52 de intrări
- a (interj.) aa aaa
- a (literă)
- a (prep.)
- a (sufix)
- a cappella a capella
- a deux
- a fresco
- a posteriori aposteriori
- a priori apriori
- a(n) (prefix) a an
- ah (interj.)
- al
- amper A
- ångström Å (2)
- arie (sup.) A
- avea
- ă
- ăl
- ăla ăl
- â
- curmeziș de-a curmezișul
- de-a
- de-a azvârlita
- de-a baba-gaia
- de-a binelea de-a-binele deabinele
- de-a bușilea de-a bușile de-a bușele
- de-a cufundul
- de-a dreptul de-a-dreptul
- de-a dura de-a-dura
- de-a face
- de-a fir a păr popular
- de-a gata de-a-gata
- de-a latul de-a-latul
- de-a lungul de-a-lungul
- de-a măruntul de-a-măruntul
- de-a rândul de-a-rândul
- de-a roata de-a-roata
- de-a rostogolul de-a-rostogolul
- de-a sila de-a-sila
- de-a stânga de-a-stânga
- de-a surda de-a-surda
- de-a tumba de-a-tumba
- de-a valma de-a-valma deavalma
- de-a-dușca
- de-a-n picioarelea de-a-n picioarele
- de-a-ntregul
- de-al
- deavolna de-a-volna volna
- iarba-datului-și-a-faptului
- muscă-d-a-mică
- ochiul-boului-a-ferigei
- vrea vroi voi va
Articole pe această temă:
- V. ea sau ia (și: eai sau iai, eau sau iau)?
- I. e sau ea?
- Ghid de exprimare corectă
- Flexionarea cuvintelor compuse
422 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
a6- [At: DEX2 / E: fr a-] 1-2 Element de compunere care indică absența, excluderea etc.
a5 arp [At: DA / E: nct] Înlocuiește numele obiectului posedat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a1 sm [At: DA / E: lat a] 1 Prima literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător primei litere a alfabetului (vocală deschisă, nerotunjită, medială). 3 (Fam; îe) De la ~ la z De la început până la sfârșit. 4 (Fam; îae) în întregime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a3 pp [At: DA ms / E: fr á] De câte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a4 i [At: MARCOVICI, C / V: aa, aha1 / E: fo] Sunet reflex care exprimă: 1 Mirare. 2 Admirație. 3 Entuziasm. 4 Satisfacție. 5 Plăcere. 6 Durere. 7 Necaz. 8 Supărare. 9 Regret. 10 Indignare. 11 Reamintire bruscă a ceva uitat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a2 pp [At: DOSOFTEI, V. S. 12/1 / E: lat ad] La.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A1, a, s. m. 1. Prima literă a alfabetului limbii române. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime. 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).[Pl. și: (1, n.) a-uri]
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic. – Lat. ad.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic. – Lat. ad.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A2 interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
A2 interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A4 prep. (Cu sens distributiv, precedînd numerale) De cîte... Trei caiete a un leu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită, cea mai deschisă din seria medială. ◊ Expr. De la a (pînă) la z = de la început pînă la sfîrșit; de la alfa la omega.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A3 prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A vorbi. A citi. ◊ (Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție) I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3. E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226. Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155. Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Vîntul venea vîjîind din timpii, trecea prin finețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147. Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371. Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336. Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8. ◊ (Construcția prepozițională exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare) O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156. A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222. Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151. ♦ În semn de... Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167. Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458. Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139. Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106. 3. (Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărîte sau împreună cu pronume nehotărîte, construcții cu valoare de genitiv) Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. Atotștiutor. 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimînd un raport local) De-a curmezișul. De-a latul. ◊ Locomotiva scundă... trăgea încet șa e vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5. Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimînd un raport modal) De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A2 interj. (Adesea lungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: a) surprindere, mirare. A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32; b) admirație, entuziasm. Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375; c) plăcere, satisfacție. Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, domprofesor. SEBASTIAN, T. 191. Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329; d) bucurie răutăcioasă, triumf. A! a! bine ți-a făcut! e) necaz, supărare. A! ce copil neastîmpărat! f) întristare, regret. A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat! g) indignare, amenințare. A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152. 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere. A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A2 interj. 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: surprindere; admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare etc. 2. Exlamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A4 prep. (Introduce un numeral distributiv) De câte... 3 saci a 80 kg. – Fr. à.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
compus |
|
- silabație: -ri-o-ri
compus Surse flexiune: DOR |
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: ång-ström
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-ri-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT514) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V514-aux) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
| — | — | — | singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| — | — | — | — | |
a II-a (tu) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| — | — | — | — | |
a II-a (voi) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| — | — | — | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
substantiv neutru (N24--) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
compus |
|
compus |
|
compus |
|
compus |
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT517) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT517-aux) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
| — | — | — | singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| — | — | — | — | |
a II-a (tu) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| — | — | — | — | |
a II-a (voi) |
| — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| — | — | — | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DMLR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT667) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
— | — | — | — | singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| — | — | — | — | ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — |
a cappella a capella
- 1. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental.surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98 DN
a fresco
- 1. (Despre picturi) Pictat pe zidul ud, proaspăt.surse: MDA2 DN
etimologie:
- limba italiană a frescosurse: MDA2 DN
ah (interj.)
