11 intrări

332 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

I1, i, s. m. 1. A unsprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (cea mai închisă vocală, nerotunjită, din seria anterioară). ◊ Expr. A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative. [Pl. și: (1, n.) i-uri]

I2 interj. (Adesea prelungit sau repetat) Exclamație care exprimă surprindere, mulțumire, admirație, dezaprobare etc. – Onomatopee.

I2 interj. (Adesea prelungit sau repetat) Exclamație care exprimă surprindere, mulțumire, admirație, dezaprobare etc. – Onomatopee.

i3 i [At: ALECSANDRI, T. 10 / E: fo] (Are) Exprimă: 1 Surprindere. 2 Mulțumire. 3 Bucurie. 4 Admirație. 5 Dezaprobare.

i2 c [At: PSALT. SCH. 39 / E: vsl и] (Slî; liv) Și.

i1 smi 1 A unsprezecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet notat cu litera i1 (1), vocală închisă, nerotunjită, din seria anterioară. 3 (Îe) A pune punctul pe ~ A reda esențialul într-o discuție. 4 (Îae) A sublinia faptele semnificative. etimologie lipsă în original

I1 s. m. invar. A unsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (cea mai închisă (8) vocală, nerotunjită (2), din seria anterioară (3)). ◊ Expr. A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative.

I1 s. m. invar. A zecea literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită, cea mai închisă din seria anterioară. ◊ Expr. A pune punctul pe i = a adăuga, într-o discuție, elementul esențial; a da o explicație clară și justă.

I3 interj. (Uneori lungit sau repetat) Exclamație care exprimă un sentiment de surprindere, de mulțumire, de bucurie, de admirație, de dezaprobare, regret, uimire sau o stare psihică provocată de o amintire venită pe neașteptate. I... tată, și d-ta... iar îi răzgîi... o să ți se suie în cap. DELAVRANCEA, V. V. 236. Ii, tată, răspunse fiul de împărat carele se roșise ca o sfeclă, cum de mă osîndești astfel ca pe un vinovat de codru. ISPIRESCU, L. 367. Iii, păcat! CARAGIALE, O. I 48. I, doamne! mulți cuconași zăresc eu aici. ALECSANDRI, T. I 104.

I2 conj. (Învechit; folosit pe vremuri în stilul de cancelarie) Și. Mai multe giuvaieruri i argintării. ALECSANDRI, T. 1353.

I interj. (se folosește pentru a exprima un sentiment de admirație, mirare, uimire). / Onomat.

i conj. pop. și (în vechiul stil de cancelarie): dovezi i mărturii AL. [Slav. I].

i int. exprimând o mulțumire deplină: i! tare îmi pare bine!

2) -ĭ pron. m. și f. la dativ sing. Enclitică îld. îĭ: luĭ, eĭ nu-ĭ daŭ nimica.

i, ha și i, haĭ, interj. care arată o bucurie care ar putea veni: i, haĭ! ce bine ar fi să vie!

1) i m. A noŭa literă a alfabetuluĭ și care reprezentă a treĭa vocală, care are sunetu cel maĭ înalt: un i, doĭ i saŭ doĭ de i. Fig. A pune punctu pe i, a te explica exact și fără considerațiunĭ.

3) -ĭ verb. Est. Enclitică îld. îĭ (e, este): nu-ĭ nimica.

1) -ĭ pron. m. la acuz. pl. Enclitică îld. îĭ: nu-ĭ daŭ pe eĭ.

2) i, pron. personal de pers. III sing. m. și f. la dativ în ainte de le, -l, se: i le dă luĭ saŭ eĭ, i-l dă luĭ saŭ eĭ, i se dă luĭ saŭ eĭ. V. mi, ți, și.

arată toate definițiile

Intrare: i (conj.)
i5 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • i
Intrare: i (interj.)
i4 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • i
ii1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ii
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • iii
Intrare: i (literă)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • i
plural
  • i
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
i1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • i
  • i-ul
  • i-u‑
plural
  • i-uri
  • i-urile
genitiv-dativ singular
  • i
  • i-ului
plural
  • i-uri
  • i-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: el
  • pronunție: iel, ia, iei, iele
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P56)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • el
  • îl
  • ‑l
  • ea
  • o
plural
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ele
  • le
genitiv-dativ singular
  • lui
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
plural
  • lor
  • le
  • li
  • lor
  • le
  • li
Intrare: fi (vb.)
  • pronunție: iești, ieste, ie, ierau
verb (V339)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fi
  • fire
  • fost
  • fostu‑
  • fiind
  • fiindu‑
singular plural
  • fii
  • fiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fiu
  • eram
  • fusei
  • fui
  • fusesem
a II-a (tu)
  • ești
(să)
  • fii
  • erai
  • fuseși
  • fuși
  • fuseseși
a III-a (el, ea)
  • este
  • e
  • îi
  • ‑i
(să)
  • fie
  • era
  • fuse
  • fu
  • fusese
plural I (noi)
  • suntem
  • suntem
(să)
  • fim
  • eram
  • fuserăm
  • furăm
  • fuseserăm
  • fusesem
a II-a (voi)
  • sunteți
  • sunteți
(să)
  • fiți
  • erați
  • fuserăți
  • furăți
  • fuseserăți
  • fuseseți
a III-a (ei, ele)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fie
  • erau
  • fuse
  • fu
  • fuseseră
Intrare: in (pref.)
prefix (I7-P)
  • in
prefix (I7-P)
  • im
prefix (I7-P)
  • i
prefix (I7-P)
  • ir
Intrare: iod (elem.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iod
  • iodul
  • iodu‑
plural
  • ioduri
  • iodurile
genitiv-dativ singular
  • iod
  • iodului
plural
  • ioduri
  • iodurilor
vocativ singular
plural
I simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • I
Intrare: î
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • î
  • î-ul
plural
  • î-uri
  • î-urile
genitiv-dativ singular
  • î
  • î-ului
plural
  • î-uri
  • î-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: îi
îi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: îî
interjecție (I10)
  • îî
  • î
Intrare: vrea
verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
  • vra
  • vrere
  • vrut
  • vrutu‑
  • vrând
  • vrându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vreau
  • vrau
  • vream
  • vram
  • vrui
  • vrusei
  • vrusesem
  • vrusem
a II-a (tu)
  • vrei
  • vrai
(să)
  • vrei
  • vrai
  • vreai
  • vrai
  • vruși
  • vruseși
  • vruseseși
  • vruseși
a III-a (el, ea)
  • vrea
  • vra
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vrea
  • vra
  • vru
  • vruse
  • vrusese
  • vruse
plural I (noi)
  • vrem
(să)
  • vrem
  • vream
  • vram
  • vrurăm
  • vruserăm
  • vruseserăm
  • vrusesem
  • vruserăm
  • vrusem
a II-a (voi)
  • vreți
(să)
  • vreți
  • vreați
  • vrați
  • vrurăți
  • vruserăți
  • vruseserăți
  • vruseseți
  • vruserăți
  • vruseți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vreau
  • vrau
  • vru
  • vruseră
  • vruseseră
  • vruseră
verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voi
  • oi
a II-a (tu)
  • vei
  • ei
  • ăi
  • oi
  • îi
  • ‑i
a III-a (el, ea)
  • va
  • o
  • a
plural I (noi)
  • vom
  • om
a II-a (voi)
  • veți
  • eți
  • ăți
  • oți
  • îți
  • ‑ți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • or
verb (VT408)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vroi
  • vroire
  • vroit
  • vroitu‑
  • vroind
  • vroindu‑
singular plural
  • vroiește
  • vroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vroiesc
(să)
  • vroiesc
  • vroiam
  • vroii
  • vroisem
a II-a (tu)
  • vroiești
(să)
  • vroiești
  • vroiai
  • vroiși
  • vroiseși
a III-a (el, ea)
  • vroiește
(să)
  • vroiască
  • vroia
  • vroi
  • vroise
plural I (noi)
  • vroim
(să)
  • vroim
  • vroiam
  • vroirăm
  • vroiserăm
  • vroisem
a II-a (voi)
  • vroiți
(să)
  • vroiți
  • vroiați
  • vroirăți
  • vroiserăți
  • vroiseți
a III-a (ei, ele)
  • vroiesc
(să)
  • vroiască
  • vroiau
  • vroi
  • vroiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voi
  • voire
  • voit
  • voitu‑
  • voind
  • voindu‑
singular plural
  • voiește
  • voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voiesc
(să)
  • voiesc
  • voiam
  • voii
  • voisem
a II-a (tu)
  • voiești
(să)
  • voiești
  • voiai
  • voiși
  • voiseși
a III-a (el, ea)
  • voiește
(să)
  • voiască
  • voia
  • voi
  • voise
plural I (noi)
  • voim
(să)
  • voim
  • voiam
  • voirăm
  • voiserăm
  • voisem
a II-a (voi)
  • voiți
(să)
  • voiți
  • voiați
  • voirăți
  • voiserăți
  • voiseți
a III-a (ei, ele)
  • voiesc
(să)
  • voiască
  • voiau
  • voi
  • voiseră
verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
singular plural
  • va
  • vă
  • vați
  • vareți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • va
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

el, ea

  • 1. Folosit pentru persoana a 3-a, ține locul persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • El merge.
      surse: DEX '09
    • De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47.
      surse: DLRLC
    • De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Marchează o opoziție.
      exemple
      • Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetând subiectul exprimat printr-un substantiv.
      exemple
      • Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Și-a da el spinul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227.
        surse: DLRLC
      • Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166.
        surse: DLRLC
      • (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VII 495.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Uneori este folosit pe lângă un verb sau o construcție impersonală.
        exemple
        • După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235.
          surse: DLRLC
  • 2. La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Casa lui.
      surse: DEX '09
    • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • El vede de departe pe mîndra lui Marie. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
    • Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie Ale lui sau ale ei = lucrurile personale ale cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Ale lui sau ale ei = capriciile, toanele cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lasă-l în ale lui!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, are funcție de complement indirect sau de atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 10 exemple
    exemple
    • Prietenul îi iese înainte.
      surse: DEX '09
    • Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36.
      surse: DLRLC
    • Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39.
      surse: DLRLC
    • Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229.
      surse: DLRLC
    • Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • (În forma i, cu valoare neutră) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119.
      surse: DLRLC
  • 4. În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, are funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Cartea pe care o citesc.
      surse: DEX '09
    • Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. FILIMON,, C. 67.
      surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pe el îl caut.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26.
        surse: DLRLC
      • Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe iapă... și tunde-o. CREANGĂ, P. 47.
        surse: DLRLC

etimologie:

fi (vb.)

  • 1. Ca verb predicativ:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. A avea ființă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: exista attach_file 4 exemple
      exemple
      • A fi sau a nu fi.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Sînt flori care-și înclină boiul și mor topite de visare, Mai sînt și ochi ce plîng în noapte și-adorm cînd soarele răsare! ANGHEL, P. 20.
        surse: DLRLC
      • Copilașul nostru nu mai este! CREANGĂ, P. 177.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi, Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie De când sunt (sau ești etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume.
        exemple
        • N-am sărit peste garduri niciodată, de cînd sînt. CREANGĂ, P. 28.
          surse: DLRLC
        • Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost, dar... = să zicem că se poate!
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: treacă-meargă attach_file 2 exemple
        exemple
        • Aici e cum e, dar să vedem dincolo.
          surse: DLRLC
        • De foame ar fi ce-ar fi, dar n-am cu ce mă-nveli. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.
          surse: DLRLC
    • 1.2. A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: afla găsi attach_file 5 exemple
      exemple
      • Sînt la pat și copiii ceilalți. PAS, Z. I 215.
        surse: DLRLC
      • Cine știe pe unde va fi fiind, singur și flămînd. SADOVEANU, B. 21.
        surse: DLRLC
      • Cine-i acolo? – Eu. – Cine eu? – Eu, Ivan. CREANGĂ, P. 308.
        surse: DLRLC
      • Gîndul îi era la fiicele sale. ISPIRESCU, L. 51.
        surse: DLRLC
      • Nevoia te duce pe unde nu ți-i voia. CREANGĂ, P. 30.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. A-și avea originea, a se trage din...
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deriva proveni attach_file 2 exemple
        exemple
        • De unde ești?
          surse: DEX '09
        • Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? ISPIRESCU, L. 298.
          surse: DLRLC
    • 1.3. A o duce.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: trăi viețui attach_file un exemplu
      exemple
      • Om lega frăție de cruce pe cît om fi și om trăi. EMINESCU, N. 7.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Despre lucruri, situații, acțiuni etc.:
        exemple
        • Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.
          surse: DEX '09
        • Alt stăpîn în locul meu nu mai face brînză cu Harap-Alb, cît îi lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 230.
          surse: DLRLC
        • 1.3.1.1. expresie Cât e lumea și pământul = totdeauna
          surse: DEX '09 DEX '98
        • 1.3.1.2. expresie Cât e lumea și pământul (în construcții negative) = niciodată
          surse: DEX '09 DEX '98
        • 1.3.1.3. impersonal Urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
          exemple
          • Era... într-o seară de ajun de an nou. PAS, Z. I 72.
            surse: DLRLC
          • Era dimineață cînd am intrat în oraș. NEGRUZZI, S. I 67.
            surse: DLRLC
          • Cînd o fi de către seară, Să mi te pai ca de ceară... Cînd va fi de dimineață, Să te duci din astă viață. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 259.
            surse: DLRLC
          • Ah! e mult de-atunci. COȘBUC, P. I 259.
            surse: DLRLC
          • Puțin mai este și ai să ajungi împărat. CREANGĂ, P. 191.
            surse: DLRLC
    • 1.4. A avea loc.
      exemple
      • Mi-a spus cum a fost, răspunse munteanca. SADOVEANU, B. 276.
        surse: DLRLC
      • Vulturul se va duce... să afle ce este pe la frații tăi. ISPIRESCU, L. 330.
        surse: DLRLC
      • Nu era joc, nu era clacă în sat, la care să nu se ducă fata babei. CREANGĂ, P. 284.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie Ce-o fi, o fi! exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Ridică, cu un gest de curaj, același gest de «ce-o fi, o fi», receptorul. SEBASTIAN, T. 80.
          surse: DLRLC
        • Și-apoi, ce-a mai fi, a mai fi. CREANGĂ, P. 269.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie Fie! = accept să se facă așa cum spui.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Vino și tu! – Fie, am să viu!
          surse: DLRLC
      • 1.4.3. expresie Fie! = merită, nu e păcat!
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Destulă muncă avu, dar fie, că izbuti. ISPIRESCU, L. 3.
          surse: DLRLC
      • 1.4.4. expresie O fi! = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)!
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • O fi, nu tăgăduiesc. FILIMON, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 1.4.5. expresie Așa a fost să fie = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt fel.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Toți doctorii spuseră că împăratul să lase scaunul împărăției unuia dintre gineri, că așa o fi fost să fie. VISSARION, B. 60.
          surse: DLRLC
      • 1.4.6. expresie familiar Este? = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ce spun)?
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Da știi, mă simt eu fără carte, că cine n-are carte n-are parte... Este, d-le căpitan? – Da cum să nu fie, d-le Paraipan? D. ZAMFIRESCU, R. 88.
          surse: DLRLC
    • 1.5. A avea prețul...
      exemple
      • Cât sunt vinetele? Cât sunt roșiile?
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. în superstiții (În ghicitori etc.) A fi semn că...
      exemple
      • Ce e cînd ți se bate tîmpla a dreaptă? CARAGIALE, O. I 58.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. expresie A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire.
        surse: DEX '09
      • 1.6.2. expresie A nu fi bine (sau a bună) = a prevesti ceva rău.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Nu mai plînge, Săftică, nu-i a bine! CONTEMPORANUL, VI 101.
          surse: DLRLC
  • 2. Cu funcție copulativă:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • El este vesel.
        surse: DEX '09
      • Gălăciuc este al șaselea. SAHIA, N. 41.
        surse: DLRLC
      • Secundul... căpitan cu vechime, era între două vîrste. BART, E. 118.
        surse: DLRLC
      • El e flămînd și e-nsetat, Și-i slab, că e bătrîn. COȘBUC, P. I 227.
        surse: DLRLC
      • Casa, din care nu vedem decît o bucată de perete... este a lui Marcu Florii Cucului. SLAVICI, N. I 29.
        surse: DLRLC
      • Se vede lucru că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • expresie (Urare) Să-ți fie de bine, verișorule! ALECSANDRI, T. I 39.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire.
        surse: DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • De noi ar fi mai bine în pădure! RETEGANUL, P. IV 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. expresie A fi cu cineva = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sprijini attach_file un exemplu
        exemple
        • Să fii cu copiii tăi, ori să fii cu mine. ISPIRESCU, L. 272.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. expresie A fi cu cineva = a fi partenerul cuiva.
        exemple
        • Trageți toți cîte-o carte! Domnule, ești cu mine. ALEXANDRESCU, P. 89.
          surse: DLRLC
      • 2.1.4. expresie A fi cu ceva = a avea ceva.
        exemple
        • Dealul e cu spini acum. COȘBUC, P. I 259.
          surse: DLRLC
        • Era cu o stea în frunte. ISPIRESCU, L. 306.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. expresie Ce mi-e (sau ți-e etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Ce mi-i vremea, cînd de veacuri Stele-mi scînteie pe lacuri. EMINESCU, O. I 123.
          surse: DLRLC
      • 2.2.2. expresie familiar Ți-o (sau i-o etc.) fi = ajunge! destul!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Hai, du-te! Ți-o fi! SADOVEANU, P. M. 69.
          surse: DLRLC
      • 2.2.3. impersonal În legătură cu starea timpului.
        exemple
        • Dar uite nu e vînt – Și-i cald. COȘBUC, P. I 230.
          surse: DLRLC
        • Ce era afară: să nu scoți cîne din casă, dar încă om! CREANGĂ, P. 143.
          surse: DLRLC
    • 2.3. În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: simți attach_file 4 exemple
      exemple
      • Să spunem că mi-a fost greu; însemna să nu fi plecat la școală? DAVIDOGLU, M. 8.
        surse: DLRLC
      • Lene să ne strici aparatul... nu-ți fuse. SEBASTIAN, T. 12.
        surse: DLRLC
      • Se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
        surse: DLRLC
      • [Îi] era lehamite de mustrările socrilor. CREANGĂ, P. 89.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. locuțiune verbală A-i fi cuiva drag (cineva sau ceva) = a-i plăcea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi plăcea îndrăgi attach_file un exemplu
        exemple
        • Așa-i fusese drag în tinerețe Lipan, așa-i era drag ș-acum. SADOVEANU, B. 11.
          surse: DLRLC
      • 2.3.2. expresie Mi-e (sau ți-e etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Dacă nu ți-a fost de cumpărat, la ce i-ai dat drumul [pupezei]? CREANGĂ, A. 57.
          surse: DLRLC
      • 2.3.3. expresie regional Mi-e (ți-e etc.) a mânca = simt (simți etc.) nevoia de a mânca.
        exemple
        • Numai bucatele să fie gata mai devreme, pentru că dumisale îi este a mînca. NEGRUZZI, S. I 82.
          surse: DLRLC
      • 2.3.4. expresie Mi-e (sau ți-e etc.) că... (sau să nu...) = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...).
