14 definiții pentru alegere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALÉGERE, alegeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Desemnarea prin vot a membrilor organelor reprezentative ale statului, ale unor organizații etc. – V. alege.

alegere sf [At: VARLAAM, C. 306 / Pl: ~ri / E: alege] 1 (D. substanțe, materii etc.) Separare. 2 Despărțire a părților unui lucru. 3 Selecție. 4 Preferință. 5 Decizie. 6 Sesizare a deosebirii dintre lucruri. 7 (Pop) Distingere a cuiva sau a ceva dintr-o mulțime. 8 (Fig) înțelegere clară a spuselor cuiva. 9 Căutare. 10 (Înv) Hotărnicire a unei moșii. 11 (Pop) Răzlețire a animalelor. 12 (D. materii solide) Ieșire la suprafață în urma unui proces chimic sau fizic. 13 Țesere cu ornamente (colorate). 14 Curățare prin selecție a boabelor plantelor leguminoase. 15 (Jur; înv) Sentință. 16 (Îlav) Fără ~ La întâmplare. 17 (Îlav) La ~ După voia, placul cuiva. 18 Desemnare, prin vot, a unui delegat, a unui laureat etc. 19 (Lpl) Procedură constituțională prin care cetățenii își exercită dreptul de vot pentru a-și desemna reprezentanții la nivelul administrației locale sau naționale.

ALÉGERE, alegeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Operație care se efectuează conform unor norme precise și dinainte stabilite, pentru desemnarea prin vot a unei persoane destinate să îndeplinească o anumită sarcină. – V. alege.

ALEGERE, alegeri, s. f. Acțiunea de a (s e) alege și rezultatul ei. 1. Desemnare (a cuiva sau a ceva) dintre mai mulți; decizie prin selecționare în favoarea cuiva sau a ceva. Încet-încet, nora s-a dat pe brazdă și baba era mulțumită cu alegerea ce a făcut. CREANGĂ, P. 7. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la întîmplare, pe nimerite. Loveau În dreapta și în stînga fără alegere. PAS, L. I 77. La alegere = după voia, după placul sau hotărîrea cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Desemnare prin vot a unei persoane pentru o anumită sarcină. Alegeri prin vot deschis. Alegeri prin aclamații.Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională și pentru sfaturile populare se fac prin vot universal, egal, direct și secret. CONST. R.P.R. 43. Alegerea sfaturilor populare – noile organe locale ale puterii de stat – a însemnat un pas înainte spre întărirea statului de democrație populară, spre atragerea maselor largi în conducerea treburilor obștești. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 563. Făgăduielile prefecților, la alegeri, au rămas făgăduieli, trecătoare ca scamele de păpădie. SADOVEANU, M. C. 182. 3. Despărțirea părului în două (pentru a potrivi pieptănătura). Niciodată în viața lui nu pusese atîta grijă în alegerea cărării. VLAHUȚĂ, O. A. 132. 4. Separare (prin diverse procedee) a unei substanțe dintr-o masă care o conține. Din zărul ce rămîne după alegerea untului se face urdă bătută. La HEM.

ALÉGERE, alegeri, s. f. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. ♦ (La pl.) Operație care se efectuează conform unor norme precise și dinainte stabilite, pentru desemnarea prin vot a unei persoane destinate să îndeplinească o anumită sarcină.

ALÉGERE ~i f. 1) v. A ALEGE și A SE ALEGE.La ~ la discreție; după plac. 2) la pl. Desemnare prin vot a unei persoane pentru un anumit post în organele puterii de stat sau în alte organe. /v. a alege

ALEGERE s.f. (Mold.) Dialog, discuție. Alegirea între împărat și între Bertoldu. B 1774, 1v. Numai cei ce te-a sfătuit să faci această alegere cu mine. B 1774, 4v; cf. B 1775, 58r. Etimologie: lat. lit. allĕgēre. Cf. b e s a d ă.

alegere f. fapta de a alege și rezultatul ei: alegere de senatori, de deputați, de consilieri.

alégere f. Acțiunea de a alege: alegere de senatorĭ, de deputațĭ, de primarĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alégere s. f., g.-d. art. alégerii; pl. alégeri

alégere s. f., g.-d. art. alégerii; pl. alégeri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALÉGERE s. 1. v. selecționare. 2. v. opțiune. 3. (la pl.) scrutin, vot, votare. (În timpul ~ilor.)

ALEGERE s. 1. ales, selectare, selectat, selecție, selecționare, selecționat, sortare, sortat, triat, triere. (~ semințelor.) 2. opțiune. (~ lui s-a dovedit fericită.) 3. (la pl.) scrutin, vot. (În timpul ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AD LIBITUM (lat.) după voie; la alegere – A executa o bucată muzicală ad libitum, în conformitate cu dorința de interpretare a artistului.

Intrare: alegere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alegere
  • alegerea
plural
  • alegeri
  • alegerile
genitiv-dativ singular
  • alegeri
  • alegerii
plural
  • alegeri
  • alegerilor
vocativ singular
plural

alegere

  • 1. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Desemnare (a cuiva sau a ceva) dintre mai mulți; decizie prin selecționare în favoarea cuiva sau a ceva.
      surse: DLRLC sinonime: desemnare un exemplu
      exemple
      • Încet-încet, nora s-a dat pe brazdă și baba era mulțumită cu alegerea ce a făcut. CREANGĂ, P. 7.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. locuțiune adverbială Fără alegere = la nimereală, la întâmplare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Loveau în dreapta și în stînga fără alegere. PAS, L. I 77.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. locuțiune adverbială La alegere = după voia, după placul cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. mai ales la plural Desemnarea prin vot a membrilor organelor reprezentative ale statului, ale unor organizații etc.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Alegeri prin vot deschis. Alegeri prin aclamații.
        surse: DLRLC
      • Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională și pentru sfaturile populare se fac prin vot universal, egal, direct și secret. CONST. R.P.R. 43.
        surse: DLRLC
      • Alegerea sfaturilor populare – noile organe locale ale puterii de stat – a însemnat un pas înainte spre întărirea statului de democrație populară, spre atragerea maselor largi în conducerea treburilor obștești. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 563.
        surse: DLRLC
      • Făgăduielile prefecților, la alegeri, au rămas făgăduieli, trecătoare ca scamele de păpădie. SADOVEANU, M. C. 182.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Despărțirea părului în două (pentru a potrivi pieptănătura).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Niciodată în viața lui nu pusese atîta grijă în alegerea cărării. VLAHUȚĂ, O. A. 132.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Separare (prin diverse procedee) a unei substanțe dintr-o masă care o conține.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din zărul ce rămîne după alegerea untului se face urdă bătută. La HEM.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi alege
    surse: DEX '98 DEX '09