- 1. Strigăt pricinuit de o durere fizică.surse: DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă, că nu mai pot! COȘBUC. P. I 182.surse: DLRLC
- Ah! ce foc simt că mă arde, strigă bolnavul, apucîndu-se cu mîinile de pîntece. NEGRUZZI, S. I 164.surse: DLRLC
-
- 2. Exclamație care trădează sentimente puternice, ca:surse: DEX '09 DLRLC sinonime: a (interj.)
- 2.1. teamă, milă, deznădejde, părere de rău.surse: DLRLC 4 exempleexemple
- O întrebam încet: Ce ai, Chivo? Și ea de-abia putea să-mi răspundă: Ah! de-ar afla taica... de-ar afla taica... ar fi amar de mine! Tare mă tem de mînia lui. SADOVEANU, O. III 676.surse: DLRLC
- Ah, mamă, tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor, să jelești... Nu ești de foc, la piept să-l strîngi, Să-l încălzești! COȘBUC, P. I 147.surse: DLRLC
- Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! EMINESCU, O. I 158.surse: DLRLC
- Ah! cui ar fi trecut prin gînd Ș-ar fi crezut vrodată Că mulți lipsi-vor în curînd Din mîndra noastră ceată! ALECSANDRI, P. A. 205.surse: DLRLC
-
- 2.2. mulțumire, admirație, dragoste.surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Ah! muiere cu suflet de bărbat, zise balaurul. DELAVRANCEA, V. V. 214.surse: DLRLC
- Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! EMINESCU, O. I 154.surse: DLRLC
- Ah! pot să mor de-acum, am zis, A noastră e izbînda! ALECSANDRI, P. A. 209.surse: DLRLC
-
- 2.3. ciudă, necaz.surse: DLRLC un exempluexemple
- Cum îl văzură zînele scăpat, se cătrăniră de necaz că nu putură să-l prindă. Atunci ele îi ziseră: Ah! fecior de lele ce mi-ai fost, cum de ne amăgiși? ISPIRESCU, L. 150.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- surse: DEX '09
a (interj.) aa aaa
- 1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:surse: DEX '09 sinonime: ah (interj.)