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Mi-e că n-o să te ia, tovarășe. DUMITRIU, N. 263.
          surse: DLRLC
        • Sînt bătrîn... și mi-e să nu poticnesc. ISPIRESCU, L. 21.
          surse: DLRLC
        • Mi-i să nu mă scoți din sărite. CREANGĂ, P. 152.
          surse: DLRLC
    • 2.4. impersonal (Urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: trebui urma attach_file 7 exemple
      exemple
      • Când a fost să plece.
        surse: DEX '09
      • Cînd fu a se boteza pruncul. ISPIRESCU, M. V. 4.
        surse: DLRLC
      • Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
      • Cînd este a se face vreo înmormîntare, obiceiul antic cere a se așeza poduri în calea mortului. ALECSANDRI, P. P. 140.
        surse: DLRLC
      • adesea pleonastic Iar cînd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit. COȘBUC, P. I 55.
        surse: DLRLC
      • adesea pleonastic Iar cînd fuse într-o zi tocmai cînd copilul împlinea cincisprezece ani... se sculă Făt-Frumos și zise... ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • rar (La forme personale) Pîn-eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 12.
        surse: DLRLC
    • 2.5. de obicei impersonal (La imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să...
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Era să moară.
        surse: DEX '09
      • Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o mai facă. CREANGĂ, P. 86.
        surse: DLRLC
      • Tocmai eram să vă întreb de unde le aveți [salatele]. CREANGĂ, P. 210.
        surse: DLRLC
      • Eram să-ți țes o haină. EMINESCU, N. 9.
        surse: DLRLC
      • Mă puse întîi la buchi, dar văzînd că într-o zi era să mă înăduș... hotărî a-mi spune singur tabla [înmulțirii]. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
      • 2.5.1. expresie (Urmat de o propoziție cu verbul la conjunctiv) Era mai (mai) sau aproape, p-aci (p-aci), cât p-aci (sau pe ce), tocmai, (mai rar) puțin era = puțin lipsea să se întâmple (ceva).
        exemple
        • Cînd era mai să-i ajungă, să uită fata-ndărăpt. RETEGANUL, P. I 39.
          surse: DLRLC
        • Strîngîndu-l tare în brațe, era mai ca să-l omor. EMINESCU, O. I 80.
          surse: DLRLC
    • 2.6. impersonal (Urmat de un supin) A considera că este cazul să..., a se cuveni.
      exemple
      • E ceva de făcut.
        surse: DEX '09
      • Nici că e de gîndit. ISPIRESCU, L.m 253.
        surse: DLRLC
      • Oare nu-i de făcut vreo șmichirie, pănă mai este încă vreme? CREANGĂ, P. 321.
        surse: DLRLC
  • 3. Ca verb auxiliar:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nemaifiind supărat de nimene, trage Ivan un somn de cele popești. CREANGĂ, P. 303.
        surse: DLRLC
      • Virtuți mari, fapte cumplite îți sînt ție cunoscute. ALEXANDRESCU, P. 133.
        surse: DLRLC
      • pleonastic Fost-am fost trimiși cu bine Din Suceava cătră tine. ALECSANDRI, P. A. 97.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 3.2.1. Cu viitorul I formează viitorul anterior.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Vom putea sta de vorbă numai cînd voi fi terminat de scris.
          surse: DLRLC
      • 3.2.2. Cu condiționalul prezent formează perfectul condițional-optativului.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • N-ar mai fi plecat.
          surse: DEX '09
        • Zidul pieri ca și cum n-ar fi mai fost. ISPIRESCU, L. 26.
          surse: DLRLC
        • Tu ești uitat, uitat ca cum n-ai fi mai fost. NEGRUZZI, S. I 65.
          surse: DLRLC
      • 3.2.3. Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Să fi spus.
          surse: DEX '09
        • Frate Nae, să fi fost el aici să mă fiarbă așa. CARAGIALE, O. I 45.
          surse: DLRLC
      • 3.2.4. Cu infinitivul formează perfectul infinitivului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Se poate lăuda a fi învățat meșteșugul în timp foarte scurt.
          surse: DLRLC
      • 3.2.5. Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Unde s-a fi găsind acel Împărat-Roș... numai cel de pe comoară a fi știind. CREANGĂ, P. 234.
          surse: DLRLC
        • Oare așa fel de tineri să se fi aflînd mulți în lume? DRĂGHICI, R. 7.
          surse: DLRLC
    • 3.3. Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Tocmai pe cînd părerea de rău îl ajunsese și, mai și decît pînă aici, erau trecînd printr-o pădure mare și deasă. ISPIRESCU, L. 109.
        surse: DLRLC
      • O căsuță singuratică pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Te-ai fost dus. NEGRUZZI, S. I 6.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină sum, *fui, *fire (= fieri).
    surse: DEX '09 DEX '98

