15 definiții pentru vrere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VRÉRE, vreri, s. f. Faptul de a vrea. 1. Voință (1). 2. Hotărâre, decizie. 3. Dorință; poftă, plăcere. 4. Intenție, scop. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. – V. vrea.

vrere sf [At: PSALT. HUR. 16r/1/ Pl: ~ri / E: vrea] 1 Voință (4). 2 Decizie (1). 3 Intenție. 4 (Îvr; îls) ~ întoarsă Ostilitate. 5 (Îlav) Fără (de) ~ Involuntar. 6 (Îlav) Cu ~ Intenționat. 7 (Îal) Din proprie inițiativă. 8 (Îvr; îlav) Cu ~ curată Cu bună intenție. 9 (Îal) Cu dăruire. 10 (Îvr; îe) A-i fi ~a vegheată A se folosi de situații favorabile. 11-12 (Înv) Voință (1-2). 13 Voie (25). 14 Predispoziție către ceva. 15 (Înv; îlav) De (sau din, cu) (bună) ~a cuiva sau cu (bună) ~ Din proprie dorință sau inițiativă. 16 (Înv; îal) Fără constrângere. 17 (Îe) A face pe ~ A-și satisface dorința, plăcerea. 18 (Îvr; îs) ~a cea de pe urmă a cuiva Ultima dorință a unui muribund. 19 (Îvr) Sentiment de afecțiune pentru cineva. 20 (Înv; îls) Bună ~ Bunăvoință (1). 21 (Înv; îal) Intenție de a face bine. 22 (Înv; îls) Dulce ~ Bunăvoință. 23 (Înv; pex; îal) Ajutor acordat cuiva. 24 (Înv) Aprobare (1). 25 (Înv; îlav) Cu ~ sau cu (îvr, prin) ~a cuiva Cu aprobarea cuiva. 26 (Înv; îal) Cu ajutorul sau cu ocrotirea cuiva. 27 (Înv; îal) Din inițiativa cuiva.

vrere s.f. 1 Ceea ce vrea sau hotărăște cineva; hotărîre, decizie; voință. Lăsați pe mine, că toate le întocmesc eu după vrerea voastră (ISP.). 2 Intenție, scop. Prin aceasta își arată cărtitoriul ura, pizma și vrerea de a micșora mărirea neamului românesc (BOJ.). ◊ Loc.adv. Fără (de) vrere = involuntar, neintenționat. O fericire nouă te spăla fără vrere de orice necaz (PAPAD.). 3 Dorință; poftă, plăcere. Oamenii carii trăiesc cu vrerea de a lăcomi (POT.). 4 (înv.) Acord, înțelegere; învoire, consimțămînt. Avea nevoie de vrerea părinților. 5 Facultatea de a vrea; voință. Noi sîntem drumeții piticelor vremi, Pitici în putință și vrere (GOGA). • pl. -i. și voire s.f. /v. vrea.

VRÉRE, vreri, s. f. Faptul de a vrea. 1. Voință (1) 2. Hotărâre, decizie. 3. Dorință; poftă, placere. 4. Intenție, scop. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. – V. vrea.

VRÉRE, vreri, s. f. (În concurență cu voință) Faptul de a vrea. 1. Voință (1). Nu-ți este puterea cît îți este vrerea. 2. Hotărîre, decizie, voință (2). Noi suim mai sus, mereu suim, Ni-i brațul, vrerea; pasul neînfrînt. BENIUC, M. 40. Au avut greșeală că s-au pus de-a curmezișul vrerii tale. GALACTION, O. I 252. Asta mi-e vrerea. COȘBUC, AE. 17. 3. Dorință; poftă, plăcere. Lăsați pe mine, că toate le întocmesc eu după vrerea voastră. ISPIRESCU, L. 78. Fiecine, cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și. EMINESCU, O. I 79. În plin să-ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin. ALECSANDRI, P. III 45. 4. Intenție, scop. Azi vînzolim alte vreri, alte pregete. DEȘLIU, G. 9. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. Fără vrere, praștia ta a lovit un pui de rîndunică. PAS, Z. I 210.

VRÉRE ~i f. 1) rar Capacitate de a-și concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; voință; voie. ◊ Fără ~ involuntar. 2) Dorință de a avea sau de a realiza ceva; poftă; chef. 3) Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; scop; țel. 4) Atitudine cu caracter determinant adoptată după o serie de deliberări; hotărâre. /v. a vrea

vrere f. 1. voință: cu vrerea lui D-zeu ISP.; 2. dorință: în plin să-ți meargă vrerile tale! AL. [V. vrea].

vrére f. Voință: cu vrerea luĭ Dumnezeŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vrere s. f., g.-d. art. vrerii; pl. vreri

vrere s. f., g.-d. art. vrerii; pl. vreri

vrére s. f., g.-d. art. vrérii; pl. vreri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VRÉRE s. 1. v. încuviințare. 2. v. poftă. 3. v. voință.

VRERE s. 1. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțămînt, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, (înv. și reg.) poslușanie, slobozenie, (Mold. și Bucov.) pozvolenie, (înv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără ~ lui.) 2. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, (pop.) vrută. (înv.) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După ~ inimii.)

Intrare: vrere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrere
  • vrerea
plural
  • vreri
  • vrerile
genitiv-dativ singular
  • vreri
  • vrerii
plural
  • vreri
  • vrerilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vrere, vrerisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a vrea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Voință (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Nu-ți este puterea cît îți este vrerea. DLRLC
    • 1.2. Atitudine cu caracter determinant adoptată după o serie de deliberări; voință (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Noi suim mai sus, mereu suim, Ni-i brațul, vrerea, pasul neînfrînt. BENIUC, M. 40. DLRLC
      • format_quote Au avut greșeală că s-au pus de-a curmezișul vrerii tale. GALACTION, O. I 252. DLRLC
      • format_quote Asta mi-e vrerea. COȘBUC, AE. 17. DLRLC
    • 1.3. Chef, dorință, plăcere, poftă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Lăsați pe mine, că toate le întocmesc eu după vrerea voastră. ISPIRESCU, L. 78. DLRLC
      • format_quote Fiecine, cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
      • format_quote În plin să-ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin. ALECSANDRI, P. III 45. DLRLC
    • 1.4. Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Azi vînzolim alte vreri, alte pregete. DEȘLIU, G. 9. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială Fără (de) vrere = involuntar. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
        sinonime: involuntar
        • format_quote Fără vrere, praștia ta a lovit un pui de rîndunică. PAS, Z. I 210. DLRLC
etimologie:
  • vezi vrea DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.