- 1.1. surprindere, mirare.surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exempleexemple
- A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.surse: DLRLC
- A, te-am prins!surse: DEXI
-
- 1.2. admirație, entuziasm.surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exempleexemple
- Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.surse: DLRLC
- A, ce rochie frumoasă!surse: DEXI
-
- 1.3. plăcere, satisfacție.surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exempleexemple
- Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.surse: DLRLC
- Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.surse: DLRLC
- Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!surse: DEXI
-
- 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.surse: DLRLC NODEX un exempluexemple
- A! a! bine ți-a făcut!surse: DLRLC
-
- 1.5. necaz, supărare, durere.surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exempluexemple
- A! ce copil neastîmpărat!surse: DLRLC
-
- 1.6. întristare, regret.surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exempleexemple
- A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!surse: DLRLC
- Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!surse: DEXI
-
- 1.7. indignare, amenințare.surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exempleexemple
- A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.surse: DLRLC
- N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.surse: DLRLC
- A, din ăștia-mi ești?surse: DEXI
-
-
- 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.exemple
- A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.surse: DLRLC
- Ți-ai amintit? – A, asta era!surse: DEXI
-
etimologie:
- surse: DEX '09
al
- 1. Articol posesiv sau genitival.surse: DEX '09 DEX '98
- 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exempleexemple
- Carte a elevului.surse: DEX '09
- Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.surse: DLRLC
- Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.surse: DLRLC
- Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.surse: DLRLC
- Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.surse: DLRLC
- Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.surse: DLRLC
- 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.surse: DLRLC 3 exempleexemple
- D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.surse: DLRLC
- Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.surse: DLRLC
- Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
-
- 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Clasa a zecea.surse: DEX '09
- Elev în clasa a opta.surse: DLRLC
- Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illamsurse: DEX '09 DEX '98
a (literă)
- 1. Prima literă a alfabetului limbii române.surse: MDA2 DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE
- 1.1. expresie De la a (până) la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime; de la alfa la omega.surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2
-
- 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).surse: MDA2 DEX '09 DLRM DEXI DLRC
- 3. Semn grafic pentru această literă (a, A).surse: DEXI
- surse: DEXI DE
- surse: DEXI DE
- surse: DEXI DE
- surse: DEXI
- surse: DEXI
- surse: DEXI DE
etimologie:
amper A
- 1. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- surse: DOOM 2
etimologie:
- limba franceză ampèresurse: DEX '09 DEX '98 DN
ångström Å (2)
- 1. fizică Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.surse: DEX '09 DLRM MDA2
- diferențiere Unitate de măsură pentru lungimi de undă, care se folosește în optică, spectrografie, cristalografie și fizica atomică, egală cu 1/10000 dintr-un micron.surse: DN
- surse: DOOM 2 DE
etimologie:
- limba franceză angstrœm.surse: DEX '09 DLRM
- Cf. limba franceză angström.surse: DN
- Cf. Angström – fizician suedez.surse: DN
a(n) (prefix) a an
- 1. Element de compunere care indică absența, excluderea etc.surse: DEX '09 MDA2 un exempluexemple
- Amoral, anhidru.surse: MDA2 DEX '09
- 1.1. Element de compunere cu semnificația „privativ”, „negativ”.surse: MDN '00
-
etimologie:
- surse: DEXI MDN '00
- limba franceză a-.surse: MDA2 DEX '09 DEXI
a posteriori aposteriori
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- Cunoștințe aposteriori.surse: DEX '98 DLRLC
-
- 2. Din ceea ce urmează, în consecință, ca urmare a unui raționament.surse: DN
etimologie:
- surse: DEX '09 DN
a (prep.)
- 1. Formează numerale distributive; de câte...surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DE 3 exempleexemple
- 3 saci a 80 de kg.surse: DEX '09 DLRM
- Trei caiete a un leu.surse: DLRLC
- Două cărți a 100 de pagini.surse: DEXI
-
- 2. Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului.surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE un exempluexemple
- A lucra. A vorbi. A citi.surse: DEX '09 DLRLC
- 2.1. Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție.surse: DLRLC 4 exempleexemple
- I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3.surse: DLRLC
- E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226.surse: DLRLC
- Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155.surse: DLRLC
- Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.surse: DLRLC
-
-
- 3. Exprimă un raport de comparație sau de asemănare.surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC NODEX DE 5 exempleexemple
- Miroase a pământ. Miroase a tămâie. Miroase a urs. Miroase a trandafir. Miroase a fân.surse: DEX '09 DLRM DEXI DLRC NODEX DE
- Vîntul venea vîjîind din cîmpii, trecea prin fînețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147.surse: DLRLC
- Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371.surse: DLRLC
- Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336.surse: DLRLC
- Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8.surse: DLRLC
- 3.1. Construcție prepozițională ce exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare, un raport prezumtiv.surse: DLRLC NODEX 4 exempleexemple
