12 definiții pentru prevesti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREVESTÍ, prevestesc, vb. IV. Tranz. 1. A anunța întâmplări sau evenimente viitoare fie după anumite legități, fie prin divinație, fie prin conjecturare; a prezice. 2. (Înv. și pop.) A preveni (1). – Pre1- + vesti.

PREVESTÍ, prevestesc, vb. IV. Tranz. 1. A anunța, a vesti apariția în viitor a unor evenimente, fenomene etc. 2. (Înv. și pop.) A preveni (1). – Pre1- + vesti.

PREVESTÍ, prevestesc, vb. IV. Tranz. 1. A anunța (cunoscînd anumite indicații) întîmplări viitoare, a vesti de mai înainte ceea ce urmează să se întîmple, a prezice. I-a prevestit un viitor strălucit. GHEREA, SR. CR. II 225. 2. A da un semn, o indicație după care se poate prevedea sau ghici existența unui lucru, a indica apariția sau desfășurarea unui eveniment, a unui fenomen. Din răsărit tresăriră luciri care prevesteau zorile. SADOVEANU, O. I 502.. Înfățișarea cerului prevestea o ploaie mare. GALACTION, O. I 78. Deși ziua era la început, soarele totuși ardea cu putere și prevestea o adevărată zi de cuptor. HOGAȘ, M. N. 170. ◊ (Poetic) Nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă. BELDICEANU, P. 125. 3. (Învechit) A înștiința, a informa dinainte; a preveni. Lamartine fusese prevestit de noi de tot ce proiectam. GHICA, S. L. 159

A PREVESTÍ ~ésc tranz. 1) A stabili din timp prin deducție sau intuiție, aducând la cunoștință; a prezice. 2) fig. A semnaliza prin sine însuși. Norii plumburii ~esc furtună. /pre- + a vesti

prevestì v. 1. a anunța cele viitoare; 2. a prezice viitorul.

prevestésc v. tr. (pre- și vestesc, după previn ș. a. Există și vsl. prĭedŭ-vĭestiti, a prevesti, d. prĭedŭ, în ainte, și vestiti, a vesti). Vestesc din ainte, previn: l-am prevestit să se ferească. Prezic, ghicesc viitoru: am prevestit că se va întîmpla așa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prevestí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevestésc, imperf. 3 sg. prevesteá; conj. prez. 3 să prevesteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREVESTÍ vb. 1. v. prezice. 2. v. ghici. 3. a face. (Porcul ~ a ninsoare) 4. a anticipa, a anunța, a vesti, (rar) a promite. (Vântul ~ o furtună.)

PREVESTÍ vb. v. avertiza, bănui, crede, ghici, gândi, imagina, informa, închipui, înștiința, întrezări, presupune, prevedea, preveni, socoti, ști, visa.

PREVESTI vb. 1. a prezice, a profetiza, a profeți, a proroci, a vesti, (înv. și reg.) a plăzui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (înv.) a meni, a prorocestvui. (Ce a ~ sfîntul?) 2. a ghici, a prezice, a proroci, (franțuzism înv.) a devina. (A ~ viitorul cuiva.) 3. a face. (~ a...) 4. a anticipa, a anunța, a vesti, (rar) a promite. (Vîntul ~ o furtună.)

prevesti vb. v. AVERTIZA. BĂNUI. CREDE. GHICI. GÎNDI. IMAGINA. INFORMA. ÎNCHIPUI. ÎNȘTIINȚA. ÎNTREZĂRI. PRESUPUNE. PREVEDEA. PREVENI. SOCOTI. ȘTI. VISA.

Intrare: prevesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prevesti
  • prevestire
  • prevestit
  • prevestitu‑
  • prevestind
  • prevestindu‑
singular plural
  • prevestește
  • prevestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prevestesc
(să)
  • prevestesc
  • prevesteam
  • prevestii
  • prevestisem
a II-a (tu)
  • prevestești
(să)
  • prevestești
  • prevesteai
  • prevestiși
  • prevestiseși
a III-a (el, ea)
  • prevestește
(să)
  • prevestească
  • prevestea
  • prevesti
  • prevestise
plural I (noi)
  • prevestim
(să)
  • prevestim
  • prevesteam
  • prevestirăm
  • prevestiserăm
  • prevestisem
a II-a (voi)
  • prevestiți
(să)
  • prevestiți
  • prevesteați
  • prevestirăți
  • prevestiserăți
  • prevestiseți
a III-a (ei, ele)
  • prevestesc
(să)
  • prevestească
  • prevesteau
  • prevesti
  • prevestiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)