dexonline

opțiuni

Caută în tot textul definițiilor ajutor

52 de intrări

a (interj.) aa aaa
a (literă)
a (prep.)
a (sufix)
a cappella a capella
a deux
a fresco
a posteriori aposteriori
a priori apriori
a(n) (prefix) a an
ah (interj.)
al
amper A
ångström Å (2)
arie (sup.) A
avea
ă
ăl
ăla ăl
â
curmeziș de-a curmezișul
de-a
de-a azvârlita
de-a baba-gaia
de-a binelea de-a-binele deabinele
de-a bușilea de-a bușile de-a bușele
de-a cufundul
de-a dreptul de-a-dreptul
de-a dura de-a-dura
de-a face
de-a fir a păr popular
de-a gata de-a-gata
de-a latul de-a-latul
de-a lungul de-a-lungul
de-a măruntul de-a-măruntul
de-a rândul de-a-rândul
de-a roata de-a-roata
de-a rostogolul de-a-rostogolul
de-a sila de-a-sila
de-a stânga de-a-stânga
de-a surda de-a-surda
de-a tumba de-a-tumba
de-a valma de-a-valma deavalma
de-a-dușca
de-a-n picioarelea de-a-n picioarele
de-a-ntregul
de-al
deavolna de-a-volna volna
iarba-datului-și-a-faptului
muscă-d-a-mică
ochiul-boului-a-ferigei
vrea vroi voi va

Articole pe această temă:

422 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

a⁶- [At: DEX² / E: fr a-] 1-2 Element de compunere care indică absența, excluderea etc.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

a⁵ arp [At: DA / E: nct] Înlocuiește numele obiectului posedat.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

a¹ sm [At: DA / E: lat a] 1 Prima literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător primei litere a alfabetului (vocală deschisă, nerotunjită, medială). 3 (Fam; îe) De la ~ la z De la început până la sfârșit. 4 (Fam; îae) în întregime.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

a³ pp [At: DA ms / E: fr á] De câte.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

a⁴ i [At: MARCOVICI, C / V: aa, aha¹ / E: fo] Sunet reflex care exprimă: 1 Mirare. 2 Admirație. 3 Entuziasm. 4 Satisfacție. 5 Plăcere. 6 Durere. 7 Necaz. 8 Supărare. 9 Regret. 10 Indignare. 11 Reamintire bruscă a ceva uitat.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

a² pp [At: DOSOFTEI, V. S. 12/1 / E: lat ad] La.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A¹, a, s. m. 1. Prima literă a alfabetului limbii române. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime. 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).[Pl. și: (1, n.) a-uri]

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de CristinaDianaN
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A³ prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic. – Lat. ad.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

sursa: DEX '96 (1996)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁵- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁵- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.

sursa: DEX '96 (1996)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁴ prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁴ prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.

sursa: DEX '96 (1996)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A² interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de CristinaDianaN
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A² interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).

sursa: DEX '96 (1996)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A¹ s. m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.

sursa: DEX '96 (1996)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁴ prep. (Cu sens distributiv, precedînd numerale) De cîte... Trei caiete a un leu.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A¹ s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită, cea mai deschisă din seria medială. ◊ Expr. De la a (pînă) la z = de la început pînă la sfîrșit; de la alfa la omega.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A³ prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A vorbi. A citi. ◊ (Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție) I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3. E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226. Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155. Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Vîntul venea vîjîind din timpii, trecea prin finețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147. Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371. Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336. Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8. ◊ (Construcția prepozițională exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare) O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156. A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222. Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151. ♦ În semn de... Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167. Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458. Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139. Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106. 3. (Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărîte sau împreună cu pronume nehotărîte, construcții cu valoare de genitiv) Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. Atotștiutor. 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimînd un raport local) De-a curmezișul. De-a latul. ◊ Locomotiva scundă... trăgea încet șa e vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5. Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimînd un raport modal) De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A² interj. (Adesea lungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: a) surprindere, mirare. A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32; b) admirație, entuziasm. Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375; c) plăcere, satisfacție. Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, domprofesor. SEBASTIAN, T. 191. Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329; d) bucurie răutăcioasă, triumf. A! a! bine ți-a făcut! e) necaz, supărare. A! ce copil neastîmpărat! f) întristare, regret. A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat! g) indignare, amenințare. A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152. 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere. A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A¹ s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A² interj. 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: surprindere; admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare etc. 2. Exlamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A⁴ prep. (Introduce un numeral distributiv) De câte... 3 saci a 80 kg. – Fr. à.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

arată toate definițiile

Intrare: a (interj.)

a³ (interj.) interjecție

interjecție (I10)

Surse flexiune: DOR

aa interjecție

interjecție (I10)

aaa interjecție

interjecție (I10)

Surse flexiune: DOR

Intrare: a (literă)

a² (s.m.) substantiv masculin invariabil

substantiv masculin (M999)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	a	—
nominativ-acuzativ	plural	a	—
genitiv-dativ	singular	—	—
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

a¹ (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	a	a-ul a-u‑
nominativ-acuzativ	plural	a-uri	a-urile
genitiv-dativ	singular	a	a-ului
genitiv-dativ	plural	a-uri	a-urilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: a (prep.)

a⁴ (prep.) prepoziție

prepoziție (I12)

Intrare: a (sufix)

a⁶ (suf.) element de compunere sufix

sufix (I7-S)

Intrare: a cappella

a cappella locuțiune adjectivală locuțiune adverbială

compus

a cappella

a capella locuțiune adjectivală locuțiune adverbială

compus

a capella

Intrare: a deux

a deux

compus

a deux

Intrare: a fresco

a fresco locuțiune adjectivală locuțiune adverbială

compus

a fresco

Intrare: a posteriori

a posteriori locuțiune adjectivală locuțiune adverbială

silabație: -ri-o-ri

compus

Surse flexiune: DOR

a posteriori

aposteriori adverb

adverb (I8)

aposteriori

Intrare: a priori

a priori locuțiune adjectivală locuțiune adverbială

compus

Surse flexiune: DOR

a priori

apriori adverb

adverb (I8)

apriori

Intrare: a(n) (prefix)

a⁵ (pref.) element de compunere prefix

prefix (I7-P)

an³ (pref.) element de compunere prefix

prefix (I7-P)

Intrare: ah (interj.)

ah¹ (interj.) interjecție

interjecție (I10)

ah
a‑

Intrare: al

al¹ (art.) articol

articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P10) Surse flexiune: DOR		masculin	feminin
nominativ-acuzativ	singular	al	a
nominativ-acuzativ	plural	ai a	ale a
genitiv-dativ	singular	alui	alei ale
genitiv-dativ	plural	alor	alor

Intrare: amper

amper substantiv masculin

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	amper	amperul amperu‑
nominativ-acuzativ	plural	amperi	amperii
genitiv-dativ	singular	amper	amperului
genitiv-dativ	plural	amperi	amperilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

A simbol

abreviere, simbol, siglă (I6)

Intrare: ångström

ångström substantiv masculin

silabație: ång-ström

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ångström	ångströmul ångströmu‑
nominativ-acuzativ	plural	ångströmi	ångströmii
genitiv-dativ	singular	ångström	ångströmului
genitiv-dativ	plural	ångströmi	ångströmilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Å substantiv masculin invariabil (numai) singular

substantiv masculin (M999)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	Å	—
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	—	—
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Ä substantiv masculin invariabil (numai) singular

substantiv masculin (M999)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	Ä	—
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	—	—
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: arie (sup.)

arie¹ (s.f.) substantiv feminin

silabație: a-ri-e

substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	arie	aria
nominativ-acuzativ	plural	arii	ariile
genitiv-dativ	singular	arii	ariei
genitiv-dativ	plural	arii	ariilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

A simbol

abreviere, simbol, siglă (I6)

Intrare: avea

avea¹ (vb.) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a tranzitiv

verb (VT514)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) avea	avere	avut avutu‑	având avându‑	singular	plural
		(a) avea	avere	avut avutu‑	având avându‑	ai aibi	aveți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	am	(să) am	aveam	avui avusei	avusesem avusem
	a II-a (tu)	ai	(să) ai aibi	aveai	avuși avuseși	avuseseși avuseși
	a III-a (el, ea)	are	(să) aibă aibe aivă	avea	avu avuse	avusese avuse
plural	I (noi)	avem	(să) avem	aveam	avurăm avuserăm	avuseserăm avusesem avuserăm avusem
	a II-a (voi)	aveți	(să) aveți	aveați	avurăți avuserăți	avuseserăți avuseseți avuserăți avuseți
	a III-a (ei, ele)	au	(să) aibă aibe aivă	aveau	avură avuseră	avuseseră avuseră

avea² (vb. aux.) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a

verb (V514-aux)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) avea	—	—	—	singular	plural
		(a) avea	—	—	—	—	—

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	am aș	—	—	—	—
	a II-a (tu)	ai	—	—	—	—
	a III-a (el, ea)	a ar	—	—	—	—
plural	I (noi)	am	—	—	—	—
	a II-a (voi)	ați	—	—	—	—
	a III-a (ei, ele)	au ar	—	—	—	—

Intrare: ă

ă¹ (s.m.) substantiv masculin invariabil

substantiv masculin (M999)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ă	—
nominativ-acuzativ	plural	ă	—
genitiv-dativ	singular	—	—
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

ă² (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	ă	ă-ul ă-u‑
nominativ-acuzativ	plural	ă-uri	ă-urile
genitiv-dativ	singular	ă	ă-ului
genitiv-dativ	plural	ă-uri	ă-urilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: ăl

ăl adjectiv pronominal

articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR		masculin	feminin
nominativ-acuzativ	singular	ăl	a
nominativ-acuzativ	plural	ăi	ale
genitiv-dativ	singular	ălui	ălei
genitiv-dativ	plural	ălor	ălor

Intrare: ăla

ăla pronume adjectiv pronominal

articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P22) Surse flexiune: DOR		masculin	feminin
nominativ-acuzativ	singular	ăla	aia
nominativ-acuzativ	plural	ăia	alea
genitiv-dativ	singular	ăluia	ăleia
genitiv-dativ	plural	ălora	ălora

ăl adjectiv pronominal

articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P21) Surse flexiune: DOR		masculin	feminin
nominativ-acuzativ	singular	ăl	a
nominativ-acuzativ	plural	ăi	ale
genitiv-dativ	singular	ălui	ălei
genitiv-dativ	plural	ălor	ălor

Intrare: â

â substantiv masculin invariabil substantiv neutru

substantiv neutru (N24--)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	â	â-ul â-u‑
nominativ-acuzativ	plural	â-uri	â-urile
genitiv-dativ	singular	â	â-ului
genitiv-dativ	plural	â-uri	â-urilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: curmeziș

curmeziș (adv.) adverb

adverb (I8)

Surse flexiune: DOR

curmeziș

de-a curmezișul locuțiune adverbială

compus

de-a curmezișul

curmeziș (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	curmeziș	curmezișul curmezișu‑
nominativ-acuzativ	plural	curmezișuri	curmezișurile
genitiv-dativ	singular	curmeziș	curmezișului
genitiv-dativ	plural	curmezișuri	curmezișurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: de-a

de-a prepoziție compus

compus

de-a

Intrare: de-a azvârlita

de-a azvârlita locuțiune adverbială

compus

de-a azvârlita

Intrare: de-a baba-gaia

de-a baba-gaia locuțiune adverbială

compus

de-a baba-gaia

Intrare: de-a binelea

de-a binelea

locuțiune, expresie, compus (I5)

de-a binelea

de-a-binele

compus

de-a-binele

deabinele adverb

adverb (I8)

deabinele

Intrare: de-a bușilea

de-a bușilea

compus

de-a bușilea

de-a bușile

compus

de-a bușile

de-a bușele

compus

de-a bușele

Intrare: de-a cufundul

de-a cufundul locuțiune adverbială

compus

de-a cufundul

Intrare: de-a dreptul

de-a dreptul locuțiune adverbială

compus

de-a dreptul

de-a-dreptul locuțiune adverbială

compus

de-a-dreptul

Intrare: de-a dura

de-a dura locuțiune adverbială

compus

de-a dura

de-a-dura locuțiune adverbială

compus

de-a-dura

Intrare: de-a face

de-a face locuțiune adverbială

compus

de-a face

Intrare: de-a fir a păr

de-a fir a păr locuțiune adverbială

compus

de-a fir a păr

Intrare: de-a gata

de-a gata locuțiune adverbială

compus

de-a gata

de-a-gata locuțiune adverbială

compus

de-a-gata

Intrare: de-a latul

de-a latul locuțiune adverbială

compus

de-a latul

de-a-latul

compus

de-a-latul

Intrare: de-a lungul

de-a lungul locuțiune adverbială

compus

de-a lungul

de-a-lungul locuțiune adverbială

compus

de-a-lungul

Intrare: de-a măruntul

de-a măruntul locuțiune adverbială

compus

de-a măruntul

de-a-măruntul locuțiune adverbială

compus

de-a-măruntul

Intrare: de-a rândul

de-a rândul locuțiune adverbială

compus

de-a rândul

de-a-rândul locuțiune adverbială

compus

de-a-rândul

Intrare: de-a roata

de-a roata locuțiune adverbială

compus

de-a roata

de-a-roata locuțiune adverbială

compus

de-a-roata

Intrare: de-a rostogolul

de-a rostogolul locuțiune adverbială

compus

de-a rostogolul

de-a-rostogolul locuțiune adverbială

compus

de-a-rostogolul

Intrare: de-a sila

de-a sila locuțiune adverbială

compus

de-a sila

de-a-sila locuțiune adverbială

compus

de-a-sila

Intrare: de-a stânga

de-a stânga locuțiune adverbială

compus

de-a stânga

de-a-stânga locuțiune adverbială

compus

de-a-stânga

Intrare: de-a surda

de-a surda locuțiune adverbială

compus

de-a surda

de-a-surda locuțiune adverbială

compus

de-a-surda

Intrare: de-a tumba

de-a tumba locuțiune adverbială

compus

de-a tumba

de-a-tumba locuțiune adverbială

compus

de-a-tumba

Intrare: de-a valma

de-a valma locuțiune adverbială

compus

de-a valma

de-a-valma locuțiune adverbială

compus

de-a-valma

deavalma adverb

adverb (I8)

Surse flexiune: Șăineanu, ed. VI

deavalma

Intrare: de-a-dușca

de-a-dușca locuțiune adverbială

compus

de-a-dușca

Intrare: de-a-n picioarelea

de-a-n picioarelea locuțiune adverbială

compus

de-a-n picioarelea

de-a-n picioarele locuțiune adverbială

compus

de-a-n picioarele

Intrare: de-a-ntregul

de-a-ntregul locuțiune adverbială

compus

Surse flexiune: IVO-III

de-a-ntregul

Intrare: de-al

de-al

articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus		masculin	feminin
nominativ-acuzativ	singular	de-al	de-a
nominativ-acuzativ	plural	de-ai	de-ale
genitiv-dativ	singular	de-alui	de-alei
genitiv-dativ	plural	de-alor	de-alor

Intrare: deavolna

deavolna adverb

adverb (I8)

deavolna

de-a-volna adverb

compus

de-a-volna

volna adverb

adverb (I8)

volna

Intrare: iarba-datului-și-a-faptului

iarba-datului-și-a-faptului substantiv feminin articulat (numai) singular

substantiv feminin compus		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	—	iarba-datului-și-a-faptului
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	—	ierbii-datului-și-a-faptului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: muscă-d-a-mică

muscă-d-a-mică substantiv feminin

substantiv feminin compus		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	muscă-d-a-mică	musca-d-a-mică
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	muște-d-a-mici	muștei-d-a-mici
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: ochiul-boului-a-ferigei

ochiul-boului-a-ferigei substantiv masculin articulat (numai) singular

substantiv masculin compus		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	—	ochiul-boului-a-ferigei
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	—	ochiului-boului-a-ferigei
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: vrea

vrea¹ (vb.) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a tranzitiv

verb (VT517) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vrea vra	vrere	vrut vrutu‑	vrând vrându‑	singular	plural
		(a) vrea vra	vrere	vrut vrutu‑	vrând vrându‑	—	—

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vreau vrau	(să) vreau vrau	vream vram	vrui vrusei	vrusesem vrusem
	a II-a (tu)	vrei vrai	(să) vrei vrai	vreai vrai	vruși vruseși	vruseseși vruseși
	a III-a (el, ea)	vrea vra	(să) vrea vreie	vrea vra	vru vruse	vrusese vruse
plural	I (noi)	vrem	(să) vrem	vream vram	vrurăm vruserăm	vruseserăm vrusesem vruserăm vrusem
	a II-a (voi)	vreți	(să) vreți	vreați vrați	vrurăți vruserăți	vruseserăți vruseseți vruserăți vruseți
	a III-a (ei, ele)	vor vreau vrau	(să) vrea vreie	vreau vrau	vrură vruseră	vruseseră vruseră

vrea² (vb. aux.) verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a

verb (VT517-aux)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vrea	—	—	—	singular	plural
		(a) vrea	—	—	—	—	—

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	voi oi	—	—	—	—
	a II-a (tu)	vei ei ăi oi îi ‑i	—	—	—	—
	a III-a (el, ea)	va o a	—	—	—	—
plural	I (noi)	vom om	—	—	—	—
	a II-a (voi)	veți eți ăți oți îți ‑ți	—	—	—	—
	a III-a (ei, ele)	vor or	—	—	—	—

vroi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DMLR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vroi	vroire	vroit vroitu‑	vroind vroindu‑	singular	plural
		(a) vroi	vroire	vroit vroitu‑	vroind vroindu‑	vroiește	vroiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vroiesc	(să) vroiesc	vroiam	vroii	vroisem
	a II-a (tu)	vroiești	(să) vroiești	vroiai	vroiși	vroiseși
	a III-a (el, ea)	vroiește	(să) vroiască	vroia	vroi	vroise
plural	I (noi)	vroim	(să) vroim	vroiam	vroirăm	vroiserăm vroisem
	a II-a (voi)	vroiți	(să) vroiți	vroiați	vroirăți	vroiserăți vroiseți
	a III-a (ei, ele)	vroiesc	(să) vroiască	vroiau	vroiră	vroiseră

voi² (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) voi	voire	voit voitu‑	voind voindu‑	singular	plural
		(a) voi	voire	voit voitu‑	voind voindu‑	voiește	voiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	voiesc	(să) voiesc	voiam	voii	voisem
	a II-a (tu)	voiești	(să) voiești	voiai	voiși	voiseși
	a III-a (el, ea)	voiește	(să) voiască	voia	voi	voise
plural	I (noi)	voim	(să) voim	voiam	voirăm	voiserăm voisem
	a II-a (voi)	voiți	(să) voiți	voiați	voirăți	voiserăți voiseți
	a III-a (ei, ele)	voiesc	(să) voiască	voiau	voiră	voiseră

va¹ (vb.) verb intranzitiv defectiv conjugare neregulată

verb (VT667)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		—	—	—	—	singular	plural
		—	—	—	—	va vă	vați vareți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	—	—	—	—	—
	a II-a (tu)	—	—	—	—	—
	a III-a (el, ea)	va	—	—	—	—
plural	I (noi)	—	—	—	—	—
	a II-a (voi)	—	—	—	—	—
	a III-a (ei, ele)	—	—	—	—	—

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

a cappella a capella

1. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental.

surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

etimologie:

locuțiune limba italiană

surse: DEX '09 DEX '98 DN

a fresco

1. (Despre picturi) Pictat pe zidul ud, proaspăt.

surse: MDA2 DN

etimologie:

limba italiană a fresco

surse: MDA2 DN

ah (interj.)

1. Strigăt pricinuit de o durere fizică.

surse: DEX '98 DLRLC 2 exemple
exemple
- Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă, că nu mai pot! COȘBUC. P. I 182.
  
  surse: DLRLC
- Ah! ce foc simt că mă arde, strigă bolnavul, apucîndu-se cu mîinile de pîntece. NEGRUZZI, S. I 164.
  
  surse: DLRLC
2. Exclamație care trădează sentimente puternice, ca:

surse: DEX '09 DLRLC sinonime: a (interj.)
- 2.1. teamă, milă, deznădejde, părere de rău.
  
  surse: DLRLC 4 exemple
  exemple
  O întrebam încet: Ce ai, Chivo? Și ea de-abia putea să-mi răspundă: Ah! de-ar afla taica... de-ar afla taica... ar fi amar de mine! Tare mă tem de mînia lui. SADOVEANU, O. III 676.
  
  surse: DLRLC
  
  Ah, mamă, tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor, să jelești... Nu ești de foc, la piept să-l strîngi, Să-l încălzești! COȘBUC, P. I 147.
  
  surse: DLRLC
  
  Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! EMINESCU, O. I 158.
  
  surse: DLRLC
  
  Ah! cui ar fi trecut prin gînd Ș-ar fi crezut vrodată Că mulți lipsi-vor în curînd Din mîndra noastră ceată! ALECSANDRI, P. A. 205.
  
  surse: DLRLC
- 2.2. mulțumire, admirație, dragoste.
  
  surse: DLRLC 3 exemple
  exemple
  Ah! muiere cu suflet de bărbat, zise balaurul. DELAVRANCEA, V. V. 214.
  
  surse: DLRLC
  
  Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! EMINESCU, O. I 154.
  
  surse: DLRLC
  
  Ah! pot să mor de-acum, am zis, A noastră e izbînda! ALECSANDRI, P. A. 209.
  
  surse: DLRLC
- 2.3. ciudă, necaz.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Cum îl văzură zînele scăpat, se cătrăniră de necaz că nu putură să-l prindă. Atunci ele îi ziseră: Ah! fecior de lele ce mi-ai fost, cum de ne amăgiși? ISPIRESCU, L. 150.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

onomatopee

surse: DEX '09

a (interj.) aa aaa

1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:

surse: DEX '09 sinonime: ah (interj.)
- 1.1. surprindere, mirare.
  
  surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exemple
  exemple
  A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.
  
  surse: DLRLC
  
  A, te-am prins!
  
  surse: DEXI
- 1.2. admirație, entuziasm.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exemple
  exemple
  Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.
  
  surse: DLRLC
  
  A, ce rochie frumoasă!
  
  surse: DEXI
- 1.3. plăcere, satisfacție.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exemple
  exemple
  Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.
  
  surse: DLRLC
  
  Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.
  
  surse: DLRLC
  
  Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!
  
  surse: DEXI
- 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.
  
  surse: DLRLC NODEX un exemplu
  exemple
  A! a! bine ți-a făcut!
  
  surse: DLRLC
- 1.5. necaz, supărare, durere.
  
  surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exemplu
  exemple
  A! ce copil neastîmpărat!
  
  surse: DLRLC
- 1.6. întristare, regret.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exemple
  exemple
  A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!
  
  surse: DLRLC
  
  Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!
  
  surse: DEXI
- 1.7. indignare, amenințare.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exemple
  exemple
  A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.
  
  surse: DLRLC
  
  N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.
  
  surse: DLRLC
  
  A, din ăștia-mi ești?
  
  surse: DEXI
2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.

surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX sinonime: ah (interj.) 2 exemple
exemple
- A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.
  
  surse: DLRLC
- Ți-ai amintit? – A, asta era!
  
  surse: DEXI

etimologie:

onomatopee

surse: DEX '09

al

1. Articol posesiv sau genitival.

surse: DEX '09 DEX '98
- 1.1. Se folosește înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
  exemple
  Carte a elevului.
  
  surse: DEX '09
  
  Mi se făcuse dor de Șebiș... Și mai cu seamă de voi, tovarăși ai copilăriei mele. BENIUC, V. 22.
  
  surse: DLRLC
  
  Fiul craiului... iese afară în grădină și începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189.
  
  surse: DLRLC
  
  Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 104.
  
  surse: DLRLC
  
  Nevasta acestui sărac era muncitoare... iar a celui bogat era pestriță la mațe. CREANGĂ, P. 59.
  
  surse: DLRLC
  
  Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sfîrșește, Al dorului mă topește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92.
  
  surse: DLRLC
  - 1.1.1. Se folosește când posesorul e numit înaintea obiectului posedat.
    
    surse: DLRLC 3 exemple
    exemple
    
    D-voastră, cinstiți oaspeți [zise spânul], se vede că pașteți boboci, de nu vă pricepeți al cui fapt e acesta. CREANGĂ,. P. 233.
    
    surse: DLRLC
    
    Duce-m-aș cu luna-n stele, Nu mă pot de-a mîndrei jele! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 88.
    
    surse: DLRLC
    
    Cîtă apă-i pe vîlcele, Sînt tot lacrimi de-ale mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.
    
    surse: DLRLC
  - 1.1.2. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Al dracului (sau naibii).
    
    surse: DLRLC
  - 1.1.3. expresie De-ale gurii.
    
    surse: DLRLC
- 1.2. Se folosește înaintea numeralelor ordinale, începând cu „al doilea”.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
  exemple
  Clasa a zecea.
  
  surse: DEX '09
  
  Elev în clasa a opta.
  
  surse: DLRLC
  
  Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

limba latină illum, illam

surse: DEX '09 DEX '98

a (literă)

1. Prima literă a alfabetului limbii române.

surse: MDA2 DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE
- 1.1. expresie De la a (până) la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime; de la alfa la omega.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2
2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).

surse: MDA2 DEX '09 DLRM DEXI DLRC
3. Semn grafic pentru această literă (a, A).

surse: DEXI
4. muzică Notație literală pentru sunetul la în țările germanice.

surse: DEXI DE
5. metrologie (Sub forma A) Simbol pentru amper.

surse: DEXI DE
6. matematică (Sub forma A) Simbol pentru arie.

surse: DEXI DE
7. chimie (Sub forma A) Numele unei vitamine.

surse: DEXI
8. medicină (Sub forma A II) Numele unei grupe sangvine.

surse: DEXI
9. logică Simbol pentru judecățile universal-afirmative.

surse: DEXI DE

etimologie:

amper A

1. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
comentariu simbol A

surse: DOOM 2

etimologie:

limba franceză ampère

surse: DEX '09 DEX '98 DN

ångström Å (2)

1. fizică Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.

surse: DEX '09 DLRM MDA2
diferențiere Unitate de măsură pentru lungimi de undă, care se folosește în optică, spectrografie, cristalografie și fizica atomică, egală cu 1/10000 dintr-un micron.

surse: DN
comentariu simbol Å

surse: DOOM 2 DE

etimologie:

limba franceză angstrœm.

surse: DEX '09 DLRM
Cf. limba franceză angström.

surse: DN
Cf. Angström – fizician suedez.

surse: DN

a(n) (prefix) a an

1. Element de compunere care indică absența, excluderea etc.

surse: DEX '09 MDA2 un exemplu
exemple
- Amoral, anhidru.
  
  surse: MDA2 DEX '09
- 1.1. Element de compunere cu semnificația „privativ”, „negativ”.
  
  surse: MDN '00

etimologie:

(1.1.) Cf. limba greacă a-, an-, „fără, lipsit de”.

surse: DEXI MDN '00
limba franceză a-.

surse: MDA2 DEX '09 DEXI

a posteriori aposteriori

1. filosofie Bazat pe experiență, dobândit în urma experienței.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
exemple
- Cunoștințe aposteriori.
  
  surse: DEX '98 DLRLC
2. Din ceea ce urmează, în consecință, ca urmare a unui raționament.

surse: DN

etimologie:

locuțiune limba latină

surse: DEX '09 DN

a (prep.)

1. Formează numerale distributive; de câte...

surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DE 3 exemple
exemple
- 3 saci a 80 de kg.
  
  surse: DEX '09 DLRM
- Trei caiete a un leu.
  
  surse: DLRLC
- Două cărți a 100 de pagini.
  
  surse: DEXI
2. Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului.

surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE un exemplu
exemple
- A lucra. A vorbi. A citi.
  
  surse: DEX '09 DLRLC
- 2.1. Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție.
  
  surse: DLRLC 4 exemple
  exemple
  I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3.
  
  surse: DLRLC
  
  E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226.
  
  surse: DLRLC
  
  Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155.
  
  surse: DLRLC
  
  Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.
  
  surse: DLRLC
3. Exprimă un raport de comparație sau de asemănare.

surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC NODEX DE 5 exemple
exemple
- Miroase a pământ. Miroase a tămâie. Miroase a urs. Miroase a trandafir. Miroase a fân.
  
  surse: DEX '09 DLRM DEXI DLRC NODEX DE
- Vîntul venea vîjîind din cîmpii, trecea prin fînețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147.
  
  surse: DLRLC
- Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371.
  
  surse: DLRLC
- Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336.
  
  surse: DLRLC
- Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8.
  
  surse: DLRLC
- 3.1. Construcție prepozițională ce exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare, un raport prezumtiv.
  
  surse: DLRLC NODEX 4 exemple
  exemple
  O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156.
  
  surse: DLRLC
  
  A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222.
  
  surse: DLRLC
  
  Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151.
  
  surse: DLRLC
  
  Nu-i a bine. Vremea e a ploaie.
  
  surse: NODEX
- 3.2. În semn de...
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI DE 5 exemple
  exemple
  Fluieră a pagubă.
  
  surse: DEX '09 DLRM DEXI DE
  
  Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167.
  
  surse: DLRLC
  
  Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458.
  
  surse: DLRLC
  
  Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139.
  
  surse: DLRLC
  
  Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106.
  
  surse: DLRLC
4. Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărâte sau împreună cu pronume nehotărâte, construcții cu valoare de genitiv.

surse: DLRLC DEXI 2 exemple
exemple
- Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40.
  
  surse: DLRLC
- Cărțile a doi copii. Simbolul a ceva.
  
  surse: DEXI
5. Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și a unor substantive și adjective (în care este inclus tot).

surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC un exemplu
exemple
- De-a dreapta, de-a baba oarba. Atoatevăzător, atotputernic, atotcuprinzător, atotștiutor. Acasă.
  
  surse: DEX '09 DLRLC DEXI
6. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimând un raport local.

surse: DLRLC DE 3 exemple
exemple
- De-a curmezișul. De-a latul.
  
  surse: DLRLC
- Locomotiva scundă... trăgea încet șase vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5.
  
  surse: DLRLC
- Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37.
  
  surse: DLRLC
7. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimând un raport modal.

surse: DLRLC un exemplu
exemple
- De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

(1.) limba franceză à

surse: DEX '09
limba latină ad

surse: DEX '09

a priori apriori

1. filosofie (În mod) aprioric, înaintea oricărei experiențe, înainte de fapte.

surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: aprioric un exemplu
exemple
- N-avem nici un motiv să negăm apriori, împotriva indicațiilor experienței, existența unor «substanțe cvasimateriale», deosebindu-se de materia obișnuită (atomii și eterul). LENIN, MAT. EMP. 311.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

locuțiune limba latină

surse: DEX '09 DN

arie (sup.) A

1. matematică Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice).

surse: DEX '09 DN un exemplu
exemple
- Aria cercului.
  
  surse: DEX '09 DN
- diferențiere geometrie Suprafață cuprinsă într-un contur închis.
  
  surse: DLRLC
- diferențiere geometrie Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime.
  
  surse: DLRM
- comentariu simbol A
  
  surse: DOOM 2
2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui fapt de limbă, a unui grup de plante sau de animale etc.

surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: areal (s.n.) un exemplu
exemple
- Directorul își scoase pe masă harta cu aria de lucru a brigăzilor și planul de producție al întregii campanii. MIHALE, O. 476.
  
  surse: DLRLC
- 2.1. Arie laterală (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu.
  
  surse: DLRLC
- 2.2. Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspândit în mod continuu.
  
  surse: DLRLC
- 2.3. figurat suprafață întindere
  
  surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
  exemple
  Atmosferă plină de palmierii coloniilor, de crestele Caucaziei, de ariile mișcătoare ale oceanelor. CAMILAR, N. II 179.
  
  surse: DLRLC
  
  Un vîntișor ascuțit trăgea dinspre răsărit; altfel vremea era liniștită, stelele înfloreau vioaie pe aria cerului. SADOVEANU, O. V 369.
  
  surse: DLRLC
  
  Și ochi ridic spre aria stelară. TOMA, C. V. 277.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

limba latină area (cu sensuri după limba franceză aire).

surse: DEX '09 DLRM DN

avea

1. deține poseda stăpâni

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
exemple
- Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.
  
  surse: DLRLC
- [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
  
  surse: DLRLC
- Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.
  
  surse: DLRLC
- Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.
  
  surse: DLRLC
- figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.
  
  surse: DLRLC 7 exemple
  
  exemple
  
  A avea o idee.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
  
  Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.
  
  surse: DLRLC
  
  Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.
  
  surse: DLRLC
  
  Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.
  
  surse: DLRLC
  
  Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.
  
  surse: DLRLC
  
  Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.
  
  surse: DLRLC
  
  popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.
  
  surse: DLRLC
- figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.
  
  surse: DLRLC
- Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».
  
  surse: DLRLC 7 exemple
  
  exemple
  
  Am un comandant energic.
  
  surse: DLRLC
  
  Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.
  
  surse: DLRLC
  
  Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.
  
  surse: DLRLC
  
  Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.
  
  surse: DLRLC
  
  Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.
  
  surse: DLRLC
  
  Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.
  
  surse: DLRLC
  
  reflexiv reciproc Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.
  
  surse: DLRLC
- 1.1. expresie familiar Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.
  
  surse: DLRLC 2 exemple
  exemple
  Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.
  
  surse: DLRLC
  
  Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.
  
  surse: DLRLC
- 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.
  
  surse: DLRLC 2 exemple
  exemple
  S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.
  
  surse: DLRLC
  
  Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.
  
  surse: DLRLC
- 1.4. expresie eliptic Ce am eu de acolo?.
  
  surse: DLRLC
- 1.5. locuțiune verbală A avea asemănare = a se asemăna.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
- 1.6. locuțiune verbală A avea bucurie = a se bucura.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
- 1.7. locuțiune verbală A avea o dorință = dori
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.8. locuțiune verbală A avea o ceartă = a se certa.
  
  surse: DLRLC sinonime: certa dori un exemplu
  exemple
  Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
  
  surse: DLRLC
- 1.9. locuțiune verbală A avea scăpare = nădăjdui scăpa
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.
  
  surse: DLRLC
- 1.10. locuțiune verbală A avea nădejde = nădăjdui
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.
  
  surse: DLRLC
- 1.11. locuțiune verbală A avea (un) vis = visa
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.
  
  surse: DLRLC
- 1.12. locuțiune verbală A avea în cinste = cinsti
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.
  
  surse: DLRLC
- 1.13. locuțiune verbală A avea trebuință = a-i trebui.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.
  
  surse: DLRLC
- 1.14. expresie A avea căutare.
  
  surse: DLRLC
- 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.
  
  surse: DLRLC
- 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).
  
  surse: DLRLC sinonime: exista 2 exemple
  exemple
  Aveți pe acolo astfel de cărți?
  
  surse: DLRLC
  
  Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.
  
  surse: DLRLC
  - 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.
    
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    
    Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.
    
    surse: DLRLC
2. câștiga căpăta obține primi (verb)

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
exemple
- Ai un leu de la mine dacă îmi spui.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.
  
  surse: DLRLC
3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
exemple
- Am un ceas de răgaz.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.
  
  surse: DLRLC
- 3.1. expresie A avea ac de cojocul cuiva.
  
  surse: DLRLC
- 3.2. expresie A avea loc.
  
  surse: DLRLC
- 3.3. expresie A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deține un post.
  
  surse: DEX '98 DLRLC
- 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).
  
  surse: DEX '98 DLRLC
- 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).
  
  surse: DLRLC 3 exemple
  exemple
  Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.
  
  surse: DLRLC
  
  Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.
  
  surse: DLRLC
  
  Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.
  
  surse: DLRLC
- 3.6. expresie A avea (ceva) pe mână.
  
  surse: DLRLC
- 3.7. expresie A avea (ceva) la îndemână.
  
  surse: DLRLC
- 3.8. expresie A avea zile.
  
  surse: DLRLC
- 3.9. expresie Câte zile o avea.
- 3.10. expresie A (nu) avea zile bune (cu cineva).
  
  surse: DLRLC
- 3.11. locuțiune verbală A avea (ceva) la dispoziție.
  
  surse: DLRLC
- 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.
  
  surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
  exemple
  Are un doctor bun.
  
  surse: DEX '09 DLRLC
  
  Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.
  
  surse: DLRLC
4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
exemple
- Blocul are două etaje.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Casa are patru etaje.
  
  surse: DLRLC
- În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.
  
  surse: DLRLC
- Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.
  
  surse: DLRLC
- Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.
  
  surse: DLRLC
- De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.
  
  surse: DLRLC
- Cu privire la calități psihice:
  
  surse: DLRLC 4 exemple
  
  exemple
  
  A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.
  
  surse: DLRLC
  
  Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.
  
  surse: DLRLC
  
  De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.
  
  surse: DLRLC
  
  În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.
  
  surse: DLRLC
- 4.1. expresie A avea cap (sau gură, inimă, minte, nas, obraz, ochi, rost).
  
  surse: DLRLC
- 4.2. expresie A avea peri răi.
  
  surse: DLRLC
- 4.3. conține cuprinde (include)
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple
  Lucrarea are tabele.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
  
  Balta are pește.
  
  surse: DLRLC
5. purta ține

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
exemple
- În mână avea un buchet.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.
  
  surse: DLRLC
- 5.1. expresie A avea în mână (și) pâinea și cuțitul.
  
  surse: DLRLC
- 5.2. expresie A avea drag pe cineva sau (reflexiv reciproc) a se avea dragi = a (se) iubi.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi 3 exemple
  exemple
  Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178.
  
  surse: DLRLC
  
  El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169.
  
  surse: DLRLC
  
  reflexiv reciproc Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.
  
  surse: DLRLC
- 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple
  Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.
  
  surse: DLRLC
  
  Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.
  
  surse: DLRLC
- 5.4. expresie reflexiv A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dușmăni.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dușmăni
- 5.5. expresie A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.
  
  surse: DLRLC
- 5.6. A fi îmbrăcat cu...
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta 2 exemple
  exemple
  Avea un pantalon de blană.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
  
  Avea haină albă.
  
  surse: DLRLC
- 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).
  
  surse: DLRLC DLRM
- 5.8. expresie figurat A avea (ceva) în gând sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac).
  
  surse: DLRLC
6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
exemple
- Bara are 2 m.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Un zid având doi metri înălțime.
  
  surse: DLRLC
- Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.
  
  surse: DLRLC
- l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.
  
  surse: DLRLC
- Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.
  
  surse: DLRLC
- 6.1. expresie A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.
  
  surse: DLRLC
7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simți 6 exemple
exemple
- A avea foame.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Are o foame de lup.
  
  surse: DLRLC
- Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.
  
  surse: DLRLC
- Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.
  
  surse: DLRLC
- Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.
  
  surse: DLRLC
- Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.
  
  surse: DLRLC
- 7.1. expresie Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat?
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple
  Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.
  
  surse: DLRLC
  
  [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.
  
  surse: DLRLC
- 7.2. expresie familiar A (nu) avea (nici) pe dracul.
  
  surse: DLRLC
- 7.3. expresie N-are nimic! = nu i s-a întâmplat niciun rău.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- 7.4. expresie N-are nimic! = n-are nicio importanță.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.
  
  surse: DLRLC
- 7.5. expresie A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
  exemple
  De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.
  
  surse: DLRLC
  
  Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.
  
  surse: DLRLC
- 7.6. A suferi (de o boală).
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi 2 exemple
  exemple
  Are pojar.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
  
  Are scarlatină... Are bătăi de inimă.
  
  surse: DLRLC
8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...

surse: DLRLC un exemplu
exemple
- Am o idee. Are gânduri multe.
  
  surse: DLRLC
- 8.1. expresie A avea de gând.
  
  surse: DLRLC
9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 9.1. A trebui să...
  
  surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
  exemple
  Are de făcut cumpărături.
  
  surse: DEX '09
  
  Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.
  
  surse: DLRLC
  
  De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.
  
  surse: DLRLC
  
  Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.
  
  surse: DLRLC
  
  Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.
  
  surse: DLRLC
  - 9.1.1. expresie Al doilea verb este subînțeles:
    
    surse: DLRLC
    - 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.
      
      surse: DLRLC
    - 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.
      
      surse: DLRLC
    - 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.
      
      surse: DLRLC
  - 9.1.2. expresie A avea de furcă cu cineva (sau ceva).
    
    surse: DLRLC
  - 9.1.3. expresie A avea de lucru cu cineva (sau ceva).
    
    surse: DLRLC
- 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...
  
  surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
  exemple
  N-are decât să spună și se va face.
  
  surse: DEX '09
  
  N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.
  
  surse: DLRLC
- 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...
  
  surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
  exemple
  N-are ce zice.
  
  surse: DEX '09
  
  N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.
  
  surse: DLRLC
  
  Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.
  
  surse: DLRLC
  - 9.3.1. expresie eliptic A nu avea încotro.
    
    surse: DLRLC
- 9.4. rar A fi în drept.
  
  surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
  exemple
  Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.
  
  surse: DLRLC
- 9.5. expresie eliptic N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)!
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 9.6. expresie A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva).
  
  surse: DLRLC
- 9.7. expresie N-are a face!
  
  surse: DLRLC
10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi putea ști 6 exemple
exemple
- Are ce să facă.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.
  
  surse: DLRLC
- Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.
  
  surse: DLRLC
- Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.
  
  surse: DLRLC
- N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.
  
  surse: DLRLC
- Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.
  
  surse: DLRLC
- 10.1. expresie A (nu) avea de ce.
  
  surse: DLRLC
- 10.2. expresie N-aveți pentru ce.
  
  surse: DLRLC
- 10.3. expresie A (nu) avea când.
  
  surse: DLRLC
- 10.4. expresie A (nu) avea cum.
  
  surse: DLRLC
- 10.5. expresie A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde.
  
  surse: DLRLC
- 10.6. unipersonal A fi, a se găsi cineva (să facă ceva).
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
  exemple
  N-are cine să-l mângâie.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
  
  N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.
  
  surse: DLRLC
  
  Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.
  
  surse: DLRLC
  
  Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.
  
  surse: DLRLC
  
  popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.
  
  surse: DLRLC
11. Are valoare de verb auxiliar:

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 11.1. Servește la formarea perfectului compus.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
  exemple
  A venit.
  
  surse: DEX '09
  
  Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.
  
  surse: DLRLC
  
  Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.
  
  surse: DLRLC
  
  Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.
  
  surse: DLRLC
  
  popular poetic Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.
  
  surse: DLRLC
  
  popular poetic Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.
  
  surse: DLRLC
- 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
  exemple
  Ar veni.
  
  surse: DEX '09
  
  Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.
  
  surse: DLRLC
  
  Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.
  
  surse: DLRLC
- 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.
  
  surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
  exemple
  Au să vină.
  
  surse: DEX '09
  
  Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.
  
  surse: DLRLC
  
  Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.
  
  surse: DLRLC
  
  Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.
  
  surse: DLRLC
  
  Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.
  
  surse: DLRLC
  
  Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.
  
  surse: DLRLC
  
  D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.
  
  surse: DLRLC
- 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...
  
  surse: DLRLC 2 exemple
  exemple
  Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.
  
  surse: DLRLC
  
  În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

limba latină habere

surse: DEX '09 DEX '98

ă

1. A doua literă a alfabetului limbii române.

surse: DEX '09 DLRLC DLRM
2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită).

surse: DEX '09 DLRLC DLRM

etimologie:

ăl

1. regional cel

surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
exemple
- Ăl om.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- Fiecare nevastă, afară de a dintîi, a venit în casa lui bunicu-tău cu copiii de la alt bărbat. STANCU, D. 94.
  
  surse: DLRLC
- Bărbat are bun... Ca pîinea a bună. PANN, P. V. II 97.
  
  surse: DLRLC
- 1.1. Substantivează adjective, locuțiuni adverbiale etc.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Ale rele să se spele, ale bune să s-adune.
  
  surse: DLRLC
- 1.2. Are valoare de pronume demonstrativ.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Treceam pe drum alaltăieri cu căruța, pe un’se termină moșia beiului, a din Vădastra. DUMITRIU, B. F. 26.
  
  surse: DLRLC
- 1.3. Ăl de... = cel care.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Ăl de știe carte are patru ochi.
  
  surse: DLRLC
- 1.4. (și) adjectival ironic (Mai ales în construcții negative) Cine știe ce.
  
  surse: DLRLC sinonime: renumit un exemplu
  exemple
  Că doar nu ești ăl voinic, Ci, bade, ești de nimic. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 232.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

limba latină illum, illa

surse: DEX '09 DEX '98

ăla ăl

1. popular familiar acela

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
exemple
- A venit ăla. Lucrul ăla.
  
  surse: DEX '09
- Calul bun și mîndrele, Alea-mi mîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
  
  surse: DLRLC
- Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28.
  
  surse: DLRLC
- 1.1. expresie De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât...
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.
  
  surse: DLRLC
- 1.2. expresie Altă aia = ciudățenie monstru (s. m.)
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35.
  
  surse: DLRLC
- 1.3. expresie Toate alea = tot ce trebuie.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16.
  
  surse: DLRLC
- 1.4. expresie Câte alea toate = fel de fel de lucruri.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Îi toacă la ureche câte alea toate.
  
  surse: DLRLC
- 1.5. (și) substantivat peiorativ Un ăla = un oarecare.
  
  surse: DLRLC 3 exemple
  exemple
  Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44.
  
  surse: DLRLC
  
  Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50.
  
  surse: DLRLC
  
  (și) adjectival Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

limba latină illum, illa

surse: DEX '09 DEX '98

â

1. A treia literă a alfabetului limbii române.

surse: DEX '09
2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).

surse: DEX '09

etimologie:

de-a azvârlita

1. Numele unui joc de copii care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băț etc.

surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

de-a baba-gaia

1. Joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără „puii” înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; de-a cloșca cu puii, uliul-și-porumbeii.

surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: de-a puia-gaia

etimologie:

de-a bușilea de-a bușile de-a bușele

1. expresie De-a bușilea (sau bușile, bușele) = pe brânci.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
exemple
- Cățărîndu-se din stei în stei, mai d-a bușele... se urcă deasupra muntelui. ISPIRESCU, L. 195.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

de-a cufundul

1. regional locuțiune adverbială De-a cufundul = cufundându-se.

surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
exemple
- Mai zvîrleam cîteva [pietre], de încuiam pe dracul în fundul știoalnei... ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul. CREANGĂ, A. 65.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

derivat regresiv cufunda

surse: DEX '09

de-a valma de-a-valma deavalma

1. (Care este) Laolaltă; amestecat (în dezordine); claie peste grămadă.

surse: DEX '09 DLRLC sinonime: amestecat laolaltă 4 exemple
exemple
- Slujitoarele începură a aduce salam de Sibiu, brînzeturi, sardele, șuncă – bunătăți de-a valma. VORNIC, P. 228.
  
  surse: DLRLC
- O mare sală deșartă, mai ales cînd are-n fundul ei și-o scenă cu decorațiuni aruncate de-a valma, produce... o impresie foarte proastă. SLAVICI, O. I 338.
  
  surse: DLRLC
- Hroiot, oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, de-a valma printre soldați, Se luptă. NEGRUZZI, S. I 122.
  
  surse: DLRLC
- Copiii săi creștea și era d-a valma și de o seamă cu cei boierești. PISCUPESCU, O. 24.
  
  surse: DLRLC

etimologie:

iarba-datului-și-a-faptului

1. feciorică

surse: Sinonime

etimologie:

muscă-d-a-mică

1. muscă-columbacă

surse: Sinonime

etimologie:

ochiul-boului-a-ferigei

1. năprasnică

surse: Sinonime

etimologie:

vrea vroi voi va

comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.

surse: DEX '09 DEX '98
1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
exemple
- Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
  
  surse: DLRLC
- Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
  
  surse: DLRLC
- Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
  
  surse: DLRLC
- 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
  
  surse: DLRLC
- 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
  exemple
  Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
  
  surse: DLRLC
  
  Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
  
  surse: DLRLC
  
  Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
  
  surse: DLRLC
- 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Va să zică nu poți!
  
  surse: DLRLC
- 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
  
  surse: DLRLC
- 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
  
  surse: DLRLC
- 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Eu știu să vreau.
  
  surse: DLRLC
2. A aștepta ceva de la cineva.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
exemple
- Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
  
  surse: DLRLC
- 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
  
  surse: DLRLC
- 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  Cât vrei pe hainele astea?
  
  surse: DLRLC
3. A-i plăcea ceva sau cineva.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
exemple
- Vreau o stofă bună.
  
  surse: DLRLC
- 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
  
  surse: DLRLC 2 exemple
  exemple
  Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
  
  surse: DLRLC
  
  Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
  
  surse: DLRLC
- 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
  
  surse: DLRLC
- 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
  
  surse: DLRLC
- 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
  
  surse: DLRLC
- 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
  
  surse: DLRLC un exemplu
  exemple
  De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
  
  surse: DLRLC
- 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
  
  surse: DEX '09 DEX '98
- 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
  
  surse: DEX '09 DLRLC NODEX
- 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
  
  surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
  exemple
  Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
  
  surse: DLRLC
  
  Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
  
  surse: DLRLC
  
  Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
  
  surse: DLRLC
- 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
  exemple
  E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
  
  surse: DLRLC
  
  În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
  
  surse: DLRLC
4. A se învoi, a fi de acord.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
exemple
- Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
  
  surse: DLRLC
- Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
  
  surse: DLRLC
- Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
  
  surse: DLRLC
5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
exemple
- Focul nu vrea să ardă.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
  
  surse: DLRLC
- 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
  
  surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
  exemple
  Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
  
  surse: DEX '09 DLRLC
6. A exista posibilitatea; a fi posibil.

surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
exemple
- Vrea să plouă.
  
  surse: NODEX
7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
exemple
- Mâine vei merge la teatru.
  
  surse: DEX '09
- Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
  
  surse: DLRLC
- Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
  
  surse: DLRLC
- De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
  
  surse: DLRLC
- arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
  
  surse: DLRLC
- 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
  
  surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
  exemple
  Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
  
  surse: DLRLC
- 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
  exemple
  Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
  
  surse: DLRLC
comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.

surse: DLRLC
comentariu Varianta vroi este nerecomandată.

surse: DLRLC

etimologie:

limba latină *volere

surse: DEX '09 DEX '98 NODEX