• 1. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental.

  surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

etimologie:

• locuțiune limba italiană

  surse: DEX '09 DEX '98 DN

• 1. (Despre picturi) Pictat pe zidul ud, proaspăt.

  surse: MDA2 DN

etimologie:

• limba italiană a fresco

  surse: MDA2 DN

• 1. (De obicei repetat sau lungit) Exclamație care exprimă diferite stări emotive:

  surse: DEX '09 sinonime: ah
  • 1.1. surprindere, mirare.

    surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC DER NODEX 2 exemple
    exemple

    • A, dar lîngă sobă s-a mișcat culcușul cățelului. BASSARABESCU, V. 32.

      surse: DLRLC
    • A, te-am prins!

      surse: DEXI
  • 1.2. admirație, entuziasm.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC NODEX 2 exemple
    exemple

    • Am așteptat cît am așteptat înghesuit în fund, și-n sfîrșit am auzit: A! a! și bătăi în palme din toate părțile. Se arătase sus pe movilă vestitul cîntăreț. CARAGIALE, O. I 375.

      surse: DLRLC
    • A, ce rochie frumoasă!

      surse: DEXI
  • 1.3. plăcere, satisfacție.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 3 exemple
    exemple

    • Șeful (cordial): Aaa! Am onoarea, dom’profesor. SEBASTIAN, T. 191.

      surse: DLRLC
    • Să ciocnim, giupîne! Noroc și într-un ceas bun. Amin! (Bea) A!... bun îi! ALECSANDRI, T. I 329.

      surse: DLRLC
    • Ai mâncat ciocolata? – A, a fost foarte bună!

      surse: DEXI
  • 1.4. bucurie răutăcioasă, triumf.

    surse: DLRLC NODEX un exemplu
    exemple

    • A! a! bine ți-a făcut!

      surse: DLRLC
  • 1.5. necaz, supărare, durere.

    surse: DEX '09 DLRLC MDA2 DLRC NODEX un exemplu
    exemple

    • A! ce copil neastîmpărat!

      surse: DLRLC
  • 1.6. întristare, regret.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX 2 exemple
    exemple

    • A, ce rău îmi pare că nu te-am ascultat!

      surse: DLRLC
    • Ai pierdut banii? – A, asta-i situația!

      surse: DEXI
  • 1.7. indignare, amenințare.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DER 3 exemple
    exemple

    • A, tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I 338.

      surse: DLRLC
    • N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. – A, voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta. NEGRUZZI, S. i 152.

      surse: DLRLC
    • A, din ăștia-mi ești?

      surse: DEXI
• 2. Exclamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru scăpat din vedere.

  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 NODEX sinonime: ah 2 exemple
  exemple

  • A, cît p-aci să uit să-ți povestesc cum s-au petrecut lucrurile.

    surse: DLRLC
  • Ți-ai amintit? – A, asta era!

    surse: DEXI

etimologie:

• onomatopee

  surse: DEX '09

• 1. Prima literă a alfabetului limbii române.

  surse: MDA2 DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE
  • 1.1. expresie De la a (până) la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime; de la alfa la omega.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2
• 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).

  surse: MDA2 DEX '09 DLRM DEXI DLRC
• 3. Semn grafic pentru această literă (a, A).

  surse: DEXI
• 4. muzică Notație literală pentru sunetul la în țările germanice.

  surse: DEXI DE
• 5. metrologie (Sub forma A) Simbol pentru amper.

  surse: DEXI DE
• 6. matematică (Sub forma A) Simbol pentru arie.

  surse: DEXI DE
• 7. chimie (Sub forma A) Numele unei vitamine.

  surse: DEXI
• 8. medicină (Sub forma A II) Numele unei grupe sangvine.

  surse: DEXI
• 9. logică Simbol pentru judecățile universal-afirmative.

  surse: DEXI DE

etimologie:

• 1. Unitate de măsură pentru intensitatea curentului electric.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
• comentariu simbol A

  surse: DOOM 2

etimologie:

• limba franceză ampère

  surse: DEX '09 DEX '98 DN

• 1. fizică Unitate de măsură pentru lungimi de undă egală cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.

  surse: DEX '09 DLRM MDA2
• diferențiere Unitate de măsură pentru lungimi de undă, care se folosește în optică, spectrografie, cristalografie și fizica atomică, egală cu 1/10000 dintr-un micron.

  surse: DN
• comentariu simbol Å

  surse: DOOM 2 DE

etimologie:

• limba franceză angstrœm.

  surse: DEX '09 DLRM
• Cf. limba franceză angström.

  surse: DN
• Cf. Angström – fizician suedez.

  surse: DN

• 1. Element de compunere care indică absența, excluderea etc.

  surse: DEX '09 MDA2 un exemplu
  exemple

  • Amoral, anhidru.

    surse: MDA2 DEX '09
  • 1.1. Element de compunere cu semnificația „privativ”, „negativ”.

    surse: MDN '00

etimologie:

• (1.1.) Cf. limba greacă a-, an-, „fără, lipsit de”.

  surse: DEXI MDN '00
• limba franceză a-.

  surse: MDA2 DEX '09 DEXI

• 1. Formează numerale distributive; de câte...

  surse: DEX '09 DLRLC DEXI MDA2 DLRC DE 3 exemple
  exemple

  • 3 saci a 80 de kg.

    surse: DEX '09 DLRM
  • Trei caiete a un leu.

    surse: DLRLC
  • Două cărți a 100 de pagini.

    surse: DEXI
• 2. Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului.

  surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC DE un exemplu
  exemple

  • A lucra. A vorbi. A citi.

    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2.1. Precedă infinitivul care are rol de subiect sau de complement în propoziție.

    surse: DLRLC 4 exemple
    exemple

    • I-a dat poruncă ca să-i deschidă toate tronurile cu haine, spre a-și alege. ISPIRESCU, L. 3.

      surse: DLRLC
    • E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226.

      surse: DLRLC
    • Încă nu apucaseră feciorii a aprinde luminările. ALECSANDRI, T. I 155.

      surse: DLRLC
    • Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.

      surse: DLRLC
• 3. Exprimă un raport de comparație sau de asemănare.

  surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC NODEX DE 5 exemple
  exemple

  • Miroase a pământ. Miroase a tămâie. Miroase a urs. Miroase a trandafir. Miroase a fân.

    surse: DEX '09 DLRM DEXI DLRC NODEX DE
  • Vîntul venea vîjîind din cîmpii, trecea prin fînețe și țipa cîteodată a pustiu. SADOVEANU, O. I 147.

    surse: DLRLC
  • Aerul mirosea a pămînt ud, a iarbă proaspătă ș-a flori de liliac. VLAHUȚĂ, O. A. 371.

    surse: DLRLC
  • Urcă-te, leică, într-un copaci mare și te uită în toate părțile, doară de vei vedea ceva așa care să semene a sat. ISPIRESCU, L. 336.

    surse: DLRLC
  • Un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună... decît a fir de tort. EMINESCU, N. 8.

    surse: DLRLC
  • 3.1. Construcție prepozițională ce exprimă o presimțire, o prevestire, o amenințare, un raport prezumtiv.

    surse: DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple

    • O adiere rece... șuieră a primejdie. SLAVICI, V. P. 156.

      surse: DLRLC
    • A lupilor potaie... vine... urlînd a moarte. ALECSANDRI, P. A. 222.

      surse: DLRLC
    • Un fel de vultur ce țipă a ploaie. ȘEZ. II 151.

      surse: DLRLC
    • Nu-i a bine. Vremea e a ploaie.

      surse: NODEX
  • 3.2. În semn de...

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI DE 5 exemple
    exemple

    • Fluieră a pagubă.

      surse: DEX '09 DLRM DEXI DE
    • Fața omului se chirci a durere. PREDA, I. 167.

      surse: DLRLC
    • Parcă se coborîse încet o pleoapă, a somn, peste rămășițele de lumină. SADOVEANU, O. V 458.

      surse: DLRLC
    • Sta în loc și fluiera a pagubă. ISPIRESCU, L. 139.

      surse: DLRLC
    • Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa. EMINESCU, O. I 106.

      surse: DLRLC
• 4. Formează, împreună cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotărâte sau împreună cu pronume nehotărâte, construcții cu valoare de genitiv.

  surse: DLRLC DEXI 2 exemple
  exemple

  • Să le lege de codițele a trei cai neinvățați. RETEGANUL, P. II 40.

    surse: DLRLC
  • Cărțile a doi copii. Simbolul a ceva.

    surse: DEXI
• 5. Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și a unor substantive și adjective (în care este inclus tot).

  surse: DEX '09 DLRLC DEXI DLRC un exemplu
  exemple

  • De-a dreapta, de-a baba oarba. Atoatevăzător, atotputernic, atotcuprinzător, atotștiutor. Acasă.

    surse: DEX '09 DLRLC DEXI
• 6. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale, exprimând un raport local.

  surse: DLRLC DE 3 exemple
  exemple

  • De-a curmezișul. De-a latul.

    surse: DLRLC
  • Locomotiva scundă... trăgea încet șase vagoane de-a lungul cîmpiei. DUMITRIU B. F. 5.

    surse: DLRLC
  • Masele grele de păr... o încoronau de-a dreapta și de-a stînga. DUMITRIU, B. F. 37.

    surse: DLRLC
• 7. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale, exprimând un raport modal.

  surse: DLRLC un exemplu
  exemple

  • De-a berbeleacul. De-a binelea. De-a gata.

    surse: DLRLC

etimologie:

• (1.) limba franceză à

  surse: DEX '09
• limba latină ad

  surse: DEX '09

• 1. matematică Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice).

  surse: DEX '09 DN un exemplu
  exemple

  • Aria cercului.

    surse: DEX '09 DN
  • diferențiere geometrie Suprafață cuprinsă într-un contur închis.

    surse: DLRLC
  • diferențiere geometrie Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime.

    surse: DLRM
  • comentariu simbol A

    surse: DOOM 2
• 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui fapt de limbă, a unui grup de plante sau de animale etc.

  surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: areal un exemplu
  exemple

  • Directorul își scoase pe masă harta cu aria de lucru a brigăzilor și planul de producție al întregii campanii. MIHALE, O. 476.

    surse: DLRLC
  • 2.1. Arie laterală (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu.

      surse: DLRLC
  • 2.2. Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspândit în mod continuu.

    surse: DLRLC
  • 2.3. figurat suprafață întindere

    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Atmosferă plină de palmierii coloniilor, de crestele Caucaziei, de ariile mișcătoare ale oceanelor. CAMILAR, N. II 179.

      surse: DLRLC
    • Un vîntișor ascuțit trăgea dinspre răsărit; altfel vremea era liniștită, stelele înfloreau vioaie pe aria cerului. SADOVEANU, O. V 369.

      surse: DLRLC
    • Și ochi ridic spre aria stelară. TOMA, C. V. 277.

      surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină area (cu sensuri după limba franceză aire).

  surse: DEX '09 DLRM DN

• 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A doua literă a alfabetului limbii române.

  surse: DEX '09 DLRLC DLRM
• 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită).

  surse: DEX '09 DLRLC DLRM

etimologie:

• 1. A treia literă a alfabetului limbii române.

  surse: DEX '09
• 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).

  surse: DEX '09

etimologie:

• 1. Joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apără „puii” înșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; de-a cloșca cu puii, uliul-și-porumbeii.

  surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: de-a puia-gaia

etimologie:

• 1. regional locuțiune adverbială De-a cufundul = cufundându-se.

  surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
  exemple

  • Mai zvîrleam cîteva [pietre], de încuiam pe dracul în fundul știoalnei... ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul. CREANGĂ, A. 65.

    surse: DLRLC

etimologie:

• derivat regresiv cufunda

  surse: DEX '09

• 1. (Care este) Laolaltă; amestecat (în dezordine); claie peste grămadă.

  surse: DEX '09 DLRLC sinonime: amestecat laolaltă 4 exemple
  exemple

  • Slujitoarele începură a aduce salam de Sibiu, brînzeturi, sardele, șuncă – bunătăți de-a valma. VORNIC, P. 228.

    surse: DLRLC
  • O mare sală deșartă, mai ales cînd are-n fundul ei și-o scenă cu decorațiuni aruncate de-a valma, produce... o impresie foarte proastă. SLAVICI, O. I 338.

    surse: DLRLC
  • Hroiot, oștean vestit, Ca să-i mai îmbărbăteze, de-a valma printre soldați, Se luptă. NEGRUZZI, S. I 122.

    surse: DLRLC
  • Copiii săi creștea și era d-a valma și de o seamă cu cei boierești. PISCUPESCU, O. 24.

    surse: DLRLC

etimologie:

• 1. feciorică

  surse: Sinonime

etimologie:

• 1. muscă-columbacă

  surse: Sinonime

etimologie:

• 1. năprasnică

  surse: Sinonime

etimologie:

• comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.

  surse: DEX '09 DEX '98
• 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
  exemple

  • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.

    surse: DLRLC
  • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.

    surse: DLRLC
  • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.

    surse: DLRLC
  • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.

    surse: DLRLC
  • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.

      surse: DLRLC
    • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.

      surse: DLRLC
    • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.

      surse: DLRLC
  • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Va să zică nu poți!

      surse: DLRLC
  • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.

      surse: DLRLC
  • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.

      surse: DLRLC
  • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Eu știu să vreau.

      surse: DLRLC
• 2. A aștepta ceva de la cineva.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
  exemple

  • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.

    surse: DLRLC
  • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.

      surse: DLRLC
  • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • Cât vrei pe hainele astea?

      surse: DLRLC
• 3. A-i plăcea ceva sau cineva.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
  exemple

  • Vreau o stofă bună.

    surse: DLRLC
  • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.

    surse: DLRLC 2 exemple
    exemple

    • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.

      surse: DLRLC
    • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.

      surse: DLRLC
  • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.

    surse: DLRLC
  • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.

    surse: DLRLC
  • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.

    surse: DLRLC
  • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.

    surse: DLRLC un exemplu
    exemple

    • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.

      surse: DLRLC
  • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.

    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.

    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.

    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple

    • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.

      surse: DLRLC
    • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.

      surse: DLRLC
    • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.

      surse: DLRLC
  • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple

    • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.

      surse: DLRLC
    • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.

      surse: DLRLC
• 4. A se învoi, a fi de acord.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
  exemple

  • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.

    surse: DLRLC
  • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.

    surse: DLRLC
  • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.

    surse: DLRLC
• 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
  exemple

  • Focul nu vrea să ardă.

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.

    surse: DLRLC
  • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...

    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.

      surse: DEX '09 DLRLC
• 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.

  surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
  exemple

  • Vrea să plouă.

    surse: NODEX
• 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.

  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
  exemple

  • Mâine vei merge la teatru.

    surse: DEX '09
  • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.

    surse: DLRLC
  • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.

    surse: DLRLC
  • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.

    surse: DLRLC
  • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.

    surse: DLRLC
  • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.

    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.

      surse: DLRLC
  • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)

    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple

    • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.

      surse: DLRLC
• comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.

  surse: DLRLC
• comentariu Varianta vroi este nerecomandată.

  surse: DLRLC

etimologie:

• limba latină *volere

  surse: DEX '09 DEX '98 NODEX