52 de intrări

Articole pe această temă:

408 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

a1 sm [At: DA / E: lat a] 1 Prima literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător primei litere a alfabetului (vocală deschisă, nerotunjită, medială). 3 (Fam; îe) De la ~ la z De la început până la sfârșit. 4 (Fam; îae) în întregime.

a3 pp [At: DA ms / E: fr á] De câte.

a4 i [At: MARCOVICI, C / V: aa, aha1 / E: fo] Sunet reflex care exprimă: 1 Mirare. 2 Admirație. 3 Entuziasm. 4 Satisfacție. 5 Plăcere. 6 Durere. 7 Necaz. 8 Supărare. 9 Regret. 10 Indignare. 11 Reamintire bruscă a ceva uitat.

a2 pp [At: DOSOFTEI, V. S. 12/1 / E: lat ad] La.

a6- [At: DEX2 / E: fr a-] 1-2 Element de compunere care indică absența, excluderea etc.

a5 arp [At: DA / E: nct] Înlocuiește numele obiectului posedat.

A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

A2 interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.

A1, a, s. m. 1. Prima literă a alfabetului limbii române. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime. 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).[Pl. și: (1, n.) a-uri]

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic.Lat. ad.

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic.Lat. ad.

A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.

A2 interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).

A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită, cea mai deschisă din seria medială. ◊ Expr. De la a (pînă) la z = de la început pînă la sfîrșit; de la alfa la omega.

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A vorbi. A citi. ◊ (Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție) I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3. E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226. Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155. Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Vîntul venea vîjîind din timpii, trecea prin finețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147. Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371. Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336. Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8. ◊ (Construcția prepozițională exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare) O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156. A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222. Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151. ♦ În semn de... Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167. Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458. Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139. Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106. 3. (Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărîte sau împreună cu pronume nehotărîte, construcții cu valoare de genitiv) Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. Atotștiutor. 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimînd un raport local) De-a curmezișul. De-a latul.Locomotiva scundă... trăgea încet șa e vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5. Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimînd un raport modal) De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.

A2 interj. (Adesea lungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: a) surprindere, mirare. A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32; b) admirație, entuziasm. Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375; c) plăcere, satisfacție. Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, domprofesor. SEBASTIAN, T. 191. Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329; d) bucurie răutăcioasă, triumf. A! a! bine ți-a făcut! e) necaz, supărare. A! ce copil neastîmpărat! f) întristare, regret. A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat! g) indignare, amenințare. A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt.A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152. 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere. A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.

A4 prep. (Cu sens distributiv, precedînd numerale) De cîte... Trei caiete a un leu.

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ ♦ În semn de... Fluiera a pagubă (ISPIRESCU). 3. (Servește la alcătuirea unor construcții corespunzătoare genitivului). Atoateștiutor. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. ♦ (Cu valoare de articol posesiv) Să le lege de codițele a trei cai neînhămați (RETEGANUL). 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale) De-a dreapta.Lat. ad.

A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit.

A2 interj. 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: surprindere; admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare etc. 2. Exlamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis.

arată toate definițiile

Intrare: a (interj.)
a3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • a
interjecție (I10)
  • aa
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • aaa
Intrare: a (literă)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • a
plural
  • a
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
a1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • a
  • a-ul
  • a-u‑
plural
  • a-uri
  • a-urile
genitiv-dativ singular
  • a
  • a-ului
plural
  • a-uri
  • a-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: a (prep.)
a4 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • a
Intrare: a (sufix)
sufix (I7-S)
  • a
Intrare: a cappella
compus
  • a cappella
compus
  • a capella
Intrare: a deux
a deux
compus
  • a deux
Intrare: a fresco
Intrare: a posteriori
  • silabație: -ri-o-ri
compus
Surse flexiune: DOR
  • a posteriori
aposteriori adverb
adverb (I8)
  • aposteriori
Intrare: a priori
compus
Surse flexiune: DOR
  • a priori
apriori adverb
adverb (I8)
  • apriori
Intrare: a(n) (prefix)
prefix (I7-P)
  • a
prefix (I7-P)
  • an
Intrare: ah (interj.)
ah1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • ah
  • a
Intrare: al
al1 (art.) articol
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • al
  • a
plural
  • ai
  • a
  • ale
  • a
genitiv-dativ singular
  • alui
  • alei
  • ale
plural
  • alor
  • alor
Intrare: amper
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amper
  • amperul
  • amperu‑
plural
  • amperi
  • amperii
genitiv-dativ singular
  • amper
  • amperului
plural
  • amperi
  • amperilor
vocativ singular
plural
A simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • A
Intrare: ångström
ångström substantiv masculin
  • silabație: ång-ström
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ångström
  • ångströmul
  • ångströmu‑
plural
  • ångströmi
  • ångströmii
genitiv-dativ singular
  • ångström
  • ångströmului
plural
  • ångströmi
  • ångströmilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Å
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Ä
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: arie (sup.)
arie1 (s.f.) substantiv feminin
  • silabație: a-ri-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arie
  • aria
plural
  • arii
  • ariile
genitiv-dativ singular
  • arii
  • ariei
plural
  • arii
  • ariilor
vocativ singular
plural
A simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • A
Intrare: avea
verb (VT514)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
  • avere
  • avut
  • avutu‑
  • având
  • avându‑
singular plural
  • ai
  • aibi
  • aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
(să)
  • am
  • aveam
  • avui
  • avusei
  • avusesem
  • avusem
a II-a (tu)
  • ai
(să)
  • ai
  • aibi
  • aveai
  • avuși
  • avuseși
  • avuseseși
  • avuseși
a III-a (el, ea)
  • are
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • avea
  • avu
  • avuse
  • avusese
  • avuse
plural I (noi)
  • avem
(să)
  • avem
  • aveam
  • avurăm
  • avuserăm
  • avuseserăm
  • avusesem
  • avuserăm
  • avusem
a II-a (voi)
  • aveți
(să)
  • aveți
  • aveați
  • avurăți
  • avuserăți
  • avuseserăți
  • avuseseți
  • avuserăți
  • avuseți
a III-a (ei, ele)
  • au
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • aveau
  • avu
  • avuseră
  • avuseseră
  • avuseră
verb (V514-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
  • aș
a II-a (tu)
  • ai
a III-a (el, ea)
  • a
  • ar
plural I (noi)
  • am
a II-a (voi)
  • ați
a III-a (ei, ele)
  • au
  • ar
Intrare: ă
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ă
plural
  • ă
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
ă2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ă
  • ă-ul
  • ă-u‑
plural
  • ă-uri
  • ă-urile
genitiv-dativ singular
  • ă
  • ă-ului
plural
  • ă-uri
  • ă-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: ăl
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăl
  • a
plural
  • ăi
  • ale
genitiv-dativ singular
  • ălui
  • ălei
plural
  • ălor
  • ălor
Intrare: ăla
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăla
  • aia
plural
  • ăia
  • alea
genitiv-dativ singular
  • ăluia
  • ăleia
plural
  • ălora
  • ălora
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ăl
  • a
plural
  • ăi
  • ale
genitiv-dativ singular
  • ălui
  • ălei
plural
  • ălor
  • ălor
Intrare: â
substantiv neutru (N24--)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • â
  • â-ul
  • â-u‑
plural
  • â-uri
  • â-urile
genitiv-dativ singular
  • â
  • â-ului
plural
  • â-uri
  • â-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: de-a
compus
  • de-a
Intrare: de-a azvârlita
de-a azvârlita locuțiune adverbială
compus
  • de-a azvârlita
Intrare: de-a baba-gaia
de-a baba-gaia locuțiune adverbială
compus
  • de-a baba-gaia
Intrare: de-a binelea
de-a binelea
locuțiune, expresie, compus (I5)
  • de-a binelea
de-a-binele
compus
  • de-a-binele
deabinele adverb
adverb (I8)
  • deabinele
Intrare: de-a bușilea
de-a bușilea
compus
  • de-a bușilea
de-a bușile
compus
  • de-a bușile
de-a bușele
compus
  • de-a bușele
Intrare: de-a cufundul
de-a cufundul locuțiune adverbială
compus
  • de-a cufundul
Intrare: de-a curmezișul
de-a curmezișul locuțiune adverbială
compus
  • de-a curmezișul
de-a-curmezișul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-curmezișul
Intrare: de-a dreptul
de-a dreptul locuțiune adverbială
compus
  • de-a dreptul
de-a-dreptul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-dreptul
Intrare: de-a dura
compus
  • de-a dura
compus
  • de-a-dura
Intrare: de-a face
compus
  • de-a face
Intrare: de-a fir a păr
de-a fir a păr locuțiune adverbială
compus
  • de-a fir a păr
Intrare: de-a gata
compus
  • de-a gata
compus
  • de-a-gata
Intrare: de-a latul
compus
  • de-a latul
de-a-latul
compus
  • de-a-latul
Intrare: de-a lungul
compus
  • de-a lungul
compus
  • de-a-lungul
Intrare: de-a măruntul
de-a măruntul locuțiune adverbială
compus
  • de-a măruntul
de-a-măruntul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-măruntul
Intrare: de-a rândul
de-a rândul locuțiune adverbială
compus
  • de-a rândul
de-a-rândul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-rândul
Intrare: de-a roata
compus
  • de-a roata
compus
  • de-a-roata
Intrare: de-a rostogolul
de-a rostogolul locuțiune adverbială
compus
  • de-a rostogolul
de-a-rostogolul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-rostogolul
Intrare: de-a sila
compus
  • de-a sila
compus
  • de-a-sila
Intrare: de-a stânga
de-a stânga locuțiune adverbială
compus
  • de-a stânga
de-a-stânga locuțiune adverbială
compus
  • de-a-stânga
Intrare: de-a surda
compus
  • de-a surda
compus
  • de-a-surda
Intrare: de-a tumba
compus
  • de-a tumba
compus
  • de-a-tumba
Intrare: de-a valma
compus
  • de-a valma
compus
  • de-a-valma
deavalma adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: Șăineanu, ed. VI
  • deavalma
Intrare: de-a-dușca
compus
  • de-a-dușca
Intrare: de-a-n picioarelea
de-a-n picioarelea locuțiune adverbială
compus
  • de-a-n picioarelea
de-a-n picioarele locuțiune adverbială
compus
  • de-a-n picioarele
Intrare: de-a-ntregul
de-a-ntregul locuțiune adverbială
compus
Surse flexiune: IVO-III
  • de-a-ntregul
Intrare: de-al
de-al
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • de-al
  • de-a
plural
  • de-ai
  • de-ale
genitiv-dativ singular
  • de-alui
  • de-alei
plural
  • de-alor
  • de-alor
Intrare: deavolna
deavolna adverb
adverb (I8)
  • deavolna
de-a-volna adverb
compus
  • de-a-volna
volna adverb
adverb (I8)
  • volna
Intrare: iarba-datului-și-a-faptului
iarba-datului-și-a-faptului substantiv feminin articulat (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarba-datului-și-a-faptului
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbii-datului-și-a-faptului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-d-a-mică
muscă-d-a-mică substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-d-a-mi
  • musca-d-a-mi
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-d-a-mi
  • muștei-d-a-mi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochiul-boului-a-ferigei
plural
genitiv-dativ singular
  • ochiului-boului-a-ferigei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: vrea
verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
  • vra
  • vrere
  • vrut
  • vrutu‑
  • vrând
  • vrându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vreau
  • vrau
  • vream
  • vram
  • vrui
  • vrusei
  • vrusesem
  • vrusem
a II-a (tu)
  • vrei
  • vrai
(să)
  • vrei
  • vrai
  • vreai
  • vrai
  • vruși
  • vruseși
  • vruseseși
  • vruseși
a III-a (el, ea)
  • vrea
  • vra
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vrea
  • vra
  • vru
  • vruse
  • vrusese
  • vruse
plural I (noi)
  • vrem
(să)
  • vrem
  • vream
  • vram
  • vrurăm
  • vruserăm
  • vruseserăm
  • vrusesem
  • vruserăm
  • vrusem
a II-a (voi)
  • vreți
(să)
  • vreți
  • vreați
  • vrați
  • vrurăți
  • vruserăți
  • vruseserăți
  • vruseseți
  • vruserăți
  • vruseți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vreau
  • vrau
  • vru
  • vruseră
  • vruseseră
  • vruseră
verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voi
  • oi
a II-a (tu)
  • vei
  • ei
  • ăi
  • oi
  • îi
  • ‑i
a III-a (el, ea)
  • va
  • o
  • a
plural I (noi)
  • vom
  • om
a II-a (voi)
  • veți
  • eți
  • ăți
  • oți
  • îți
  • ‑ți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • or
verb (VT408)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vroi
  • vroire
  • vroit
  • vroitu‑
  • vroind
  • vroindu‑
singular plural
  • vroiește
  • vroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vroiesc
(să)
  • vroiesc
  • vroiam
  • vroii
  • vroisem
a II-a (tu)
  • vroiești
(să)
  • vroiești
  • vroiai
  • vroiși
  • vroiseși
a III-a (el, ea)
  • vroiește
(să)
  • vroiască
  • vroia
  • vroi
  • vroise
plural I (noi)
  • vroim
(să)
  • vroim
  • vroiam
  • vroirăm
  • vroiserăm
  • vroisem
a II-a (voi)
  • vroiți
(să)
  • vroiți
  • vroiați
  • vroirăți
  • vroiserăți
  • vroiseți
a III-a (ei, ele)
  • vroiesc
(să)
  • vroiască
  • vroiau
  • vroi
  • vroiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voi
  • voire
  • voit
  • voitu‑
  • voind
  • voindu‑
singular plural
  • voiește
  • voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voiesc
(să)
  • voiesc
  • voiam
  • voii
  • voisem
a II-a (tu)
  • voiești
(să)
  • voiești
  • voiai
  • voiși
  • voiseși
a III-a (el, ea)
  • voiește
(să)
  • voiască
  • voia
  • voi
  • voise
plural I (noi)
  • voim
(să)
  • voim
  • voiam
  • voirăm
  • voiserăm
  • voisem
a II-a (voi)
  • voiți
(să)
  • voiți
  • voiați
  • voirăți
  • voiserăți
  • voiseți
a III-a (ei, ele)
  • voiesc
(să)
  • voiască
  • voiau
  • voi
  • voiseră
verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
singular plural
  • va
  • vă
  • vați
  • vareți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • va
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