i (conj.)

etimologie:

i (interj.) ii iii

  • 1. adesea prelungit sau repetat Exclamație care exprimă surprindere, mulțumire, admirație, dezaprobare etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • I... tată, și d-ta... iar îi răzgîi... o să ți se suie în cap. DELAVRANCEA, V. V. 236.
      surse: DLRLC
    • Ii, tată, răspunse fiul de împărat carele se roșise ca o sfeclă, cum de mă osîndești astfel ca pe un vinovat de codru. ISPIRESCU, L. 367.
      surse: DLRLC
    • Iii, păcat! CARAGIALE, O. I 48.
      surse: DLRLC
    • I, doamne! mulți cuconași zăresc eu aici. ALECSANDRI, T. I 104.
      surse: DLRLC

etimologie:

i (literă)

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A unsprezecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A zecea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (cea mai închisă vocală, nerotunjită, din seria anterioară).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
    • 2.1. expresie A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative.
      surse: DEX '09 DLRLC Argou DE
  • 3. substantiv masculin invariabil logică (Sub forma I) Simbol pentru judecata particular-afirmativă.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil (Sub forma I) Cifră romană având valoarea unu.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil (Sub forma I) Simbol chimic pentru iod.
    surse: DE
  • 6. matematică (Sub forma i) Simbol pentru rădăcina pătrată a lui -1 (unitatea imaginară).
    surse: DE

etimologie:

in (pref.) im i ir

  • 1. Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

iod (elem.) I (numai) singular

  • 1. Element chimic din grupul halogenilor, solid cu aspect de cristale lamelare, negre-cenușii, cu luciu metalic și miros pătrunzător, foarte volatil, ușor solubil în alcool, extras din apă de mare, întrebuințat în medicină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • 1.1. Tinctură de iod = soluție de iod în alcool, folosită la dezinfectarea rănilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN attach_file un exemplu
      exemple
      • A pansat rana argatului și i-a turnat toată sticluța de tinctură de iod pe ea. POPA, V. 289.
        surse: DLRLC
  • comentariu simbol I
    surse: DOOM 2

etimologie:

î

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A douăsprezecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09
    • diferențiere A unsprezecea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (vocală închisă, nerotunjită, din seria medială).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

îî

etimologie:

vrea vroi voi va

  • comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci (conj.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Va să zică nu poți!
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      exemple
      • Eu știu să vreau.
        surse: DLRLC
  • 2. A aștepta ceva de la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde attach_file un exemplu
    exemple
    • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
      exemple
      • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
      exemple
      • Cât vrei pe hainele astea?
        surse: DLRLC
  • 3. A-i plăcea ceva sau cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti attach_file un exemplu
    exemple
    • Vreau o stofă bună.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
      exemple
      • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
      exemple
      • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
        surse: DLRLC
    • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
        surse: DLRLC
      • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
        surse: DLRLC
      • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
        surse: DLRLC
  • 4. A se învoi, a fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
    • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
      surse: DLRLC
  • 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea attach_file 2 exemple
    exemple
    • Focul nu vrea să ardă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.
    surse: NODEX sinonime: putea attach_file un exemplu
    exemple
    • Vrea să plouă.
      surse: NODEX
  • 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Mâine vei merge la teatru.
      surse: DEX '09
    • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
      surse: DLRLC
    • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
      surse: DLRLC
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
        surse: DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.
    surse: DLRLC
  • comentariu Varianta vroi este nerecomandată.
    surse: DLRLC

etimologie: