. 16 vt A întrebuința timpul spre a ajunge la ceva. 17 vt A petrece (timpul, viața) cu ceva (sau cu cineva). 18 vt (D. bunuri materiale sau morale) A întrebuința. 19 vr (D. oameni) A se consuma fizic și intelectual.

CHELTUI, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva, pentru a ajuta pe cineva etc.; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etc. 2. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Din magh. költeni.

CHELTUI, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrebuința bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva; (cu sens peiorativ) a risipi, a irosi. Și-a cheltuit o bună parte din salariu. ▭ Cine trece, se oprește... Bea vin, punga-și cheltuiește. ALECSANDRI, P. P. 347. 2. Fig. (Cu privire la energie, putere, timp etc.) A întrebuința, a consuma, a folosi. Pentru a stabili normele alimentare, trebuie să știm cîtă energie cheltuiește organismul în 24 de ore. ▭ Stătuse noaptea pînă tîrziu ca să-și scoată timpul cheltuit cu garda. V. ROM. noiembrie 1953, 131. În anii 1902-1904 muncitorii au cheltuit multă energie în lupta pentru cucerirea comitetelor corporațiilor. IST. R.P.R. 456. ◊ Refl. pas. Expansiunea forțelor psihice, neputîndu-se cheltui în afară, se va concentra înăuntru. GHEREA, ST. CR. II 298. ♦ Refl. (Franțuzism, despre oameni) A-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice. Uite Spallazini cum se cheltuiește și se agită. CAMIL PETRESCU, T. II 191.

CHELTUI, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrebuința banii pentru a cumpăra sau a plăti ceva; (peior.) a risipi, a irosi banii. 2. Fig. A consuma, a folosi energie, timp etc. – Magh. költeni.

A CHELTUI ~iesc tranz. 1) (bani) A folosi în calitate de contravaloare (pentru mărfuri, servicii prestate etc.). 2) (bani, avere) A folosi în mod nechibzuit; a risipi; a irosi. 3) (bunuri materiale) A întrebuința pentru a-și satisface cerințele proprii sau pentru a obține alte produse; a consuma. /<ung. költeni

A SE CHELTUI mă cheltui intranz. pop. A-și risipi forțele intelectuale sau fizice. /<ung. költeni

cheltuì v. 1. a întrebuința bani la ceva 2. fig. a risipi: nu vă cheltuiți puterile în zadar. [Ung. KÖLTENI].

chiltui v vz cheltui

cheltuĭésc v. tr. (ung. költeni). Daŭ banĭ pe ceva. Fig. Risipesc: a cheltuĭ puterea. Consum, întrebuințez: această fabrică cheltuĭește multă apă.

cheltui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cheltuiesc/cheltui, 2 sg. cheltuiești/cheltui, 3 sg. cheltuiește/cheltuie, imperf. 1 cheltuiam; conj. prez. 1 sg. să cheltuiesc/să cheltui, 3 să cheltuiască/să cheltuie

cheltui (a cheltui) vb., ind. prez. 1 sg. cheltuiesc / cheltui, imperf. 3 sg. cheltuia; conj. prez. 3 să cheltuiască / să cheltuie

cheltui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cheltuiesc, imperf. 3 sg. cheltuia; conj. prez. 3 sg. și pl. cheltuiască

cheltui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cheltuiesc, conj. cheltuiască)

cheltuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

CHELTUI vb. v. desface, plasa, vinde.

CHELTUI vb. 1. a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăștia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, (livr.) a prodiga, (înv. și reg.) a prăda, (reg.) a mătrăși, a părădui, (Transilv.) a spesa, (înv.) a rășchira, (grecism înv.) a afierosi, (fig.) a înghiți, a mânca, a păpa, a toca. (Și-a ~ averea; își ~ banii pe toate fleacurile.) 2. v. consuma.

CHELTUI vb. 1. a arunca, a azvîrli, a irosi, a împrăștia, a prăpădi, a risipi, a zvîrli, (livr.) a prodiga, (înv. și reg.) a prăda, (reg.) a mătrăși, a părădui, (Transilv.) a spesa, (înv.) a rășchira, (grecism înv.) a afierosi, (fig.) a înghiți, a mînca, a păpa, a toca. (Si-a ~ averea; își ~ banii pe toate fleacurile.) 2. a consuma. (~ energie.)

cheltui vb. v. DESFACE. PLASA. VINDE.

A cheltui ≠ a economisi, a strânge

cheltui (cheltuiesc, cheltuit), vb. – 1. A da o sumă de bani pentru a cumpăra sau plăti ceva. – 2. A irosi, a prăpădi, a risipi. – 3. (Trans.) A vinde. – 4. (Refl., înv.) A face cheltuieli. – 5. (Refl.) A se strădui. Mag. költeni „a cheltui” (Cihac, II, 488). – Der. cheltuială, s. f. (faptul de a cheltui; bani cheltuiți; risipă; înv., provizii, merinde); cheltuielnic (var. cheltuios), adj. (înv., risipitor); cheltuitor, adj. (risipitor). Din rom. provine rut. keltuwati „a cheltui” (Miklosich, Wander., 16, cf. Berneker 500).

OLEUM ET OPERAM PERDIDISTI, AMICE! (lat.) ți-ai cheltuit zadarnic uleiul (din lampă) și osteneala, prietene! – Dicton latin. Se adresează autorului unei lucrări nereușite, pentru elaborarea căreia acesta a cheltuit multe nopți de veghe și multă energie.