a (interj.) aa aaa

  • 1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:
    surse: DEX '09 sinonime: ah (interj.)
    • 1.1. surprindere, mirare.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.
        surse: DLRLC
      • A, te-am prins!
        surse: DEXI
    • 1.2. admirație, entuziasm.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.
        surse: DLRLC
      • A, ce rochie frumoasă!
        surse: DEXI
    • 1.3. plăcere, satisfacție.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exemple
      exemple
      • Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.
        surse: DLRLC
      • Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.
        surse: DLRLC
      • Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!
        surse: DEXI
    • 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! a! bine ți-a făcut!
        surse: DLRLC
    • 1.5. necaz, supărare, durere.
      surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exemplu
      exemple
      • A! ce copil neastîmpărat!
        surse: DLRLC
    • 1.6. întristare, regret.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exemple
      exemple
      • A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!
        surse: DLRLC
      • Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!
        surse: DEXI
    • 1.7. indignare, amenințare.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exemple
      exemple
      • A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.
        surse: DLRLC
      • N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.
        surse: DLRLC
      • A, din ăștia-mi ești?
        surse: DEXI
  • 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX sinonime: ah (interj.) 2 exemple
    exemple
    • A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.
      surse: DLRLC
    • Ți-ai amintit? – A, asta era!
      surse: DEXI

etimologie:

a (literă)

  • 1. Prima literă a alfabetului limbii române.
    surse: MDA2 DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE
    • 1.1. expresie De la a (până) la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime; de la alfa la omega.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2
  • 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).
    surse: MDA2 DEX '09 DLRM DEXI DLRC
  • 3. Semn grafic pentru această literă (a, A).
    surse: DEXI
  • 4. muzică Notație literală pentru sunetul la în țările germanice.
    surse: DEXI DE
  • 5. metrologie (Sub forma A) Simbol pentru amper.
    surse: DEXI DE
  • 6. matematică (Sub forma A) Simbol pentru arie.
    surse: DEXI DE
  • 7. chimie (Sub forma A) Numele unei vitamine.
    surse: DEXI
  • 8. medicină (Sub forma A II) Numele unei grupe sangvine.
    surse: DEXI
  • 9. logică Simbol pentru judecățile universal-afirmative.
    surse: DEXI DE

etimologie:

a (prep.)

  • 1. Formează numerale distributive; de câte...
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DE 3 exemple
    exemple
    • 3 saci a 80 de kg.
      surse: DEX '09 DLRM
    • Trei caiete a un leu.
      surse: DLRLC
    • Două cărți a 100 de pagini.
      surse: DEXI
  • 2. Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE un exemplu
    exemple
    • A lucra. A vorbi. A citi.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226.
        surse: DLRLC
      • Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155.
        surse: DLRLC
      • Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.
        surse: DLRLC
  • 3. Exprimă un raport de comparație sau de asemănare.
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC NODEX DE 5 exemple
    exemple
    • Miroase a pământ. Miroase a tămâie. Miroase a urs. Miroase a trandafir. Miroase a fân.
      surse: DEX '09 DLRM DEXI DLRC NODEX DE
    • Vîntul venea vîjîind din cîmpii, trecea prin fînețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371.
      surse: DLRLC
    • Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336.
      surse: DLRLC
    • Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Construcție prepozițională ce exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare, un raport prezumtiv.
      surse: DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156.
        surse: DLRLC
      • A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222.
        surse: DLRLC
      • Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151.
        surse: DLRLC
      • Nu-i a bine. Vremea e a ploaie.
        surse: NODEX
    • 3.2. În semn de...
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI DE 5 exemple
      exemple
      • Fluieră a pagubă.
        surse: DEX '09 DLRM DEXI DE
      • Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167.
        surse: DLRLC
      • Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458.
        surse: DLRLC
      • Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139.
        surse: DLRLC
      • Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106.
        surse: DLRLC
  • 4. Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărâte sau împreună cu pronume nehotărâte, construcții cu valoare de genitiv.
    surse: DLRLC DEXI 2 exemple
    exemple
    • Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40.
      surse: DLRLC
    • Cărțile a doi copii. Simbolul a ceva.
      surse: DEXI
  • 5. Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și a unor substantive și adjective (în care este inclus tot).
    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC un exemplu
    exemple
    • De-a dreapta, de-a baba oarba. Atoatevăzător, atotputernic, atotcuprinzător, atotștiutor. Acasă.
      surse: DEX '09 DLRLC DEXI
  • 6. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimând un raport local.
    surse: DLRLC DE 3 exemple
    exemple
    • De-a curmezișul. De-a latul.
      surse: DLRLC
    • Locomotiva scundă... trăgea încet șase vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5.
      surse: DLRLC
    • Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37.
      surse: DLRLC
  • 7. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimând un raport modal.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.
      surse: DLRLC

etimologie:

a cappella a capella

  • 1. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

etimologie:

a fresco

  • 1. (Despre picturi) Pictat pe zidul ud, proaspăt.
    surse: MDA2 DN

etimologie:

ah (interj.)

  • 1. Strigăt pricinuit de o durere fizică.
    surse: DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă, că nu mai pot! COȘBUC. P. I 182.
      surse: DLRLC
    • Ah! ce foc simt că mă arde, strigă bolnavul, apucîndu-se cu mîinile de pîntece. NEGRUZZI, S. I 164.
      surse: DLRLC
  • 2. Exclamație care trădează sentimente puternice, ca:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: a (interj.)
    • 2.1. teamă, milă, deznădejde, părere de rău.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • O întrebam încet: Ce ai, Chivo? Și ea de-abia putea să-mi răspundă: Ah! de-ar afla taica... de-ar afla taica... ar fi amar de mine! Tare mă tem de mînia lui. SADOVEANU, O. III 676.
        surse: DLRLC
      • Ah, mamă, tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor, să jelești... Nu ești de foc, la piept să-l strîngi, Să-l încălzești! COȘBUC, P. I 147.
        surse: DLRLC
      • Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! EMINESCU, O. I 158.
        surse: DLRLC
      • Ah! cui ar fi trecut prin gînd Ș-ar fi crezut vrodată Că mulți lipsi-vor în curînd Din mîndra noastră ceată! ALECSANDRI, P. A. 205.
        surse: DLRLC
    • 2.2. mulțumire, admirație, dragoste.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ah! muiere cu suflet de bărbat, zise balaurul. DELAVRANCEA, V. V. 214.
        surse: DLRLC
      • Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! EMINESCU, O. I 154.
        surse: DLRLC
      • Ah! pot să mor de-acum, am zis, A noastră e izbînda! ALECSANDRI, P. A. 209.
        surse: DLRLC
    • 2.3. ciudă, necaz.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cum îl văzură zînele scăpat, se cătrăniră de necaz că nu putură să-l prindă. Atunci ele îi ziseră: Ah! fecior de lele ce mi-ai fost, cum de ne amăgiși? ISPIRESCU, L. 150.
        surse: DLRLC

etimologie:

al

  • 1. Articol posesiv sau genitival.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Carte a elevului.
        surse: DEX '09
      • Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.
        surse: DLRLC
      • Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.
        surse: DLRLC
      • Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.
        surse: DLRLC
      • Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.
        surse: DLRLC
      • Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.
          surse: DLRLC
        • Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.
          surse: DLRLC
        • Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.
          surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
    • 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Clasa a zecea.
        surse: DEX '09
      • Elev în clasa a opta.
        surse: DLRLC
      • Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.
        surse: DLRLC

etimologie:

amper A

  • 1. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu simbol A
    surse: DOOM 2

etimologie:

ångström Å (2)

  • 1. fizică Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.
    surse: DEX '09 DLRM MDA2
  • diferențiere Unitate de măsură pentru lungimi de undă, care se folosește în optică, spectrografie, cristalografie și fizica atomică, egală cu 1/10000 dintr-un micron.
    surse: DN
  • comentariu simbol Å
    surse: DOOM 2 DE

etimologie:

a(n) (prefix) a an

  • 1. Element de compunere care indică absența, excluderea etc.
    surse: DEX '09 MDA2 un exemplu
    exemple
    • Amoral, anhidru.
      surse: MDA2 DEX '09
    • 1.1. Element de compunere cu semnificația „privativ”, „negativ”.
      surse: MDN '00

etimologie:

a posteriori aposteriori

  • 1. filosofie Bazat pe experiență, dobândit în urma experienței.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cunoștințe aposteriori.
      surse: DEX '98 DLRLC
  • 2. Din ceea ce urmează, în consecință, ca urmare a unui raționament.
    surse: DN

etimologie:

a priori apriori

  • 1. filosofie (În mod) aprioric, înaintea oricărei experiențe, înainte de fapte.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: aprioric un exemplu
    exemple
    • N-avem nici un motiv să negăm apriori, împotriva indicațiilor experienței, existența unor «substanțe cvasimateriale», deosebindu-se de materia obișnuită (atomii și eterul). LENIN, MAT. EMP. 311.
      surse: DLRLC

etimologie:

arie (sup.) A

  • 1. matematică Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice).
    surse: DEX '09 DN un exemplu
    exemple
    • Aria cercului.
      surse: DEX '09 DN
    • diferențiere geometrie Suprafață cuprinsă într-un contur închis.
      surse: DLRLC
    • diferențiere geometrie Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime.
      surse: DLRM
    • comentariu simbol A
      surse: DOOM 2
  • 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui fapt de limbă, a unui grup de plante sau de animale etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: areal un exemplu
    exemple
    • Directorul își scoase pe masă harta cu aria de lucru a brigăzilor și planul de producție al întregii campanii. MIHALE, O. 476.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Arie laterală (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspândit în mod continuu.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Atmosferă plină de palmierii coloniilor, de crestele Caucaziei, de ariile mișcătoare ale oceanelor. CAMILAR, N. II 179.
        surse: DLRLC
      • Un vîntișor ascuțit trăgea dinspre răsărit; altfel vremea era liniștită, stelele înfloreau vioaie pe aria cerului. SADOVEANU, O. V 369.
        surse: DLRLC
      • Și ochi ridic spre aria stelară. TOMA, C. V. 277.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină area (cu sensuri după limba franceză aire).
    surse: DEX '09 DLRM DN