- O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156.surse: DLRLC
- A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222.surse: DLRLC
- Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151.surse: DLRLC
- Nu-i a bine. Vremea e a ploaie.surse: NODEX
-
- 3.2. În semn de...surse: DEX '09 DLRLC DEXI DE 5 exempleexemple
- Fluieră a pagubă.surse: DEX '09 DLRM DEXI DE
- Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167.surse: DLRLC
- Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458.surse: DLRLC
- Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139.surse: DLRLC
- Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106.surse: DLRLC
-
-
- 4. Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărâte sau împreună cu pronume nehotărâte, construcții cu valoare de genitiv.surse: DLRLC DEXI 2 exempleexemple
- Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40.surse: DLRLC
- Cărțile a doi copii. Simbolul a ceva.surse: DEXI
-
- 5. Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și a unor substantive și adjective (în care este inclus tot).surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC un exempluexemple
- De-a dreapta, de-a baba oarba. Atoatevăzător, atotputernic, atotcuprinzător, atotștiutor. Acasă.surse: DEX '09 DLRLC DEXI
-
- 6. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimând un raport local.surse: DLRLC DE 3 exempleexemple
- De-a curmezișul. De-a latul.surse: DLRLC
- Locomotiva scundă... trăgea încet șase vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5.surse: DLRLC
- Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37.surse: DLRLC
-
- 7. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimând un raport modal.surse: DLRLC un exempluexemple
- De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09
- limba latină adsurse: DEX '09
a priori apriori
- exemple
- N-avem nici un motiv să negăm apriori, împotriva indicațiilor experienței, existența unor «substanțe cvasimateriale», deosebindu-se de materia obișnuită (atomii și eterul). LENIN, MAT. EMP. 311.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DN
arie (sup.) A
- surse: DEX '09 DN un exempluexemple
- Aria cercului.surse: DEX '09 DN
- surse: DLRLC
- diferențiere geometrie Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime.surse: DLRM
- surse: DOOM 2
-
- 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui fapt de limbă, a unui grup de plante sau de animale etc.exemple
- Directorul își scoase pe masă harta cu aria de lucru a brigăzilor și planul de producție al întregii campanii. MIHALE, O. 476.surse: DLRLC
- 2.1. Arie laterală (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă.surse: DLRLC un exempluexemple
- Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu.surse: DLRLC
-
- 2.2. Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspândit în mod continuu.surse: DLRLC
- exemple
- Atmosferă plină de palmierii coloniilor, de crestele Caucaziei, de ariile mișcătoare ale oceanelor. CAMILAR, N. II 179.surse: DLRLC
- Un vîntișor ascuțit trăgea dinspre răsărit; altfel vremea era liniștită, stelele înfloreau vioaie pe aria cerului. SADOVEANU, O. V 369.surse: DLRLC
- Și ochi ridic spre aria stelară. TOMA, C. V. 277.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină area (cu sensuri după limba franceză aire).surse: DEX '09 DLRM DN
avea
- exemple
- Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.surse: DLRLC
- [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.surse: DLRLC
- Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.surse: DLRLC
- Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.surse: DLRLC
- figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.surse: DLRLC 7 exempleexemple
- A avea o idee.surse: DEX '09 DEX '98
- Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.surse: DLRLC
- Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.surse: DLRLC
- Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.surse: DLRLC
- Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.surse: DLRLC
- Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.surse: DLRLC
- popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.surse: DLRLC
-
- figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.surse: DLRLC
- Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».surse: DLRLC 7 exempleexemple
- Am un comandant energic.surse: DLRLC
- Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.surse: DLRLC
- Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.surse: DLRLC
- Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.surse: DLRLC
- Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.surse: DLRLC
- Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.surse: DLRLC
-
- 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.surse: DLRLC
- Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.surse: DLRLC
-
- 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.surse: DLRLC
- Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- exemple
- Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.surse: DLRLC
-
- 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...surse: DLRLC un exempluexemple
- Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.surse: DLRLC
-
- 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).exemple
- Aveți pe acolo astfel de cărți?surse: DLRLC
- Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.surse: DLRLC
- 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.surse: DLRLC
-
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Ai un leu de la mine dacă îmi spui.surse: DEX '09 DEX '98
- Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.surse: DLRLC
-
- 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Am un ceas de răgaz.surse: DEX '09 DEX '98
- Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DEX '98 DLRLC
- 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).surse: DEX '98 DLRLC
- 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.surse: DLRLC
- Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.surse: DLRLC
- Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
- 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- Are un doctor bun.surse: DEX '09 DLRLC
- Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.surse: DLRLC
-
-
- 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exempleexemple
- Blocul are două etaje.surse: DEX '09 DEX '98
- Casa are patru etaje.surse: DLRLC
- În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.surse: DLRLC
- Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.surse: DLRLC
- Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.surse: DLRLC
- De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.surse: DLRLC
- Cu privire la calități psihice:surse: DLRLC 4 exempleexemple
- A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.surse: DLRLC
- Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.surse: DLRLC
- De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.surse: DLRLC
- În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Lucrarea are tabele.surse: DEX '09 DEX '98
- Balta are pește.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- În mână avea un buchet.surse: DEX '09 DEX '98
- În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
-
- 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.surse: DLRLC
- Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.surse: DLRLC
-
- exemple
- Avea un pantalon de blană.surse: DEX '09 DEX '98
- Avea haină albă.surse: DLRLC
-
- 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).surse: DLRLC DLRM
-
- 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- Bara are 2 m.surse: DEX '09 DEX '98
- Un zid având doi metri înălțime.surse: DLRLC
- Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.surse: DLRLC
- l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.surse: DLRLC
- Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.surse: DLRLC
-
-
- 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.exemple
- A avea foame.surse: DEX '09 DEX '98
- Are o foame de lup.surse: DLRLC
- Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.surse: DLRLC
- Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.surse: DLRLC
- Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.surse: DLRLC
- Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.surse: DLRLC
- [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.surse: DLRLC
- Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.surse: DLRLC
-
- exemple
- Are pojar.surse: DEX '09 DEX '98
- Are scarlatină... Are bătăi de inimă.surse: DLRLC
-
-
- 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...surse: DLRLC un exempluexemple
- Am o idee. Are gânduri multe.surse: DLRLC
-
- 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 9.1. A trebui să...surse: DEX '09 DLRLC 5 exempleexemple
- Are de făcut cumpărături.surse: DEX '09
- Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.surse: DLRLC
- De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.surse: DLRLC
- Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.surse: DLRLC
- Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.surse: DLRLC
- 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.surse: DLRLC
- 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
-
- 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- N-are decât să spună și se va face.surse: DEX '09
- N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.surse: DLRLC
-
- 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- N-are ce zice.surse: DEX '09
- N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.surse: DLRLC
- Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
- surse: DLRLC
-
- 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).exemple
- Are ce să facă.surse: DEX '09 DEX '98
- Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.surse: DLRLC
- Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.surse: DLRLC
- Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.surse: DLRLC
- N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.surse: DLRLC
- Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- N-are cine să-l mângâie.surse: DEX '09 DEX '98
- N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.surse: DLRLC
- Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.surse: DLRLC
- Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.surse: DLRLC
- popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.surse: DLRLC
-
-
- 11. Are valoare de verb auxiliar:surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 11.1. Servește la formarea perfectului compus.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exempleexemple
- A venit.surse: DEX '09
- Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.surse: DLRLC
- Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.surse: DLRLC
- Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.surse: DLRLC
-
- 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Ar veni.surse: DEX '09
- Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.surse: DLRLC
- Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.surse: DLRLC
-
- 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.surse: DEX '09 DLRLC 7 exempleexemple
- Au să vină.surse: DEX '09
- Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.surse: DLRLC
- Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.surse: DLRLC
- Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.surse: DLRLC
- Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.surse: DLRLC
- Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.surse: DLRLC
- D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.surse: DLRLC
-
- 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.surse: DLRLC
- În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină haberesurse: DEX '09 DEX '98
ă
- 1. A doua literă a alfabetului limbii române.surse: DEX '09 DLRLC DLRM
- 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită).surse: DEX '09 DLRLC DLRM
etimologie:
ăl
- exemple
- Ăl om.surse: DEX '09 DEX '98
- Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.surse: DLRLC
- Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.surse: DLRLC
- 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.surse: DLRLC
-
- 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.surse: DLRLC un exempluexemple
- Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.surse: DLRLC
-
- 1.3. Ăl de... = cel care.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ăl de știe carte are patru ochi.surse: DLRLC
-
- exemple
- Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98
ăla ăl
- exemple
- A venit ăla. Lucrul ăla.surse: DEX '09
- Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.surse: DLRLC
- Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Îi toacă la ureche câte alea toate.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC 3 exempleexemple
- Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.surse: DLRLC
- Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.surse: DLRLC
- (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină illum, illasurse: DEX '09 DEX '98
â
- 1. A treia literă a alfabetului limbii române.surse: DEX '09
- 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).surse: DEX '09
etimologie:
de-a azvârlita
- 1. Numele unui joc de copii care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băț etc.surse: DEX '09 DLRLC
etimologie:
de-a baba-gaia
- 1. Joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără „puii” înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; de-a cloșca cu puii, uliul-și-porumbeii.surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: de-a puia-gaia
etimologie:
de-a bușilea de-a bușile de-a bușele
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Cățărîndu-se din stei în stei, mai d-a bușele... se urcă deasupra muntelui. ISPIRESCU, L. 195.surse: DLRLC
-
etimologie:
de-a cufundul
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Mai zvîrleam cîteva [pietre], de încuiam pe dracul în fundul știoalnei... ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul. CREANGĂ, A. 65.surse: DLRLC
-
etimologie:
- derivat regresiv cufundasurse: DEX '09
de-a valma de-a-valma deavalma
- 1. (Care este) Laolaltă; amestecat (în dezordine); claie peste grămadă.exemple
- Slujitoarele începură a aduce salam de Sibiu, brînzeturi, sardele, șuncă – bunătăți de-a valma. VORNIC, P. 228.surse: DLRLC
- O mare sală deșartă, mai ales cînd are-n fundul ei și-o scenă cu decorațiuni aruncate de-a valma, produce... o impresie foarte proastă. SLAVICI, O. I 338.surse: DLRLC
- Hroiot, oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, de-a valma printre soldați, Se luptă. NEGRUZZI, S. I 122.surse: DLRLC
- Copiii săi creștea și era d-a valma și de o seamă cu cei boierești. PISCUPESCU, O. 24.surse: DLRLC
-
etimologie:
iarba-datului-și-a-faptului
- 1. fecioricăsurse: Sinonime
etimologie:
muscă-d-a-mică
- surse: Sinonime
etimologie:
ochiul-boului-a-ferigei
- 1. năprasnicăsurse: Sinonime
etimologie:
vrea vroi voi va
- comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.surse: DEX '09 DEX '98
- 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...exemple
- Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.surse: DLRLC
- Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.surse: DLRLC
- Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.surse: DLRLC
- 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.surse: DLRLC
- Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.surse: DLRLC
- Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Va să zică nu poți!surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Eu știu să vreau.surse: DLRLC
-
-
- 2. A aștepta ceva de la cineva.exemple
- Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.surse: DLRLC
- 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.surse: DLRLC un exempluexemple
- Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.surse: DLRLC
-
- 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».surse: DLRLC un exempluexemple
- Cât vrei pe hainele astea?surse: DLRLC
-
-
- 3. A-i plăcea ceva sau cineva.exemple
- Vreau o stofă bună.surse: DLRLC
- 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.surse: DLRLC
- Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.surse: DLRLC
-
- 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.surse: DLRLC
- 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.surse: DLRLC
- 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.surse: DEX '09 DLRLC NODEX
- surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.surse: DLRLC
- Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.surse: DLRLC
- Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exempleexemple
- E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.surse: DLRLC
- În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.surse: DLRLC
-
-
- 4. A se învoi, a fi de acord.exemple
- Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.surse: DLRLC
- Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.surse: DLRLC
- Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.surse: DLRLC
-
- exemple
- Focul nu vrea să ardă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Când vru să moară își chemă feciorii. POP.surse: DEX '09 DLRLC
-
-
- 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.exemple
- Vrea să plouă.surse: NODEX
-
- 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- Mâine vei merge la teatru.surse: DEX '09
- Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.surse: DLRLC
- Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.surse: DLRLC
- De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.surse: DLRLC
- 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.surse: DLRLC
-
-
- surse: DLRLC
- comentariu Varianta vroi este nerecomandată.surse: DLRLC
etimologie:
- limba latină *voleresurse: DEX '09 DEX '98 NODEX