12 definiții pentru vrere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VRÉRE, vreri, s. f. Faptul de a vrea. 1. Voință (1). 2. Hotărâre, decizie. 3. Dorință; poftă, plăcere. 4. Intenție, scop. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. – V. vrea.
vrere sf [At: PSALT. HUR. 16r/1/ Pl: ~ri / E: vrea] 1 Voință (4). 2 Decizie (1). 3 Intenție. 4 (Îvr; îls) ~ întoarsă Ostilitate. 5 (Îlav) Fără (de) ~ Involuntar. 6 (Îlav) Cu ~ Intenționat. 7 (Îal) Din proprie inițiativă. 8 (Îvr; îlav) Cu ~ curată Cu bună intenție. 9 (Îal) Cu dăruire. 10 (Îvr; îe) A-i fi ~a vegheată A se folosi de situații favorabile. 11-12 (Înv) Voință (1-2). 13 Voie (25). 14 Predispoziție către ceva. 15 (Înv; îlav) De (sau din, cu) (bună) ~a cuiva sau cu (bună) ~ Din proprie dorință sau inițiativă. 16 (Înv; îal) Fără constrângere. 17 (Îe) A face pe ~ A-și satisface dorința, plăcerea. 18 (Îvr; îs) ~a cea de pe urmă a cuiva Ultima dorință a unui muribund. 19 (Îvr) Sentiment de afecțiune pentru cineva. 20 (Înv; îls) Bună ~ Bunăvoință (1). 21 (Înv; îal) Intenție de a face bine. 22 (Înv; îls) Dulce ~ Bunăvoință. 23 (Înv; pex; îal) Ajutor acordat cuiva. 24 (Înv) Aprobare (1). 25 (Înv; îlav) Cu ~ sau cu (îvr, prin) ~a cuiva Cu aprobarea cuiva. 26 (Înv; îal) Cu ajutorul sau cu ocrotirea cuiva. 27 (Înv; îal) Din inițiativa cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRÉRE, vreri, s. f. Faptul de a vrea. 1. Voință (1) 2. Hotărâre, decizie. 3. Dorință; poftă, placere. 4. Intenție, scop. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. – V. vrea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VRÉRE, vreri, s. f. (În concurență cu voință) Faptul de a vrea. 1. Voință (1). Nu-ți este puterea cît îți este vrerea. 2. Hotărîre, decizie, voință (2). Noi suim mai sus, mereu suim, Ni-i brațul, vrerea; pasul neînfrînt. BENIUC, M. 40. Au avut greșeală că s-au pus de-a curmezișul vrerii tale. GALACTION, O. I 252. Asta mi-e vrerea. COȘBUC, AE. 17. 3. Dorință; poftă, plăcere. Lăsați pe mine, că toate le întocmesc eu după vrerea voastră. ISPIRESCU, L. 78. Fiecine, cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și. EMINESCU, O. I 79. În plin să-ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin. ALECSANDRI, P. III 45. 4. Intenție, scop. Azi vînzolim alte vreri, alte pregete. DEȘLIU, G. 9. ◊ Loc. adv. Fără (de) vrere = involuntar. Fără vrere, praștia ta a lovit un pui de rîndunică. PAS, Z. I 210.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRÉRE ~i f. 1) rar Capacitate de a-și concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; voință; voie. ◊ Fără ~ involuntar. 2) Dorință de a avea sau de a realiza ceva; poftă; chef. 3) Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; scop; țel. 4) Atitudine cu caracter determinant adoptată după o serie de deliberări; hotărâre. /v. a vrea
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vrere f. 1. voință: cu vrerea lui D-zeu ISP.; 2. dorință: în plin să-ți meargă vrerile tale! AL. [V. vrea].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vrére f. Voință: cu vrerea luĭ Dumnezeŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
vrére s. f., g.-d. art. vrérii; pl. vreri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vrére s. f., g.-d. art. vrérii; pl. vreri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
VRÉRE s. 1. v. încuviințare. 2. v. poftă. 3. v. voință.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VRERE s. 1. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțămînt, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, (înv. și reg.) poslușanie, slobozenie, (Mold. și Bucov.) pozvolenie, (înv.) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără ~ lui.) 2. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, (pop.) vrută. (înv.) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După ~ inimii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Vrere ≠ nevrere
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vrere
- 1. Faptul de a vrea.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Voință (1.).exemple
- Nu-ți este puterea cît îți este vrerea.surse: DLRLC
-
- 1.2. Atitudine cu caracter determinant adoptată după o serie de deliberări; voință (2.).exemple
- Noi suim mai sus, mereu suim, Ni-i brațul, vrerea, pasul neînfrînt. BENIUC, M. 40.surse: DLRLC
- Au avut greșeală că s-au pus de-a curmezișul vrerii tale. GALACTION, O. I 252.surse: DLRLC
- Asta mi-e vrerea. COȘBUC, AE. 17.surse: DLRLC
-
- exemple
- Lăsați pe mine, că toate le întocmesc eu după vrerea voastră. ISPIRESCU, L. 78.surse: DLRLC
- Fiecine, cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și. EMINESCU, O. I 79.surse: DLRLC
- În plin să-ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin. ALECSANDRI, P. III 45.surse: DLRLC
-
- 1.4. Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate.exemple
- Azi vînzolim alte vreri, alte pregete. DEȘLIU, G. 9.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exempluexemple
- Fără vrere, praștia ta a lovit un pui de rîndunică. PAS, Z. I 210.surse: DLRLC
-
-
-
etimologie:
- vezi vreasurse: DEX '09 DEX '98 NODEX