avea

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.
      surse: DLRLC
    • [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
      surse: DLRLC
    • Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.
      surse: DLRLC
    • Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.
      surse: DLRLC
    • figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • A avea o idee.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.
        surse: DLRLC
      • Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.
        surse: DLRLC
      • Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.
        surse: DLRLC
      • Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.
        surse: DLRLC
      • Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.
        surse: DLRLC
      • popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.
        surse: DLRLC
    • figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.
      surse: DLRLC
    • Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Am un comandant energic.
        surse: DLRLC
      • Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.
        surse: DLRLC
      • Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.
        surse: DLRLC
      • Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.
        surse: DLRLC
      • Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.
        surse: DLRLC
      • Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.
        surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.
        surse: DLRLC
      • Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.
        surse: DLRLC
      • Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie eliptic Ce am eu de acolo?.
      surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune verbală A avea asemănare = a se asemăna.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
    • 1.6. locuțiune verbală A avea bucurie = a se bucura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
    • 1.7. locuțiune verbală A avea o dorință = dori
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. locuțiune verbală A avea o ceartă = a se certa.
      surse: DLRLC sinonime: certa dori un exemplu
      exemple
      • Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.
        surse: DLRLC
    • 1.10. locuțiune verbală A avea nădejde = nădăjdui
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.
        surse: DLRLC
    • 1.11. locuțiune verbală A avea (un) vis = visa
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 1.12. locuțiune verbală A avea în cinste = cinsti
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.
        surse: DLRLC
    • 1.13. locuțiune verbală A avea trebuință = a-i trebui.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.
        surse: DLRLC
    • 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).
      surse: DLRLC sinonime: exista 2 exemple
      exemple
      • Aveți pe acolo astfel de cărți?
        surse: DLRLC
      • Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
      • 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Ai un leu de la mine dacă îmi spui.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.
      surse: DLRLC
  • 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Am un ceas de răgaz.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A avea ac de cojocul cuiva.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A avea loc.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deține un post.
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.
        surse: DLRLC
      • Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A avea (ceva) pe mână.
      surse: DLRLC
    • 3.7. expresie A avea (ceva) la îndemână.
      surse: DLRLC
    • 3.8. expresie A avea zile.
      surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A (nu) avea zile bune (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 3.11. locuțiune verbală A avea (ceva) la dispoziție.
      surse: DLRLC
    • 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Are un doctor bun.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.
        surse: DLRLC
  • 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Blocul are două etaje.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Casa are patru etaje.
      surse: DLRLC
    • În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.
      surse: DLRLC
    • Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.
      surse: DLRLC
    • Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.
      surse: DLRLC
    • De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Cu privire la calități psihice:
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.
        surse: DLRLC
      • Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.
        surse: DLRLC
      • În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • În mână avea un buchet.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A avea în mână (și) pâinea și cuțitul.
      surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A avea drag pe cineva sau (reflexiv reciproc) a se avea dragi = a (se) iubi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi 3 exemple
      exemple
      • Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178.
        surse: DLRLC
      • El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.
        surse: DLRLC
      • Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.
        surse: DLRLC
    • 5.4. expresie reflexiv A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dușmăni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dușmăni
    • 5.5. expresie A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.
        surse: DLRLC
    • 5.6. A fi îmbrăcat cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta 2 exemple
      exemple
      • Avea un pantalon de blană.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Avea haină albă.
        surse: DLRLC
    • 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).
      surse: DLRLC DLRM
    • 5.8. expresie figurat A avea (ceva) în gând sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac).
      surse: DLRLC
  • 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Bara are 2 m.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Un zid având doi metri înălțime.
      surse: DLRLC
    • Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.
      surse: DLRLC
    • l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.
      surse: DLRLC
    • Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.
        surse: DLRLC
  • 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simți 6 exemple
    exemple
    • A avea foame.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Are o foame de lup.
      surse: DLRLC
    • Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.
      surse: DLRLC
    • Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.
      surse: DLRLC
    • Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
      • [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie familiar A (nu) avea (nici) pe dracul.
      surse: DLRLC
    • 7.3. expresie N-are nimic! = nu i s-a întâmplat niciun rău.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 7.4. expresie N-are nimic! = n-are nicio importanță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.
        surse: DLRLC
    • 7.5. expresie A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.
        surse: DLRLC
      • Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.
        surse: DLRLC
    • 7.6. A suferi (de o boală).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi 2 exemple
      exemple
      • Are pojar.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Are scarlatină... Are bătăi de inimă.
        surse: DLRLC
  • 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Am o idee. Are gânduri multe.
      surse: DLRLC
  • 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.1. A trebui să...
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Are de făcut cumpărături.
        surse: DEX '09
      • Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.
        surse: DLRLC
      • De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.
        surse: DLRLC
      • Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.
        surse: DLRLC
      • Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie Al doilea verb este subînțeles:
        surse: DLRLC
        • 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.
          surse: DLRLC
      • 9.1.2. expresie A avea de furcă cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
      • 9.1.3. expresie A avea de lucru cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
    • 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • N-are decât să spună și se va face.
        surse: DEX '09
      • N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.
        surse: DLRLC
    • 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • N-are ce zice.
        surse: DEX '09
      • N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.
        surse: DLRLC
      • Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.
        surse: DLRLC
    • 9.4. rar A fi în drept.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.
        surse: DLRLC
    • 9.5. expresie eliptic N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.6. expresie A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva).
      surse: DLRLC
    • 9.7. expresie N-are a face!
      surse: DLRLC
  • 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi putea ști 6 exemple
    exemple
    • Are ce să facă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.
      surse: DLRLC
    • Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.
      surse: DLRLC
    • Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A (nu) avea de ce.
      surse: DLRLC
    • 10.2. expresie N-aveți pentru ce.
      surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A (nu) avea când.
      surse: DLRLC
    • 10.4. expresie A (nu) avea cum.
      surse: DLRLC
    • 10.5. expresie A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde.
      surse: DLRLC
    • 10.6. unipersonal A fi, a se găsi cineva (să facă ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • N-are cine să-l mângâie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.
        surse: DLRLC
      • Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.
        surse: DLRLC
      • Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.
        surse: DLRLC
      • popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.
        surse: DLRLC
  • 11. Are valoare de verb auxiliar:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.1. Servește la formarea perfectului compus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • A venit.
        surse: DEX '09
      • Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ar veni.
        surse: DEX '09
      • Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.
        surse: DLRLC
      • Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.
        surse: DLRLC
    • 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Au să vină.
        surse: DEX '09
      • Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.
        surse: DLRLC
      • Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.
        surse: DLRLC
      • Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.
        surse: DLRLC
      • Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.
        surse: DLRLC
      • D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
    • 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.
        surse: DLRLC
      • În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.
        surse: DLRLC

etimologie:

ă

  • 1. A doua literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM
  • 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită).
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM

etimologie:

ăl

  • surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Ăl om.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.
      surse: DLRLC
    • Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Ăl de... = cel care.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ăl de știe carte are patru ochi.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (și) adjectival ironic (Mai ales în construcții negative) Cine știe ce.
      surse: DLRLC sinonime: renumit un exemplu
      exemple
      • Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.
        surse: DLRLC

etimologie:

ăla ăl

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • A venit ăla. Lucrul ăla.
      surse: DEX '09
    • Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
      surse: DLRLC
    • Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Toate alea = tot ce trebuie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Câte alea toate = fel de fel de lucruri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îi toacă la ureche câte alea toate.
        surse: DLRLC
    • 1.5. (și) substantivat peiorativ Un ăla = un oarecare.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.
        surse: DLRLC
      • Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.
        surse: DLRLC
      • (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.
        surse: DLRLC

etimologie:

â

  • 1. A treia literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09
  • 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).
    surse: DEX '09

etimologie:

de-a azvârlita

  • 1. Numele unui joc de copii care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băț etc.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

de-a baba-gaia

  • 1. Joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără „puii” înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; de-a cloșca cu puii, uliul-și-porumbeii.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: de-a puia-gaia

etimologie:

de-a bușilea de-a bușele de-a bușile

  • 1. expresie De-a bușilea (sau bușile, bușele) = pe brânci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cățărîndu-se din stei în stei, mai d-a bușele... se urcă deasupra muntelui. ISPIRESCU, L. 195.
      surse: DLRLC

etimologie:

de-a cufundul

  • 1. regional locuțiune adverbială De-a cufundul = cufundându-se.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mai zvîrleam cîteva [pietre], de încuiam pe dracul în fundul știoalnei... ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul. CREANGĂ, A. 65.
      surse: DLRLC

etimologie:

de-a valma de-a-valma deavalma

  • 1. (Care este) Laolaltă; amestecat (în dezordine); claie peste grămadă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: amestecat laolaltă 4 exemple
    exemple
    • Slujitoarele începură a aduce salam de Sibiu, brînzeturi, sardele, șuncă – bunătăți de-a valma. VORNIC, P. 228.
      surse: DLRLC
    • O mare sală deșartă, mai ales cînd are-n fundul ei și-o scenă cu decorațiuni aruncate de-a valma, produce... o impresie foarte proastă. SLAVICI, O. I 338.
      surse: DLRLC
    • Hroiot, oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, de-a valma printre soldați, Se luptă. NEGRUZZI, S. I 122.
      surse: DLRLC
    • Copiii săi creștea și era d-a valma și de o seamă cu cei boierești. PISCUPESCU, O. 24.
      surse: DLRLC

etimologie:

iarba-datului-și-a-faptului

etimologie:

muscă-d-a-mică

etimologie:

ochiul-boului-a-ferigei

etimologie:

vrea va voi vroi

  • comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
    exemple
    • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Va să zică nu poți!
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu știu să vreau.
        surse: DLRLC
  • 2. A aștepta ceva de la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
    exemple
    • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cât vrei pe hainele astea?
        surse: DLRLC
  • 3. A-i plăcea ceva sau cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
    exemple
    • Vreau o stofă bună.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
        surse: DLRLC
    • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
        surse: DLRLC
      • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
        surse: DLRLC
      • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
        surse: DLRLC
  • 4. A se învoi, a fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
    exemple
    • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
    • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
      surse: DLRLC
  • 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
    exemple
    • Focul nu vrea să ardă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.
    surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
    exemple
    • Vrea să plouă.
      surse: NODEX
  • 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Mâine vei merge la teatru.
      surse: DEX '09
    • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
      surse: DLRLC
    • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
      surse: DLRLC
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
        surse: DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.
    surse: DLRLC
  • comentariu Varianta vroi este nerecomandată.
    surse: DLRLC

etimologie: