6 definiții pentru valorare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

valorare sf [At: PÂRVAN, I. F. 106 / Pl: ~rări / E: valora] (Rar) 1-3 Valorificare (1-3).

valora [At: HELIADE, O. II, 173 / Pzi: ~rez / E: valoare cf fr valoir] 1 vi A prezenta o anumită valoare (1) Si: (gmî) a vala (1). 2 vi A avea o anumită importanță (2) Si: (gmî) a vala (2). 3 vi A fi estimat la un anumit preț Si: a costa (1), a face (288), a prețui, (înv) a valuta. 4 vi A echivala cu… 5-7 vt (Rar) A valorifica (1-3). 8 vt A evalua (1). 9 vt (Pct) A utiliza valorația.

VALORÁ, valorez, vb. I. Intranz. A avea sau a reprezenta o anumită valoare; a prețui. – Din valoare.

VALORÁ vb. I. intr. A avea, a reprezenta o valoare; a prețui. [< valoare].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

valorá vb., ind. prez. 1 sg. valoréz, 3 sg. și pl. valoreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VALORÁ vb. 1. a face, a prețui, (rar) a prețălui, (pop.) a plăti. (Obiectul acesta ~ un milion de lei.) 2. v. prețui.

Intrare: valorare
valorare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • valorare
  • valorarea
plural
  • valorări
  • valorările
genitiv-dativ singular
  • valorări
  • valorării
plural
  • valorări
  • valorărilor
vocativ singular
plural