opțiuni

9 intrări

Articole pe această temă:

186 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOÍ2, voiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a intenționa, a vrea. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune. 2. A fi de acord, a consimți, a primi. [Prez. ind. și: voi] – Probabil din voie (derivat regresiv). – Cf. sl. voliti.

VOI3, voiuri, s. n. (Reg.) 1. Rând de împletitură de papură sau de nuiele, într-o leasă sau în pereții unui pătul de păstrat porumb. 2. Fâșie de pământ (arabil). – Et. nec.

VOI3, voiuri, s. n. (Reg.) 1. Rând de împletitură de papură sau de nuiele, într-o leasă sau în pereții unui pătul de păstrat porumb. 2. Fâșie de pământ (arabil). – Et. nec.

VOI1 pron. pers. 2 pl. 1. (Înlocuiește numele persoanelor cărora li se adresează vorbitorul; la nominativ, are funcție de subiect, adesea marcând insistența asupra subiectului) Voi să mergeți, nu ei. 2. (La dativ, în formele vouă, vă, v-, vi, are valoare posesivă) Vouă vă place să călătoriți. (Cu valoare de pronume de politețe, ținând locul pers. 2 sg.) Domnule, vi se va comunica în scris. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La voi = la casa voastră; în țara voastră de baștină. ◊ (În dativ sau în acuzativ, în forma vi, cu valoare de pronume reflexiv) Mâncarea vi se va servi la 12. 3. (Cu valoare de dativ etic) Acuși vi-l trimit. 4. (La acuzativ, în formele vă, v-) Unde v-ați întâlnit? ◊ (Cu valoare de pronume de politețe, ținând locul pers. 2 sg.) Domnule președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma voi) Eu vă am numai pe voi. 5. (La vocativ, de obicei însoțind alt vocativ) Voi, meșteri zidari. [Forme gramaticale: dat. vouă, vă, v-, vi; acuz. (pe) voi, vă] – Lat. vos.

voi1 [At: (ante 1550) CUV. D. BĂTR. II, 424/14 / D: vouă (înv) vooă, voă, voî, voo, vooa (S și: voah), voao, voaă, voaî, (reg) vouo, vouî, voauă, voavă), vă (-v, înv, ve), vi / Ac: (pe) voi, vă (-v, reg, ve) / E: ml vos] 1 ppr Înlocuiește numele persoanelor cărora li se adresează vorbitorul sau al grupului în care este inclusă persoana căreia i se adresează vorbitorul. 2 ppr (Pan; mai ales în literatura lirică) Înlocuiește numele unor ființe, obiecte, fenomene etc. personificate, pe care le invocă cineva. 3 ppr (La nominativ) Așezat înainte predicatului, îndeplinește funcția de subiect, marcând adesea insistența Voi plecați, nu ei. 4 ppr (La dativ; îf vouă, vă, v-, vi; așezat înainte sau, îvp, după predicat) Îndeplinește funcția de complement indirect Vouă v-am scris. Vouă vi le-a dat cadou. (Îvp) Să ajute voao. 5 ppr (Pop; la dativ; îf neaccentuată vi; urmat de un pronume personal, cu excepția femininului o) Are valoare de dativ etic Acuși vi-l arunc de aici. 6 ppr (La acuzativ; îf accentuată precedat de pp „pe”, înv, „pre”, însoțit de una dintre formele neacentuate vă, v-, sau îf neaccentuată vă, v-) Îndeplinește funcția de complement direct Pe voi v-a trimis. Vă așteaptă colegii. (Îvp) Voi da pre voi în mâna vrăjmașilor voștri. 7 ppr (La acuzativ; îf accentuată; precedat de diverse prepoziții sau adverbe) Îndeplinește funcția de atribut, de complement indirect, de complement circumstanțial Va fi prieten pentru voi. M-am gândit la voi. S-a îndreptat spre voi. 8 ppr (Îlav) (Pe) la ~ În casa voastră. 9 ppr (Îal) În familia voastră. 10 ppr (Îal) În localitatea voastră. 11 ppr (Îal) În părțile voastre. 12 ppr (Îal) În țara voastră. 13 ppr (La vocativ; adesea urmat de vocative sau de determinări atributive) Desemnează persoanele cărora locutorul li se adresează Voi, cei din spate, apropiați-vă! 14 prf (La dativ și la acuzativ; îf neaccentuate vă, v- sau vi) Îndeplinește funcția de subiect Vă aduceți aminte de el. Nu cred că vi le puteți imagina. 15 aps (La dativ; îf neaccentuată vă, v- sau vi) Indică posesiunea V-ați luat cartea. Vi se aduce prânzul. 16 aps (La dativ; îf neaccentuată vă, v- sau vi) Indică apartenența Degeaba vă bateți capul. Nu vi se sparg urechile de atâta zgomot? 17 pps (La dativ; îf neaccentuată vă, v- sau vi) Ține locul unui nume legat de persoanele cărora li se adresează vorbitorul, înlocuind, totodată, numele lor Luați-vă ce vă trebuie. 18 aps (La dativ; îf neaccentuată vă, v- sau vi) Indică dependența Unde vă sunt prietenii? Chiar și copiii vi-i duceți acolo? 19 pps (La dativ; îf neaccentuată vă, v- sau vi) Ține locul unui nume aflat într-o relație de dependență cu persoanele cărora li se adresează vorbitorul, înlocuind, totodată, numele lor. [Ce copii frumoși] Să vă trăiască! Vi-i țin până mâine. 20 ppl (Rar; la nominativ) Îndeplinește funcția de subiect Majestate, voi sunteți îndreptățit să decideți. 21 ppl (La dativ; îf vă, v-, vi) Îndeplinește funcția de complement indirectVă sunt profund recunoscător. Vi se va răspunde peste un timp. 22 ppl (La acuzativ; îf vă, v-) Îndeplinește funcția de complement direct Vă văd acum pentru prima oară, domnule. 23 ppl (Înv; la acuzativ; în formă accentuată; precedat de diverse prepoziții sau adverbe) Îndeplinește funcția de atribut, de complement indirect, de complement circumstanțial Cât despre voi, domnule, speram că nu te voi mai vedea vreodată.

voi2 [At: COD. VOR.2 1r/7 / Pzi: ~esc, voi / E: pbl drr voie cf slv волити] 1-3 vt(a) A vrea (1-3). 4 vi A avea voință (2). 5 vi A-și manifesta voința (2). 6 vt(a) (Subiectul este instanța divină) A orândui. 7 vt (Înv) A alege (29). 8 vt (Înv) A prefera (1). 9 vt (Îcn) A îndrăzni. 10 vt (Îcn) A se îndemna. 11-12 vt A vrea (17-18). 13 vt (Îe) A ~ (cuiva) binele (sau, îvp, bine) A dori să i se întâmple cuiva lucruri plăcute. 14 vt (Îae) A ajuta pe cineva. 15 vt (Îae) A fi binevoitor cu cineva. 16 vi (Îvr; îe) A ~ în fețe A fi părtinitor. 17 vt (Îe) A ~ cuiva răul (sau, îvp, rău ori rele) A dori să i se întâmple cuiva lucruri neplăcute. 18 vt (Îae) A dușmăni pe cineva. 19 vt (Subiectul este Dumnezeu; adesea determinat prin „dulce” sau „bine”) A vrea (39). 20 vt (C. i. oameni) A vrea (40). 21-22 vtr A (se) vrea (39-40). 23 vr (Îvr) A se consacra (2). 24 vt A pretinde. 25 vt A solicita. 26 vt A ordona. 27 vt A aștepta ceva de la cineva. 28 vr A se pretinde. 29 vt (Subiectul indică autori sau lucrări ale acestora) A susține. 30 vt (Mai ales îcn) A fi de acord. 31 vt (Mai ales îcn) A permite. 32 vt (Îe) A nu ~ să audă (de...) A respinge categoric. 33 vt (Îe) A nu (mai) ~ să audă (sau să știe) de cineva A rupe relațiile cu cineva. 34 vt (Îvr; îe) A-i ~ (cuiva) dreptul A acorda (cuiva) dreptul la … 35 vt (Bis; înv) A primi (o dogmă, o credință, o misiune). 36 vt (C. i. oameni) A vrea (57). 37 vt (Îe) A nu ~ să știe (sau, îvr, să cunoască pe cineva) de … A refuza să recunoască autoritatea cuiva. 38 vt (Îcn; subiectul indică obiecte) A fi în stare.

voi3 sn [At: ANTIPA, P. 540 / V: zb~ / Pl: ~uri / E: bg dou] 1 (Reg) Fiecare dintre rândurile de împletitură de papură sau de nuiele, într-o leasă sau într-un gard de prins pește. 2 Distanța dintre două voiuri (1), considerată ca unitate de măsură pentru gardul de prins pește. 3 (Olt) Împletitură din nuiele mai groase, ca un brâu, în construcția pătulului care servește la păstrarea porumbului. 4 Fâșie de pământ (arabil).

VOÍ2, voiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a intenționa, a vrea. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune. 2. A fi de acord, a consimți, a primi. [Prez. ind. și: voi] – Probabil din voie (derivat regresiv). Cf. sl. voliti.

VOI1 pron. pers. 2 pl. 1. (Înlocuiește numele persoanelor cărora li se adresează vorbitorul; la nominativ, are funcție de subiect, adesea marcând insistența asupra subiectului) Voi să mergeți, nu ei. 2. (La dativ, în formele vouă, vă, v-, vi, are valoare posesivă) Vouă vă place să călătoriți. ◊ (Cu valoare de pronume de politețe, ținând locul pers. 2 sg.) Domnule, vi se va comunica în scris. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La voi = la casa voastră; în țara voastră de baștină. ◊ (În dativ sau în acuzativ, în forma vi, cu valoare de pronume reflexiv) Mâncarea vi se va servi la 12. 3. (Cu valoare de dativ etic) Acuși vi-l trimit. 4. (La acuzativ, în formele vă, v-) Unde v-ați întâlnit? ◊ (Cu valoare de pronume de politețe, ținând locul pers. 2 sg.) Domnule președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma voi) Eu vă am numai pe voi. 5. (La vocativ, de obicei însoțind alt vocativ) Voi, meșteri zidari. [Forme gramaticale: dat. vouă, vă, v-, vi; acuz. (pe) voi, vă] – Lat. vos.

VOI2, voiuri, s. n. (Rar) 1. Rînd de împletitură de papură sau de nuiele într-o leasă sau în pereții unuî pătul de păstrat porumbul; pleter, zboi. Închisorile care se fac, fie pe maluri, fie în gîrle, sînt toate compuse din bețe de trestie sau de lemn, împletite cu papură sau cu tei. Fiecare rînd de împletitură se numește un voi. ANTIPA, P. 576. 2. (Mai ales la pl.) Fîșie de pămînt (arabil); ogor (lung și îngust). Porumburile de peste trei voiuri de loc păreau că fumegă. SANDU-ALDEA, U. P. 58.

VOI1 pron. pers. 2 pl. I. (La nominativ, ține locul numelui persoanelor cărora li se adresează vorbitorul; are funcțiune de subiect, adesea marcînd insistența asupra subiectului) Voi să vegheați! O zi va răsări Cum alta încă nimeni nu cunoaște. BENIUC, V. 46. Voi puteți a mă-nțelege, căci voi singuri ați trăit. MACEDONSKI, O. I 96. Voi brațele, jurînd, le-ați pus Pe scut! COȘBUC, P. I 258. ◊ (Întărit printr-un vocativ) Voi, tinerii, sînteți viitorul. ◊ (Accentuează o opoziție) Eu străjuiesc aici, voi pe la ferestre. GALACTION, O. I 53. Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri! EMINESCU, O. I 60. Că nu sînteți voi, Nu sînteți ca noi, Oameni de mîndrie. ALECSANDRI, P. P. 67. ◊ (Urmează după predicat, cu valoare afectivă) Bine, bine! cercați voi marea cu degetul. CREANGĂ, P. 260. 2. (La dativ, în forma vouă, vă, v-, vi, rar -vă) Cîntecul ăsta, cel mai tînăr din toate, Mîinile tinere vi le întinde. DEȘLIU, G. 33. Ș-apoi, și vouă, nu știu, zeu, cum v-a mai intra cineva în voie. CREANGĂ, A. 115. ◊ (Cu valoare de pronume de politețe, ținînd locul persoanei a II-a sg.) Venerabile domn... vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră. CARAGIALE, O. I 109. ◊ (Cu funcțiune de complement indirect, indicînd posesiunea) Dacă vi-i voia, să vă dea mă-ta în toate zilele numai colaci. CREANGĂ, A. 59. Aș pune mica mea parte Silința-vă lăudînd. ALEXANDRESCU, M. 235. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv) V-ați găsit beleaua cu mine... nu vă pară lucru de șagă. CREANGĂ, P. 259. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv reciproc) Mîinile vi se vor înfrăți. DEȘLIU, G. 11. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Acuși vi-l mătur de-aici. CREANGĂ, P. 310. 3. (La acuzativ, în forma vă, -vă, v-) Dragele mele nepoate, Nu vă pot juca pe toate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362. ◊ (Cu valoare de pronume de politețe, ținînd locul persoanei a II-a sg.) Domnule președinte, vă rog, cerusem și eu cuvîntul. CARAGIALE, O. I 155. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv) Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei. BENIUC, V. 13. Întorcîndu-vă, ați avut ceva, vreo încăierare? SADOVEANU, O. I 167. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv reciproc) Nu vă veți mai despărți niciodată. DEȘLIU, G. 11. Unde v-ați întîlnit? SADOVEANU, M. C. 149. Cu ochii să vă zăriți Dar să fiți tot despărțiți. ALECSANDRI, P. P. 29. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma voi) Și eu vă am numai pe voi. ISPIRESCU, L. 13. Țineți cînii legați lîngă voi. GHICA, S. 283. În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. ALECSANDRI, P. P. 2. (La vocativ, de obicei însoțind alt vocativ) Zburați, zburați în măreția zării, Voi, visuri aurii A primăverilor ce vin. BENIUC, V. 65. Voi, voinicilor, duceți-vă de mai cinstiți cîte un palici de vin cu logofătul. SADOVEANU, O. I 44. Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! ALECSANDRI, P. P. 191. – Forme gramaticale: dat. vouă, vă, -vă, v-, vi, acuz. (pe) voi, vă, -vă, v-.

VOÍ3, voiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut; în concurență cu vrea, astăzi folosit mai ales la perfectul simplu, la imperfect și la mai mult ca perfect, la celelalte timpuri fiind înlocuit cu «vrea») A fi hotărît, a fi decis să...; a avea de gînd să..., a intenționa; a vrea. Nu voiai să mă primești și să mă asculți. C. PETRESCU, C. V. 147. Într-una din zile moșneagul voiește a merge la tîrg să mai cumpere cîte ceva. CREANGĂ, P. 76. O, an prezis atîta, măreț, reformator... Arată semn acelor ce nu voiesc să crează. ALEXANDRESCU, P. 78. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea voință neclintită, a stărui (într-o acțiune). Voiește și vei putea. 2. A consimți, a primi, a fi de acord. Gheonoaia... rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una din cele trei fete ce avea... el însă nu voi. ISPIRESCU, L. 5. Era străin, de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. CARAGIALE, O. III 231. – Prez. ind. și: voi (EMINESCU, O. I 147).

A VOÍ ~iésc tranz. 1) A avea dorința; a vrea; a dori. 2) A fi de acord; a accepta; a consimți. /<lat. volere

VOI pron. pers.2 pl. (vóuă, vă, vi, (pe) voi, vă) 1) (indică grupul de persoane către care se adresează vorbitorul) ~ plecați la cinema. 2) (formele atone de dativ, pe lângă verb cu valoare posesivă) Luați-vă cărțile. 3) (se folosește ca pronume de politețe cu valoare de singular) Vă rog să hotărâți singuri. /<lat. vos

voì v. 1. a avea dorința, intențiunea, voința de: voiesc să plec; 2. a dori: a voi cuiva bine; 3. a pretinde, a cere: ce voiești pentru asta? 4. auxiliar pentru formarea viitorului: voiu răspunde. [Slav. VOLITI].

voi pr. pl. de a doua persoană. (Lat. VOS].

1) voĭ, pron. personal de pers. II pl. (lat. vós; it. voi, vfr. cat. sp. pg. vos, nfr. vous): tu mergĭ, voĭ mergețĭ. V. vă.

2) voĭ, veĭ, va, vom, vețĭ, vor v. ajutător care, în unire cu inf., formează viit. lit. (lat. *vóleo, vŏlére [după dóleo, dŏlére, a durea], cl. vŏlo, velle, a vrea. Veĭ vine din vĕlis [îld. vis], de unde s’a făcut vrom. verĭ, apoĭ veĭ, pop. eĭ (munt. oĭ), -ĭ; va vine din vŏlet [V. orĭ], de unde s’a făcut *voare, vare, va, pop. a (munt. o, din *ua, *uă); vom vine din *volemus, de unde s’a făcut *vurem, vrem, vechĭ vem și văm, azĭ vom, pop. om; vețĭ vine din *voletis, de unde s’a făcut *vurețĭ, vrețĭ, vețĭ, pop. ețĭ, îțĭ [munt. oțĭ]: vor vine din volunt, rom. pop. or. V. vreaŭ și aș 1): voĭ merge (fam. munt. o să merg, mold. am să merg). Voĭ, va și vor se întrebuințează (numaĭ lit.) și ca v. tr.: nu voĭ, nu va, nu vor îld. nu vreaŭ (eŭ saŭ eĭ), nu vrea. Subj. vechĭ și să voaĭe (lat. *voleat).

DÚCE1, duc, vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură. 4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. 5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. ◊ Expr. A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. 6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. 7. A purta războaie, lupte, tratative etc. 8. A depune, a presta o muncă. ◊ Expr. A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva. 9. A trage, a trasa linii. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (Pop.) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (Pop.) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă). ♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer. 2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. 3. Fig. A trece; a dispărea. 4. A muri; a se sfârși. III. Intranz. A rezista la... – Lat. ducere.

PÁSĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).

PÁSĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).

PER TU adv. (În expr.) A fi per tu cu cineva = a spune cuiva „tu” când i te adresezi, a tutui; a fi prieten apropiat al cuiva. – După germ. per du.

arată toate definițiile

Intrare: Voi
nume propriu (I3)
  • Voi
Intrare: voi (s.n.)
voi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voi
  • voiul
  • voiu‑
plural
  • voiuri
  • voiurile
genitiv-dativ singular
  • voi
  • voiului
plural
  • voiuri
  • voiurilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: voi (vb.)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voi
  • voire
  • voit
  • voitu‑
  • voind
  • voindu‑
 singular plural
  • voiește
  • voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voiesc
 (să)
  • voiesc
  • voiam
  • voii
  • voisem
a II-a (tu)
  • voiești
 (să)
  • voiești
  • voiai
  • voiși
  • voiseși
a III-a (el, ea)
  • voiește
 (să)
  • voiască
  • voia
  • voi
  • voise
plural I (noi)
  • voim
 (să)
  • voim
  • voiam
  • voirăm
  • voiserăm
  • voisem
a II-a (voi)
  • voiți
 (să)
  • voiți
  • voiați
  • voirăți
  • voiserăți
  • voiseți
a III-a (ei, ele)
  • voiesc
 (să)
  • voiască
  • voiau
  • voiră
  • voiseră
Intrare: du-te-vino
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • du-te-vino
  • du-te-vino
plural — —
genitiv-dativ singular — —
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: pasămite
pasămite adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • pasămite
pasă-mi-te
compus
Surse flexiune: IVO-III, Scriban
  • pasă-mi-te
Intrare: per tu
per tu adverb
compus
  • per tu
Intrare: tu / voi
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P101)
Persoana a 2-a.
 masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • tu
  • tine
  • te
  • tu
  • tine
  • te
plural
  • voi
  • vă
  • voi
  • vă
genitiv-dativ singular
  • ție
  • ți
  • îți
  • ‑ți
  • ție
  • ți
  • îți
  • ‑ți
plural
  • vouă
  • vă
  • vi
  • vouă
  • vă
  • vi
Intrare: voie
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voie
  • voia
plural
  • voi
  • voile
genitiv-dativ singular
  • voi
  • voii
plural
  • voi
  • voilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: vrea
verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
  • vra
  • vrere
  • vrut
  • vrutu‑
  • vrând
  • vrându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vreau
  • vrau
 (să)
  • vreau
  • vrau
  • vream
  • vram
  • vrui
  • vrusei
  • vrusesem
  • vrusem
a II-a (tu)
  • vrei
  • vrai
 (să)
  • vrei
  • vrai
  • vreai
  • vrai
  • vruși
  • vruseși
  • vruseseși
  • vruseși
a III-a (el, ea)
  • vrea
  • vra
 (să)
  • vrea
  • vreie
  • vrea
  • vra
  • vru
  • vruse
  • vrusese
  • vruse
plural I (noi)
  • vrem
 (să)
  • vrem
  • vream
  • vram
  • vrurăm
  • vruserăm
  • vruseserăm
  • vrusesem
  • vruserăm
  • vrusem
a II-a (voi)
  • vreți
 (să)
  • vreți
  • vreați
  • vrați
  • vrurăți
  • vruserăți
  • vruseserăți
  • vruseseți
  • vruserăți
  • vruseți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • vreau
  • vrau
 (să)
  • vrea
  • vreie
  • vreau
  • vrau
  • vrură
  • vruseră
  • vruseseră
  • vruseră
verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
 — — — singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voi
  • oi
 — — — —
a II-a (tu)
  • vei
  • ei
  • ăi
  • oi
  • îi
  • ‑i
 — — — —
a III-a (el, ea)
  • va
  • o
  • a
 — — — —
plural I (noi)
  • vom
  • om
 — — — —
a II-a (voi)
  • veți
  • eți
  • ăți
  • oți
  • îți
  • ‑ți
 — — — —
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • or
 — — — —
verb (VT408)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vroi
  • vroire
  • vroit
  • vroitu‑
  • vroind
  • vroindu‑
 singular plural
  • vroiește
  • vroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vroiesc
 (să)
  • vroiesc
  • vroiam
  • vroii
  • vroisem
a II-a (tu)
  • vroiești
 (să)
  • vroiești
  • vroiai
  • vroiși
  • vroiseși
a III-a (el, ea)
  • vroiește
 (să)
  • vroiască
  • vroia
  • vroi
  • vroise
plural I (noi)
  • vroim
 (să)
  • vroim
  • vroiam
  • vroirăm
  • vroiserăm
  • vroisem
a II-a (voi)
  • vroiți
 (să)
  • vroiți
  • vroiați
  • vroirăți
  • vroiserăți
  • vroiseți
a III-a (ei, ele)
  • vroiesc
 (să)
  • vroiască
  • vroiau
  • vroiră
  • vroiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voi
  • voire
  • voit
  • voitu‑
  • voind
  • voindu‑
 singular plural
  • voiește
  • voiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voiesc
 (să)
  • voiesc
  • voiam
  • voii
  • voisem
a II-a (tu)
  • voiești
 (să)
  • voiești
  • voiai
  • voiși
  • voiseși
a III-a (el, ea)
  • voiește
 (să)
  • voiască
  • voia
  • voi
  • voise
plural I (noi)
  • voim
 (să)
  • voim
  • voiam
  • voirăm
  • voiserăm
  • voisem
a II-a (voi)
  • voiți
 (să)
  • voiți
  • voiați
  • voirăți
  • voiserăți
  • voiseți
a III-a (ei, ele)
  • voiesc
 (să)
  • voiască
  • voiau
  • voiră
  • voiseră
verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
— — — — singular plural
  • va
  • vă
  • vați
  • vareți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • va
 — — — —
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) — — — — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

voi (s.n.) regional

  • 1. Rând de împletitură de papură sau de nuiele, într-o leasă sau în pereții unui pătul de păstrat porumb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pleter zboi un exemplu
    exemple
    • Închisorile care se fac, fie pe maluri, fie în gîrle, sînt toate compuse din bețe de trestie sau de lemn, împletite cu papură sau cu tei. Fiecare rînd de împletitură se numește un voi. ANTIPA, P. 576.
      surse: DLRLC
  • 2. Fâșie de pământ (arabil); ogor (lung și îngust).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Porumburile de peste trei voiuri de loc păreau că fumegă. SANDU-ALDEA, U. P. 58.
      surse: DLRLC

etimologie:

voi (vb.)

  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dori intenționa vrea 3 exemple
    exemple
    • Nu voiai să mă primești și să mă asculți. C. PETRESCU, C. V. 147.
      surse: DLRLC
    • Într-una din zile moșneagul voiește a merge la tîrg să mai cumpere cîte ceva. CREANGĂ, P. 76.
      surse: DLRLC
    • O, an prezis atîta, măreț, reformator... Arată semn acelor ce nu voiesc să crează. ALEXANDRESCU, P. 78.
      surse: DLRLC
    • 1.1. intranzitiv (La imperativ) A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Voiește și vei putea.
        surse: DLRLC
  • 2. A fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: accepta consimți primi (verb) 2 exemple
    exemple
    • Gheonoaia... rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una din cele trei fete ce avea... el însă nu voi. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Era străin, de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. CARAGIALE, O. III 231.
      surse: DLRLC

etimologie:

du-te-vino

  • 1. Mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: alergătură circulație mișcare treapăd 2 exemple
    exemple
    • Acel du-te, vino al oamenilor de legătură nu bătea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU, O. II 247.
      surse: DLRLC
    • Deasupra celor patru terase largi e un neîntrerupt du-te-vino de vagonete. BOGZA, C. O. 184.
      surse: DLRLC

etimologie:

per tu

  • 1. expresie A fi per tu cu cineva = a spune cuiva „tu” când i te adresezi; a fi prieten apropiat al cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: tutui

etimologie:

tu / voi

  • 1. Înlocuiește numele persoanei/persoanelor căreia/cărora i/li se adresează vorbitorul; la nominativ, are funcție de subiect, adesea marcând insistența asupra subiectului.
    surse: DEX '09 DLRLC 19 exemple
    exemple
    • Tu râzi.
      surse: DEX '09
    • Tu-mi vorbești ca o stîncă fără simțiri. DELAVRANCEA, S. 71.
      surse: DLRLC
    • Și plîngeam de supărată Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
      surse: DLRLC
    • Tu rîzi și-ți razemi capul De umăru-mi încet. EMINESCU, O. IV 242.
      surse: DLRLC
    • Pe lîngă plopii fără soț Adesea am trecut, Mă cunoșteau vecinii toți, Tu nu m-ai cunoscut. EMINESCU, O. I 191.
      surse: DLRLC
    • Nu ai tot atîtea regrete? Nu le cunoști și tu? C. PETRESCU, Î. II 154.
      surse: DLRLC
    • Cam ai dreptate tu. ISPIRESCU, L. 291.
      surse: DLRLC
    • Ce treabă ai tu, urîtule! CARAGIALE, O. II 160.
      surse: DLRLC
    • Voi să mergeți, nu ei.
      surse: DEX '09
    • Voi să vegheați! O zi va răsări Cum alta încă nimeni nu cunoaște. BENIUC, V. 46.
      surse: DLRLC
    • Voi puteți a mă-nțelege, căci voi singuri ați trăit. MACEDONSKI, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • Voi brațele, jurînd, le-ați pus Pe scut! COȘBUC, P. I 258.
      surse: DLRLC
    • Voi, tinerii, sunteți viitorul.
      surse: DLRLC
    • Eu străjuiesc aici, voi pe la ferestre. GALACTION, O. I 53.
      surse: DLRLC
    • Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri! EMINESCU, O. I 60.
      surse: DLRLC
    • Că nu sînteți voi, Nu sînteți ca noi, Oameni de mîndrie. ALECSANDRI, P. P. 67.
      surse: DLRLC
    • (După predicat, cu valoare afectivă) Bine, bine! cercați voi marea cu degetul. CREANGĂ, P. 260.
      surse: DLRLC
    • impersonal (la) singular Tu școală, tu studii, și el un golan.
      surse: DEX '09
    • impersonal (la) singular Auzi obrăznicie? Tu cu zeci de mii de fălci de moșie, și el, un ghiorlan, cu un petec de pămînt, și uite ce gură face alăturea cu mine! CREANGĂ, A. 155.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (la) singular Nici tu..., nici tu... = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. ISPIRESCU, L. 386.
        surse: DLRLC
      • Nici tu sat, nici tu tîrg, nici tu nemica. De ce mergi înainte, numai peste pustietăți dai. CREANGĂ, P. 201.
        surse: DLRLC
  • 2. La dativ, în formele ție, îți, ți, -ți, ți- / vouă, vă, v-, vi, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Puiul meu e bun și tace Nu ți-l dau, și du-te-n pace. COȘBUC, P. I 234.
      surse: DLRLC
    • Eu nu îți cei în parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu-a mulțimii aș vrea să o unesc. ALEXANDRESCU, M. 6.
      surse: DLRLC
    • Lumea toată de pre lume Ne-a și pus urîte nume: Mie grîu, ție tăciune. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 65.
      surse: DLRLC
    • Vouă vă place să călătoriți.
      surse: DEX '09
    • Cîntecul ăsta, cel mai tînăr din toate, Mîinile tinere vi le întinde. DEȘLIU, G. 33.
      surse: DLRLC
    • Ș-apoi, și vouă, nu știu, zeu, cum v-a mai intra cineva în voie. CREANGĂ, A. 115.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (la) plural Are valoare de pronume de politețe, ținând locul persoanei a 2-a singular.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Domnule, vi se va comunica în scris.
        surse: DEX '09
      • Venerabile domn... vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră. CARAGIALE, O. I 109.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Are funcție de complement indirect, indicând posesiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. COȘBUC, P. I 230.
        surse: DLRLC
      • Ia tacă-ți gura, măi Gerilă, ziseră ceilalți. CREANGĂ, P. 252.
        surse: DLRLC
      • Dacă vi-i voia, să vă dea mă-ta în toate zilele numai colaci. CREANGĂ, A. 59.
        surse: DLRLC
      • Aș pune mica mea parte Silința-vă lăudînd. ALEXANDRESCU, M. 235.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Are funcție atributivă, indicând posesiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Ai să-ți vezi mama.
        surse: DEX '09
      • N-ai să-ți mai vezi livada. CAMILAR, N. I 85.
        surse: DLRLC
      • Ți-aduci aminte, dihanie răutăcioasă și spurcată, cînd mi te-ai jurat pe părul tău? CREANGĂ, P. 33.
        surse: DLRLC
      • impersonal (la) singular Ș-apoi chitiți că numai în arc se încheia tot meșteșugul și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit! CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Are valoare de dativ etic.
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Ți le spunea toate pe de rost.
        surse: DEX '09
      • Și așa ți le înșira toate de bine, cît socoteai că-s sleite. SBIERA, P. 98.
        surse: DLRLC
      • Setilă, dînd fundurile afară la cîte o bute, horp! ți-o sugea dintr-o singură sorbitură. CREANGĂ, P. 261.
        surse: DLRLC
      • Pentru-o țîr’ de parastas, Îți zbiară pîn’ la amiaz! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470.
        surse: DLRLC
      • (Uneori întărit prin persoana 1) Luînd pe cîte un drăcușor de cornițe, mi ți-l ardea cu palcele de-i crăpa pielea. CREANGĂ, P. 306.
        surse: DLRLC
      • Acuși vi-l trimit.
        surse: DEX '09
      • Acuși vi-l mătur de-aici. CREANGĂ, P. 310.
        surse: DLRLC
    • 2.5. locuțiune adverbială (la) plural acuzativ La voi = la casa voastră; în țara voastră de baștină.
      surse: DEX '09
    • 2.6. În dativ sau în acuzativ, în forma ți / vi, are valoare de pronume reflexiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Mâncarea vi se va servi la 12.
        surse: DEX '09
      • V-ați găsit beleaua cu mine... nu vă pară lucru de șagă. CREANGĂ, P. 259.
        surse: DLRLC
      • reciproc Mîinile vi se vor înfrăți. DEȘLIU, G. 11.
        surse: DLRLC
  • 3. La acuzativ, în formele te, -te, te- / vă, v-:
    surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • În cîșlegile ce vin, am de gînd să te mărit. SADOVEANU, B. 30.
      surse: DLRLC
    • Eu nu am venit să te întreb asta. ISPIRESCU, L. 1.
      surse: DLRLC
    • O, te văd, te-aud, te cuget, tînără și dulce veste. EMINESCU, O. I 29.
      surse: DLRLC
    • impersonal Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în seamă. CREANGĂ, P. 49.
      surse: DLRLC
    • Unde v-ați întâlnit?
      surse: DEX '09
    • Dragele mele nepoate, Nu vă pot juca pe toate. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă.
      surse: DEX '09 DLRLC 10 exemple
      exemple
      • Sperii copiii, unde te trezești? SAHIA, N. 53.
        surse: DLRLC
      • Dar cînți, cînți, nu te-ncurci. CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
      • Te duci, iubită scumpă, în țărmuri depărtate. ALECSANDRI, P. I 138.
        surse: DLRLC
      • Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei. BENIUC, V. 13.
        surse: DLRLC
      • Întorcîndu-vă, ați avut ceva, vreo încăierare? SADOVEANU, O. I 167.
        surse: DLRLC
      • (la) plural reciproc Nu vă veți mai despărți niciodată. DEȘLIU, G. 11.
        surse: DLRLC
      • (la) plural reciproc Unde v-ați întîlnit? SADOVEANU, M. C. 149.
        surse: DLRLC
      • (la) plural reciproc Cu ochii să vă zăriți Dar să fiți tot despărțiți. ALECSANDRI, P. P. 29.
        surse: DLRLC
      • impersonal (la) singular Ia te uită, dumnealui, gata-i cu plecarea. DEȘLIU, M. 59.
        surse: DLRLC
      • impersonal (la) singular Au văzut numai copaci mari, nalți și groși, cît te spăriai cînd priveai la ei pînă-n vîrvul lor. SBIERA, P. 180.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Precedat de prepoziții, în forma tine / voi:
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Eu am în tine toată nădejdea. SADOVEANU, B. 93.
        surse: DLRLC
      • De din vale de Rovine, Grăim, doamnă, cătră tine. EMINESCU, O. I 149.
        surse: DLRLC
      • Supărarea să-mi aline Ce-mi face dorul de tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 94.
        surse: DLRLC
      • glumeț Tu și cu tine fac doi. ALECSANDRI, T. I 466.
        surse: DLRLC
      • Și eu vă am numai pe voi. ISPIRESCU, L. 13.
        surse: DLRLC
      • Țineți cînii legați lîngă voi. GHICA, S. 283.
        surse: DLRLC
      • În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. ALECSANDRI, P. P.
        surse: DLRLC
    • 3.3. (la) plural Are valoare de pronume de politețe, ținând locul persoanei a 2-a singular.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Domnule președinte, vă rog, cerusem și eu cuvîntul. CARAGIALE, O. I 155.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Tu, cel care privești încoace!
      surse: DEX '09
    • Tu, care ești pierdută în neagra vecinicie, Stea dulce și iubită a sufletului meu! ALECSANDRI, P. A. 62.
      surse: DLRLC
    • 4.1. De obicei însoțește alt vocativ.
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Toți dușmani?... Și tu, Oană? DELAVRANCEA, O. II 73.
        surse: DLRLC
      • O, calul meu Tu, fala mea! COȘBUC, P. I 112.
        surse: DLRLC
      • Lună, tu, stăpîna mării. Pe a lumii boltă luneci. EMINESCU, O. I 130.
        surse: DLRLC
      • O! tu, gerule năprasnic, vin, îndeamnă calul meu, Să mă poarte ca săgeata unde el știe și eu! ALECSANDRI, P. A. 113.
        surse: DLRLC
      • Zburați, zburați în măreția zării, Voi, visuri aurii A primăverilor ce vin. BENIUC, V. 65.
        surse: DLRLC
      • Voi, voinicilor, duceți-vă de mai cinstiți cîte un palici de vin cu logofătul. SADOVEANU, O. I 44.
        surse: DLRLC
      • Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! ALECSANDRI, P. P. 191.
        surse: DLRLC
  • 5. (la) singular Urmat de „unul”, „una”, la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Tu unul nu știi.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

voie

  • 1. Capacitate de a-și concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenție voință vrere 4 exemple
    exemple
    • S-a hotărît așa printr-o voie mai presus decît a noastră. SADOVEANU, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Doarme și cugetul lui, și puterea lui, și voia lui. CARAGIALE, O. I 42.
      surse: DLRLC
    • Nevoia te duce pe unde nu ți-i voia. CREANGĂ, P. 30.
      surse: DLRLC
    • Iar tu sărac ai voie și nu poți a voi, Ai ochi, dar n-ai vedere; ai gură, n-ai cuvinte. BOLINTINEANU, O. 201.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu voie sau cu voia (cuiva) = din proprie inițiativă.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dinadins intenționat un exemplu
      exemple
      • De ți-oi fi făcut poate vreun rău, n-a fost nici cu voia, nici cu știrea mea. CARAGIALE, P. 151.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar neintenționat
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Încrunta fără voie sprîncenele. BART, E. 156.
        surse: DLRLC
      • Fără de voia mea am călcat pe cuprinsul tău. ISPIRESCU, la CADE.
        surse: DLRLC
      • Tu... să duci o viață tristă și plină de nevoie, Iar eu în astă țară să fiu domn făr' de voie. ALECSANDRI, T. II 125.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Peste voia... = împotriva voinței cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Ai făcut-o peste voia mea.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Cu voie, fără voie, dar pentru noaptea asta o să fiu musafirul d-tale. HOGAȘ, M. N. 66.
        surse: DLRLC
      • De voie, de nevoie trebui să se scoale. CREANGĂ, P. 7.
        surse: DLRLC
      • Întorcîndu-se de voie, de nevoie spre casă, ele trecură mai întîi pe la mama Demetra. ODOBESCU, S. III 280.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un lucru mai ales întoarse spre dînsul voia vegheată a sultanului, adică mărinimoasa predare a unei comori de 130000 galbeni. ODOBESCU, S. A. 156.
        surse: DLRLC
  • 2. Dorință, plăcere, înclinație spre...; libertate (de a alege, de a opta).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alegere opțiune 2 exemple
    exemple
    • Domnița cea mică n-are voie de bărbat! EFTIMIU, Î. 31.
      surse: DLRLC
    • Un pustiu zidit cu totul după voia mea. EMINESCU, N. 54.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 2.3. locuțiune adverbială În (sau, rar la) voie sau în toată voia = în largul lui.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: nestingherit 4 exemple
      exemple
      • Își descheie haina să poată respira în voie. BART, E. 189.
        surse: DLRLC
      • Rădea pe Sandu, fecioru-său, un flăcău roșcovan, c-o țîră de musteață subt nas, băietan spătos, zdravăn, crescut în voie. MIRONESCU S. A. 41.
        surse: DLRLC
      • Dar de pe la Grumăzești încolo moș Nichifor... a început a lăsa iepele mai la voie. CREANGĂ, P. 117.
        surse: DLRLC
      • Azi n-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o dezmierzi. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
    • 2.4. locuțiune adverbială popular În voia cea bună = fără nicio grijă, fără teama de a greși, cu certitudine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Căci nu erau mai mult decît două săptămîni de cînd se măritase ea după Ițic... sau mai bine ar fi să zic, în voia cea bună, că se măritase Ițic după Malca. CREANGĂ, P. 114.
        surse: DLRLC
      • Chiar acum aș putea să te omor, în voia cea bună, dar mi-i milă de tinerețele tale. CREANGĂ, P. 206.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie Voia la dumneata ca la banul Ghica = ești liber să faci ce vrei.
      surse: DEX '09
    • 2.6. expresie A-i fi (cuiva) voia (să...) = a dori, a-i plăcea (să...).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Are o coastă de drac într-însa, care trebuie scoasă numaidecît, dacă ți-i voia să ai femeie cum trebuie. CREANGĂ, P. 169.
        surse: DLRLC
      • Este o ceară moale pe care o întorc cum mi-e voia. NEGRUZZI, S. I 77.
        surse: DLRLC
      • Cui i-e voia să nu moară, Pună plosca subsuoară; Cui i-e voia să trăiască. Plosca să n-o părăsească. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 386.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A face pe voia cuiva sau a-i face cuiva pe voie = a satisface dorința, plăcerea cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Și-ți fac toate voile, de pe urmă n-ai să fii bucuros de mine. SADOVEANU, O. I 43.
        surse: DLRLC
      • Se temea ca să nu-i facă capătul dacă nu i-a face zmeului pe voie. SBIERA, P. 178.
        surse: DLRLC
      • Eu am hotărît să fac pe voia Sînzianei... și nu mă schimb o dată cu capu. ALECSANDRI, T. I 409.
        surse: DLRLC
      • Așa zău, mîndruța mea, Oi face pe voia ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 422.
        surse: DLRLC
    • 2.8. expresie A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva = a-i fi cuiva pe plac.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 2.9. expresie A-i intra (2.1.) (cuiva) în voie (2.1.).
      surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A împlini voia cuiva (sau voile) cuiva = a îndeplini dorințele sau poruncile cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Pe toți cîți nu-mi împlinesc voile în casă, îi împung cu ghionți. STANCU, D. 167.
        surse: DLRLC
      • El nu știa cum să facă... ca să împlinească voia acelui împărat. ISPIRESCU, L. 11.
        surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A lăsa (?) (pe cineva sau ceva) în voia (?) cuiva.
      surse: DLRLC
    • 2.12. expresie A se lăsa (sau a umbla, a merge, a fi purtat) în voia cuiva sau a ceva = a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Încalecă și se lasă în voia calului, unde o vrea el să-l ducă. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
      • Barcă mică, sprinteoară, Mergi în voia întîmplării Ca o lebădă ușoară. ALECSANDRI, P. II 55.
        surse: DLRLC
    • 2.13. expresie A fi la voia cuiva = a fi la discreția cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Sînteți în mîna și la voia măritului Padișah. SADOVEANU, O. VII 16.
        surse: DLRLC
  • 3. Senzație de satisfacere a gustului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: chef dorință plac plăcere poftă voință un exemplu
    exemple
    • Feciorii nu mai aveau voie la nimica, nici la mîncare, nici la băutură. RETEGANUL, P. II 5.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie După voie = la dorință.
      surse: NODEX
    • 3.2. expresie A-i strica cuiva voia = a indispune pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Aș iubi pe cel mai mic, Voia la cel mare-o stric. HODOȘ, P. P. 69.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Voi și nevoi = bunăstare, liniște, belșug alternând cu lipsuri, sărăcie și greutăți.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Patru sute de ani trecut-au peste țară întovărășiți de voi și nevoi. GANE, N. III 12.
        surse: DLRLC
    • 3.4. Voie bună (sau rea) = stare sufletească bună (sau rea).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Bogata vorbă a pușcașului mă umple de voie bună. SADOVEANU, O. VII 337.
        surse: DLRLC
      • De multă voie bună Sună codrii și răsună. COȘBUC, P. I 130.
        surse: DLRLC
      • Necazul și voia rea S-au pus la inima mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 214.
        surse: DLRLC
      • 3.4.1. expresie A-și face (sau a face cuiva) voie bună = a fi vesel (sau a înveseli pe cineva).
        surse: DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • De cînd trecui dealu-ncoace, Voie bună nu-mi poci face. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 194.
          surse: DLRLC
      • 3.4.2. expresie A-și face (sau a face cuiva) voie rea = a se întrista (sau a întrista pe cineva).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Las', jupîneșică, nu-ți face voie rea, că are să fie cît se poate de bine. CREANGĂ, P. 128.
          surse: DLRLC
        • Leleo, draga mea, Oprește arma, Nu-mi fă voie rea. ANT. LIT. POP. I 393.
          surse: DLRLC
  • 4. Aprobare de a realiza ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dispoziție permisiune încuviințare învoire 5 exemple
    exemple
    • Ciobanii din acel munte dobîndiseră voie de la măria-sa să se înfățișeze și să închine brînză în bărbînțe și bărbăcuți grași. SADOVEANU, F. J. 364.
      surse: DLRLC
    • Voie de la vodă Bibescu... să tot umbli și în costumul lui Ali-Baba! C. PETRESCU, A. R. 13.
      surse: DLRLC
    • Tată-său, dacă văzu și văzu, îi dete voie. ISPIRESCU, L. 3.
      surse: DLRLC
    • Cînd ți-oi da grîul în girezi, să am voie a lua numai atîta grîu, cu paie cu tot, cît oi putea duce în spate. CREANGĂ, P. 156.
      surse: DLRLC
    • Doamne... niște boieri sosind acum cer voie să se înfățișeze la măria-ta. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 4.2. locuțiune adverbială Cu voia (cuiva) = cu aprobarea (cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Cu voia măriei-tale... vedem că moșia noastră o să cadă de iznoavă. NEGRUZZI, S. I 140.
        surse: DLRLC
    • 4.3. locuțiune adverbială Fără voie sau fără voia cuiva = fără permisiune, fără încuviințarea cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-a măritat cu dînsul fără voia părinților. REBREANU, I. 48.
        surse: DLRLC
      • Cum ai îndrăznit să făgăduiești fără voia mea? CARAGIALE, O. III 94.
        surse: DLRLC

etimologie:

vrea vroi voi va

  • comentariu Este urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: intenționa voi (vb.) 3 exemple
    exemple
    • Însă dacă vrei și vrei numaidecît să te duci, eu nu te opresc. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • Stăi, mîndruța mea, Nu te spăria, Că vrem să glumim Și să te zidim. ALECSANDRI, P. P. 190.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Vodă vrea și Hîncu ba, se spune când două persoane care au interese comune sunt în dezacord în ce privește calea de urmat pentru îndeplinirea unei acțiuni.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Vrea (sau va) să zică = înseamnă, are semnificația de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă. CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Avea ochi albaștri, ceea ce vra să zică mult. EMINESCU, N. 86.
        surse: DLRLC
      • Refluxul vra să zică cînd să umflă apa. DRĂGHICI, R. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Vrea (sau va) să zică (cu valoare de conjuncție) = așadar deci (conj.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Va să zică nu poți!
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ce va să zică aceea să plătesc? ISPIRESCU, L. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie impersonal Cum (sau ce) va vrea = orice
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Întîmplă-se ce va vrea, Eu de badea voi tăcea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 55.
        surse: DLRLC
    • 1.6. intranzitiv A avea voință neclintită, a stărui într-o acțiune.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu știu să vreau.
        surse: DLRLC
  • 2. A aștepta ceva de la cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cere dori pretinde un exemplu
    exemple
    • Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe Arald. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. La persoana a 2-a singular, precedat de pronumele interogativ «ce» alcătuiește o formulă expletivă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sînt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei? suferințele ce am tras... mi-au stricat inima. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Se folosește în tranzacții comerciale, subînțelegându-se complementul «bani».
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cât vrei pe hainele astea?
        surse: DLRLC
  • 3. A-i plăcea ceva sau cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti un exemplu
    exemple
    • Vreau o stofă bună.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Folosit cu complementul indică o persoană, subînțelegându-se calitatea ei de soț sau de soție.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să-mi spui o dată, Să mă-ntrebi: Mă vrei tu, fată? Și plîngeam de supărată. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată, se spune despre cel ce s-a săturat de bine.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină, se spune despre cel care cere lucruri peste putință.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Vrea să fie și cu varza unsă și cu slănina în pod, se spune despre cel care urmărește profituri cât mai multe.
      surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cât vrei = peste măsură.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-mbunătățiri rele cît vrei sîntem sătui. ALEXANDRESCU, P. 79.
        surse: DLRLC
    • 3.6. locuțiune adverbială Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.8. expresie Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 3.9. expresie Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bunăvoie; constrâns de împrejurări.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cu multe sănii De pe coastă vin țipînd Și se-mping și sar rîzînd: Prin zăpadă fac mătănii Vrînd-nevrînd. COȘBUC, P. I 224.
        surse: DLRLC
      • Dorea ca vrînd-nevrînd să împlinească slujba ce și-o luase asupră. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Acum, vrînd-nevrînd, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie. CREANGĂ, P. 212.
        surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.11. reflexiv A dori să fie, să devină ceva ori cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • E un băiat ciudat vînzătorul de cutii și tăblițe, de bureți și creioane, care s-ar vrea și vînzător de cărți într-un tîrg. STANCU, D. 381.
        surse: DLRLC
      • În nesațiul cosmic al adolescenței, fiecare s-a vrut mai bun. C. PETRESCU, V. 251.
        surse: DLRLC
  • 4. A se învoi, a fi de acord.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: consimți primi (verb) 3 exemple
    exemple
    • Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, să mă duc eu, dacă vrei. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
    • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire! EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Asta mie mi-o plăcut, Numai maică-sa n-o vrut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 366.
      surse: DLRLC
  • 5. personificat (Mai ales în forma negativă) A fi în stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: putea 2 exemple
    exemple
    • Focul nu vrea să ardă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Stăi puțin cu carul... – Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • 5.1. popular A fi gata, pe cale sau pe punctul de a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Când vru să moară își chemă feciorii. POP.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 6. A exista posibilitatea; a fi posibil.
    surse: NODEX sinonime: putea un exemplu
    exemple
    • Vrea să plouă.
      surse: NODEX
  • 7. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Mâine vei merge la teatru.
      surse: DEX '09
    • Cel din urmă voi veni la masă Chiar de n-ar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 525, 1/6.
      surse: DLRLC
    • Pînă a doua zi... simțeam că voi înnebuni. CAMIL PETRESCU, U. N. 154.
      surse: DLRLC
    • De-a pururea aproape vei fi de sînul meu... Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu. EMINESCU, O. I 129.
      surse: DLRLC
    • arhaizant poetic (Formele auxiliarului urmează după infinitiv) Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stînele de oi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Forma de persoana a 3-a singular va se substituie tuturor persoanelor singular și plural pentru formarea viitorului cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cuvine-se hirotonirea Cu harul ceriurilor, ție, Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va să vie. GOGA, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ca să fii avocat iscusit și căutat, va să fii șiret, pișicher, chițibușar. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 43.
        surse: DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară prezent indicativ persoana I și: (regional) vreu.
    surse: DLRLC
  • comentariu Varianta vroi este nerecomandată.
    surse: DLRLC

etimologie: