13 intrări

Articole pe această temă:

303 definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

a3 pp [At: DA ms / E: fr á] De câte.

a1 sm [At: DA / E: lat a] 1 Prima literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător primei litere a alfabetului (vocală deschisă, nerotunjită, medială). 3 (Fam; îe) De la ~ la z De la început până la sfârșit. 4 (Fam; îae) în întregime.

a5 arp [At: DA / E: nct] Înlocuiește numele obiectului posedat.

a4 i [At: MARCOVICI, C / V: aa, aha1 / E: fo] Sunet reflex care exprimă: 1 Mirare. 2 Admirație. 3 Entuziasm. 4 Satisfacție. 5 Plăcere. 6 Durere. 7 Necaz. 8 Supărare. 9 Regret. 10 Indignare. 11 Reamintire bruscă a ceva uitat.

a2 pp [At: DOSOFTEI, V. S. 12/1 / E: lat ad] La.

a6- [At: DEX2 / E: fr a-] 1-2 Element de compunere care indică absența, excluderea etc.

A2 interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.

A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

A1, a, s. m. 1. Prima literă a alfabetului limbii române. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime. 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).[Pl. și: (1, n.) a-uri]

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic.Lat. ad.

A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic.Lat. ad.

A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

A2 interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).

A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

A4 prep. (Cu sens distributiv, precedînd numerale) De cîte... Trei caiete a un leu.

A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită, cea mai deschisă din seria medială. ◊ Expr. De la a (pînă) la z = de la început pînă la sfîrșit; de la alfa la omega.

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A vorbi. A citi. ◊ (Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție) I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3. E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226. Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155. Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Vîntul venea vîjîind din timpii, trecea prin finețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147. Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371. Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336. Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8. ◊ (Construcția prepozițională exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare) O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156. A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222. Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151. ♦ În semn de... Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167. Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458. Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139. Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106. 3. (Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărîte sau împreună cu pronume nehotărîte, construcții cu valoare de genitiv) Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. Atotștiutor. 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimînd un raport local) De-a curmezișul. De-a latul.Locomotiva scundă... trăgea încet șa e vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5. Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimînd un raport modal) De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.

A2 interj. (Adesea lungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: a) surprindere, mirare. A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32; b) admirație, entuziasm. Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A ! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375; c) plăcere, satisfacție. Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191. Să ciocnim, giupîne ! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329; d) bucurie răutăcioasă, triumf. A! a! bine ți-a făcut! e) necaz, supărare. A! ce copil neastîmpărat! f) întristare, regret. A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat! g) indignare, amenințare. A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt.A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152. 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere. A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.

Intrare: al
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular al a
plural ai, a ale, a
genitiv-dativ singular alui alei, ale
plural alor alor
Intrare: ăl
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular ăl a
plural ăi ale
genitiv-dativ singular ălui ălei
plural ălor ălor
Intrare: vrea (verb auxiliar)
vrea (verb auxiliar) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vrea singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) voi, oi
a II-a (tu) vei, ei, ăi, oi, îi
a III-a (el, ea) va, o, a
plural I (noi) vom, om
a II-a (voi) veți, eți, ăți, oți, îți
a III-a (ei, ele) vor, or
Intrare: avea (verb auxiliar)
avea (verb auxiliar) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am, aș
a II-a (tu) ai
a III-a (el, ea) a, ar
plural I (noi) am
a II-a (voi) ați
a III-a (ei, ele) au, ar
Intrare: ångström
ångström substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular 'ångström 'ångströmul
plural 'ångströmi 'ångströmii
genitiv-dativ singular 'ångström 'ångströmului
plural 'ångströmi 'ångströmilor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular å
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ä
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ă ă-ul
plural ă-uri ă-urile
genitiv-dativ singular ă ă-ului
plural ă-uri ă-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: â
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular â â-ul
plural â-uri â-urile
genitiv-dativ singular â â-ului
plural â-uri â-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: a (literă)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular a a-ul
plural a-uri a-urile
genitiv-dativ singular a a-ului
plural a-uri a-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: a(n) (prefix)
Intrare: a (interj.)
Surse flexiune: DOR
Surse flexiune: DOR
Intrare: a (prep.)
Surse flexiune: DOR
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ochiul-boului-a-ferigei
plural
genitiv-dativ singular ochiului-boului-a-ferigei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarba-datului-și-a-faptului
iarba-datului-și-a-faptului substantiv feminin articulat (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iarba-datului-și-a-faptului
plural
genitiv-dativ singular ierbii-datului-și-a-faptului
plural
vocativ singular
plural

a (interj.) aa aaa

  • 1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:
    surse: DEX '09 sinonime: ah
    • 1.1. surprindere, mirare.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.
        surse: DLRLC
      • A, te-am prins!
        surse: DEXI
    • 1.2. admirație, entuziasm.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A ! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.
        surse: DLRLC
      • A, ce rochie frumoasă!
        surse: DEXI
    • 1.3. plăcere, satisfacție.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exemple
      exemple
      • Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.
        surse: DLRLC
      • Să ciocnim, giupîne ! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.
        surse: DLRLC
      • Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!
        surse: DEXI
    • 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! a! bine ți-a făcut!
        surse: DLRLC
    • 1.5. necaz, supărare, durere.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! ce copil neastîmpărat!
        surse: DLRLC
    • 1.6. întristare, regret.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!
        surse: DLRLC
      • Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!
        surse: DEXI
    • 1.7. indignare, amenințare.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exemple
      exemple
      • A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.
        surse: DLRLC
      • N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.
        surse: DLRLC
      • A, din ăștia-mi ești?
        surse: DEXI
  • 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX sinonime: ah 2 exemple
    exemple
    • A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.
      surse: DLRLC
    • Ți-ai amintit? – A, asta era!
      surse: DEXI

etimologie:

a (literă)

etimologie:

a (prep.)

  • 1. Formează numerale distributive; de câte...
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DE 3 exemple
    exemple
    • 3 saci a 80 de kg.
      surse: DEX '09 DLRM
    • Trei caiete a un leu.
      surse: DLRLC
    • Două cărți a 100 de pagini.
      surse: DEXI
  • 2. Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE un exemplu
    exemple
    • A lucra. A vorbi. A citi.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. (Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226.
        surse: DLRLC
      • Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155.
        surse: DLRLC
      • Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.
        surse: DLRLC
  • 3. Exprimă un raport de comparație sau de asemănare.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC NODEX DE 5 exemple
    exemple
    • Miroase a pământ. Miroase a tămâie. Miroase a urs. Miroase a trandafir. Miroase a fân.
      surse: DEX '09 DLRM DEXI DLRC NODEX DE
    • Vîntul venea vîjîind din cîmpii, trecea prin fînețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371.
      surse: DLRLC
    • Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336.
      surse: DLRLC
    • Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Construcția prepozițională ce exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare, un raport prezumtiv.
      surse: DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156.
        surse: DLRLC
      • A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222.
        surse: DLRLC
      • Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151.
        surse: DLRLC
      • Nu-i a bine. Vremea e a ploaie.
        surse: NODEX
    • 3.2. În semn de...
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI DE 5 exemple
      exemple
      • Fluieră a pagubă.
        surse: DEX '09 DLRM DEXI DE
      • Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167.
        surse: DLRLC
      • Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458.
        surse: DLRLC
      • Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139.
        surse: DLRLC
      • Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106.
        surse: DLRLC
  • 4. Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărâte sau împreună cu pronume nehotărâte, construcții cu valoare de genitiv.
    surse: DLRLC DEXI 2 exemple
    exemple
    • Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40.
      surse: DLRLC
    • Cărțile a doi copii. Simbolul a ceva.
      surse: DEXI
  • 5. Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și a unor substantive și adjective (în care este inclus tot).
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC un exemplu
    exemple
    • De-a dreapta, de-a baba oarba. Atoatevăzător, atotputernic, atotcuprinzător, atotștiutor. Acasă
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI
  • 6. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimând un raport local.
    surse: DLRLC DE 3 exemple
    exemple
    • De-a curmezișul. De-a latul.
      surse: DLRLC
    • Locomotiva scundă... trăgea încet șase vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5.
      surse: DLRLC
    • Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37.
      surse: DLRLC
  • 7. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimând un raport modal.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.
      surse: DLRLC

etimologie:

ä ångström

  • 1. metrologie (Sub forma Ä) Simbol pentru angström.
    surse: DE

etimologie:

ångström ä å

  • 1. fizică Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.
    surse: DEX '09 DLRM MDA2
  • diferențiere Unitate de măsură pentru lungimi de undă, care se folosește în optică, spectrografie, cristalografie și fizica atomică, egală cu 1/10000 dintr-un micron.
    surse: DN
  • comentariu simbol Å
    surse: DOOM 2 DE

etimologie:

a(n) (prefix) a an

  • 1. Element de compunere care indică absența, excluderea etc.
    surse: DEX '09 MDA2 un exemplu
    exemple
    • Amoral, anhidru.
      surse: DEX '09 MDA2
    • 1.1. „Privativ”, „negativ”.
      surse: MDN '00

etimologie:

ă

etimologie:

â

  • 1. A treia literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09
  • 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).
    surse: DEX '09

etimologie:

ochiul-boului-a-ferigei

etimologie: