9 intrări

Articole pe această temă:

73 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bine [At: COD. VOR. 126 / E: ml bene] 1 av În mod prielnic, avantajos. 2 av (Îe) A(-i) prinde cuiva ~ (să...) A-i fi de folos... 3 av (Îe) A(-i) veni cuiva ~ (să...) A fi avantajat de o situație. 4 av (Îe) A-i merge ~ A prospera. 5 av (Îe) A sta ~ A fi într-o situație avantajoasă. 6 av (Îae; rar) A fi bogat. 7 av (Îe) ~ ai (sau ați) venit (sănătos, sănătoși), fii (sau fiți) ~venit (sau veniți), ~ te-am (sau v-am) găsit (sănătos, sănătoși) 8 av (Îe) Îmi pare ~ (de cunoștință) Formulă folosită când faci cunoștință cu cineva. 9 av (Îe) A(-i) fi (cuiva) ~ A fi sănătos. 10-11 av (Îe) A se (sau a-l) face ~ A se face (sau a face pe cineva) sănătos. 12 av (Îe) (Ce), nu ți-e ~ (Ce), nu ești sănătos? 13 av (Îae) (Ce), ești nebun? 14 av Conform regulilor eticii sociale Si: cuminte, cuviincios. 15 av (Îe) A trăi (sau a se avea) ~ cu cineva A trăi în înțelegere. 16 av (Pop; îe) A se avea ~ cu cineva A se iubi cu cineva. 17 av (Fam; îe) ~ ți-a făcut ! Așa se cuvenea să-ți facă. 18 av (Îe) Șezi ~ Astâmpără-te. 19 av Conform regulilor esteticii Si: agreabil, frumos, minunat. 20 av (D. haine; îe) A sta (sau șade) ~ A se potrivi. 21 a (D. oameni) Armonios dezvoltat (și elegant). 22 av În concordanță cu adevărul Si: clar, deslușit, exact, lămurit, limpede, precis. 23 av (Îe) A vedea ~ A observa. 24 av (Îlav) De-a ~lea Cu adevărat. 25 av (Îe) Vezi ~ că Firește. 26 av (Îe) Ba ~ că nu Desigur. 27 av Bine, facem așa! Exprimă o afirmație. 28 av (Îe) (Că) ~ zici Ai dreptate. 29 av (Îe) Ei ~... După cum spuneam... 30 av Cu atenție. 31 av Cu grijă. 32 av Deplin. 33 av (La comparativ) Mult. 34 av Mult și prielnic. 35 av (D. obiecte; îe) A pune ~ A ascunde. 36 av (Îe) A pune ~ (pe cineva) A ponegri. 37 av (Îe) A se pune ~ (cu cineva) A face pe plac (cuiva). 38 av (Îe) A aranja ~ (pe cineva) A bate bine. 39 av (Îae) A pune într-o situație proastă (prin intrigi). 40 sns Ceea ce aduce mulțumire sau folos cuiva. 41 sns Mulțumire. 42 sns Noroc. 43 sns Belșug. 44 sns (Înv; îe) De când ~le De mult. 45 sns (Îe) Cu ~ Cu fericire, cu noroc. 46 sns (Îs) Om de ~ Om care ajută pe cei din jur. 47 sns (Îe) Să auzim de ~, Dă, Doamne ~ Formule de salut sau de urat. 48 sns (Îe) A face (cuiva un mare) ~ sau a face (cuiva) – (cu ceva) A ajuta (pe cineva) la nevoie. 49 sns (Jur; înv; îe) În ~le (cuiva) în favoarea cuiva. 50 sns (Îe) Să-ți (sau să vă) fie de ~! Să-ți fie de folos. 51 sns (îae; irn) Se spune cuiva care a procedat (greșit), împotriva sfaturilor. 52 sns (înv; îe) Cu ~ Binevoitor. 53 sns (înv; îae) Îndatoritor. 54 sns (Îe) Cu ~le, (rar) în de ~ Cu blândețe. 55 sns (Îe; înv) A lua (pe cineva sau cuiva ceva) în (nume de) ~ A se arăta mulțumit și binevoitor cu cineva. 56 sns (Îe) A vorbi (sau, înv, a grăi) de ~ A lăuda (pe cineva). 57 sns (Îe) Nu-i a ~ Ceva merge rău. 58 sns (Înv) Avere. 59 Ceea ce corespunde cu morala. 60 sna (Flz) Obiectul moralei ca știință.

BÍNE adv., s. n. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ◊ Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. ◊ (În formule de salut) Bine ai (sau ați) venit (sănătos, sănătoși)! Fii (sau fiți) bine venit (veniți)! Bine te-am (sau v-am) găsit (sănătos, sănătoși)! ◊ (Referitor la sănătate) A se simți bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ți-e bine? = a) (ce), nu ești sănătos! te simți rău?; b) (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? 2. În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porți bine cu oricine.Expr. (Fam. și ir.) Bine ți-a făcut! = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ♦ În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă și dansează bine. Cu rochia asta îți stă bine ◊ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. ♦ În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat. ♦ (Având valoarea unei afirmații) Bine, am să procedez cum vrei tu!Expr. (Că) bine zici = (că) zici așa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... ♦ Cu grijă, cu atenție. Uită-te bine și învață. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani și mai bine. ♦ Mult și prielnic. A plouat bine. A mâncat și a băut bine. ◊ Compuse: bine-crescut = care a primit o bună educație, cu maniere frumoase, cuviincios; bine-cunoscut = celebru; bine-venit = care vine la momentul potrivit, agreat, oportun; a cărui sosire face plăcere. II. S. n. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care acționează în folosul, în sprijinul celor din jurul său, care ajută pe cei din jurul său. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Să-ți (sau să vă) fie de bine! = a) să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca știință. – Lat. bene (sensul II 3, calc după gr. agathós, germ. das Gut).

BÍNE adv., s. n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ◊ Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. ◊ (În formule de salut) Bine ai (sau ați) venit (sănătos, sănătoși)! ◊ (Referitor la sănătate) A se simți bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ți-e bine? = a) (ce), nu ești sănătos? ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? 2. În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porți bine cu oricine.Expr. (Fam. și ir.) Bine ți-a făcut! = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ♦ În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine.Bărbat sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeș(ă). ♦ În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat. ♦ (Având valoarea unei afirmații) Bine, am să procedez cum vrei tu!Expr. (Că) bine zici = (că) zici așa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... ♦ Cu grijă, cu atenție. Uită-te bine și învață. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani și mai bine. ♦ Mult și prielnic. A plouat bine. A mâncat și a băut bine. II. S. n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Să-ți (sau să vă) fie de bine! = a) să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca știință. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. – Lat. bene (în sensul II 3, calc după gr. agathós, germ. das Gut).

BÍNE1 adv. (în opoziție cu rău, exprimă o apreciere prin care se pune în evidență caracterul pozitiv sau avantajos al unei acțiuni sau al unei stări) 1. În mod convenabil, plăcut, după cum își dorește cineva, după plăcerea sau pofta cuiva, spre mulțumirea cuiva. Cîtu-i lumea pe sub soare, Nu-i bine ca-n șezătoare, Că sînt fete și fecioare Și mai uiți din supărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 414. ◊ Expr. A trăi bine = a duce o viață plăcută, ușoară, fără lipsuri, fără griji, fără necazuri. Pînă codrul frunza-și ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289. A(-i) merge (treburile) bine = a reuși, a avea succes, noroc. Ai avut noroc în viața dumitale și ți-au mers bine treburile. SADOVEANU, N. F. 17. Nu i-a mers bine în acea zi. CREANGĂ, P. 144. A primi (pe cineva) bine = a primi (pe cineva) cu dragoste, bucuros, prietenește. Sfînta Duminică a primit-o... tot așa de bine ca și surorile sale. CREANGĂ, P. 92. A fi (sau a face, a se simți) bine sau a-i fi (sau a-i merge) bine (cu sănătatea) = a fi sănătos. Uncheșule Haralambie, am întrebat eu... spune-mi ce mai face lelița Anica?... -Face bine, mi-a răspuns el. SADOVEANU, N. F. 13. A se face (sau a face pe cineva) bine = a (se) face sănătos, a (se) însănătoși, a (se) vindeca. Se jura că într-un ceas îl va face bine. VLAHUȚĂ, O. A. 105. Se gîndea că s-ar putea face bine, și calea i s-ar limpezi. VLAHUȚĂ, N. 37. A nu-i fi bine = a fi bolnav; (familiar) a nu fi în toată firea. A-i fi cuiva bine sau a fi bine de cineva = a avea parte de liniște, de mulțumire, de bunăstare etc. El [Ștefan cel Mare] să trăiască, și Moldovei i-e bine! DELAVRANCEA, A. 10. Vai de biata țară cînd vom avea războaie între noi, și poate _și măriei-tale nu-i va fi bine. NEGRUZZI, S. 1139. (Impers.) Poruncește să-i dea drumul, că altfel nu e bine. DUMITRIU, B. F. 10. A fi (sau a trăi, a se avea), bine (cu cineva) v. avea. A-i părea (cuiva) bine v. părea. A(-i) prinde (cuiva) bine = a(-i) fi de folos, a(-i) prii. Păstreaz-o, că ți-a prinde bine la nevoie. CREANGĂ, P. 91. De-am fost răi, tu ni-i ierta, căci și răul cîteodată prinde bine la ceva. CREANGĂ, P. 275. A sta bine = a fi bogat, avut. A-i veni bine (să... ) = a găsi momentul prielnic, potrivit (să...), a-i fi la îndemînă (să...). Țin minte oamenii și, cînd le vine bine, iar încep [răscoala]. DUMITRIU, B. F. 156. După ce se luptară de credeau că a să se scufunde pămîntul subt ei, nu știu cum îi veni bine fetei împăratului, aduse paloșul cam pieziș și-i reteză capul. ISPIRESCU, L. 27. (Decît...,) mai bine să... = (decît...,) mai degrabă, prefer să... Cetește ticălosule! sau – mai bine – las’să ți-l cetesc eu! NEGRUZZI, S. I 22. Decît roabă turcilor, Mai bine hrană peștilor! JARNÍK-BÎRSEANU, 496. Dacă (sau de)..., e bine = dacă (sau de)..., e mult, e mare lucru, poți fi mulțumit. Dacă primești jumătate din cît ceri, e bine. Bine-ai venit! formulă de salut la primirea unui musafir. Bine-ai venit, domnul inginer a nostru... l-a salutat bătrîna. SADOVEANU, N. F. 42. Orice gînd ai, împărate, și oricum vei fi sosit, Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! EMINESCU, O. I 146. Bine v-am găsit! formulă de salut pe care o spune un nou venit. Bine v-am găsit, bădiță!Bine-ai venit, frate Dănilă! CREANGĂ, P. 44. ◊ (Determinînd adjective cu care formează compuse) Toți îmi dau bună ziua respectuoși, fiindcă mă văd bine îmbrăcat. SAHIA, N. 16. Sper că vreo cîteva exemple din aceste anecdote vor fi bine primite. MARIAN, O. II 33. Fii bine încredințată că n-are să ne știe nici pămîntul. CREANGĂ, P. 171. Cît despre mine, eu rămîi tot bine încredințat că cele mai dulci mulțumiri ale vînătoarii sînt... acele care izbucnesc cu veselie printre niște buni tovarăși. ODOBESCU, S. III 19. 2. (Fiind vorba despre senzații) Plăcut, agreabil. Floarea miroase bine. ◊ (În unele construcții fixe) E bine = e vreme bună, plăcută. Nu e soare, dar e bine, Și pe rîu e numai fum. Vîntu-i liniștit acum. COȘBUC, P. I 223. 3. Comod, confortabil. Frunză, văzîndu-l cum vrea să-și ascundă oftatul, s-așeză mai bine pe prispă, își răsuci o țigară, cu simțămîntul că omul e gata să-și dezlege baierile inimii. CAMILAR, TEM. 29. ◊ (Adesea în legătură cu un supin) Casa rămîne nici fierbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit într-însa. CREANGĂ, P. 251. 4. (Eliptic, cu sensul unei propoziții aprobative) Sînt de acord, îmi place, îmi convine. Bine, domnule. Poți pleca. DUMITRIU, B. F. 12. Vreau să mă duc... să-i spun ceva.Bine, Ivane, du-te. CREANGĂ, P. 312. ◊ (Adesea repetat, în semn de avertisment sau de amenințare) Bine, bine! cercați voi marea cu degetul, dar ia să vedem cum i-ți da de fund? CREANGĂ, P. 260. ◊ (Uneori întărit prin «d-apoi» sau «dar», exprimînd nedumerirea, neîncrederea, uimirea) Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ți dau un astfel de lucru? ISPIRESCU, L. 2. ◊ (Expr.) Bine de bine, exprimă aprobarea uneia din două alternative, cu o ușoară indiferență față de cealaltă. De-oi putea face ceva, bine de bine, iară de nu, mi-i crede și dumneata. CREANGĂ, P. 172. ◊ (Exprimă acceptarea numai în parte a celor spuse, cu oarecare nedumerire și îndoială față de rest) Bine, asta merge o zi, două, dar eu bag de seamă că vremea trece... VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ (Expr.) Ba bine că nu! = se înțelege! firește (că da)! desigur! Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei...-Ba bine că nu! zise Ochilă. CREANGĂ, P. 254. Ei bine! = fie (și așa)! Ei bine, sînt vinovat, pedepsește-mă. Bine că... = noroc că (cel puțin)... Ducă-se și cobe și tot, numai bine c-am scăpat de belea! CREANGĂ, P. 68.II. 1. Cum trebuie, cum se cere. A plouat bine.Pe ce punea mîna, punea bine. DELAVRANCEA, H. T. 16. Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin, ca să meargă plăcintele acestea mai bine pe gît. CREANGĂ, P. 10. Oi clătări plosca bine și-oi umplea-o cu apă. CREANGĂ, P. 204. ◊ Expr. A pune (ceva) bine = a pune la o parte pentru mai tîrziu, a pune la păstrare. (Popular) A pune bine (pe cineva) = a da gata (pe cineva). Bine- rău = mai mult sau mai puțin, după posibilități, după putință. După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul focului. CREANGĂ, A. 31. 2. (În legătură cu verbele cunoașterii, ale Percepției, ale distingerii, ale vorbirii, exprimă o apreciere de ordin intelectual) Conform realității, adevărului; exact, precis, corect. Tu, Iliuță, încă nu poți înțelege bine unele ca acestea. SADOVEANU, N. F. 29. Plopii! Mă cunosc ei bine, De copil. COȘBUC, P. I 261. Apoi mă mieram eu de ce vorbești așa de bine moldovenește. CREANGĂ, P. 129. Eu strig, mîndra nu m-aude.Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56. ◊ Expr. A ști (prea) bine (ceva) = a) a ști (ceva) mai dinainte, a fi (deja) informat exact (despre ceva), a avea (deja) cunoștință (de... ). Știi bine că n-o să mai fure. DAVIDOGLU, M. 20. Pînă la urmă, știu bine, Doar tu mai rămîi. BENIUC,67. Tu, bade, știut-ai bine Că nu-s frumoasă ca tine; Ce foc ai cătat la mine? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271; b) a fi convins de ceva. Ți-am fost dragă, știu eu bine! COȘBUC, P. I 51. Să știu bine că... = măcar să..., chiar dacă... A vedea bine = a-și da seama (de ceva), a băga de seamă (ceva). Dar Harap-Alb vede el bine unde merge treaba... da neavînd încotro iesă mîhnit. CREANGĂ, P. 219. Vezi bine (că...) = firește, negreșit, natural. Vii cu noi?-Vezi bine (că viu)! (Că) bine zici = așa este, ai dreptate. Că bine zici, mamă; iaca, mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. CREANGĂ, P. 87. 3. (Exprimînd o apreciere de ordin estetic) Frumos, reușit. A cînta bine. A declama bine.În zadar mi te gați bine: Mergi la joc, nu te ia nime. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. ◊ Expr. A-i sta (sau a-i ședea) bine = a i se potrivi. Bine-i stă mîndrei gătată Cu veșminte de la șatră, Dar mai bine i-ar ședea De-ar fi țesute de ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 424. 4. În conformitate cu cerințele sociale, morale, profesionale etc. Asupra cîrmuirii împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci (= conduci) bine. ISPIRESCU, L. 41. Lasă-mă, mîndruțo-n casă...Bucuros mi te-oi lăsa, Dacă bine te-i purta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375. ◊ Expr. A fi bine să... = a) (adesea în sfaturi) a fi recomandabil, a fi spre binele cuiva. Nu-i bine să te pui vezeteu la cai albi. CREANGĂ, P. 107; b) (la comparativ, urmat de o negație, exprimă părerea de rău pentru un lucru întîmplat) Și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine! EMINESCU, O. I 92. A face bine (că...) = a proceda așa cum e (mai) potrivit, (mai) de dorit. Bine ai făcut de ți-ai luat. calul. ăsta. ISPIRESCU, L. 18. Vere, nu faci bine ceea ce faci! CREANGĂ, P. 209. Ce e bine nu e rău = nu strică să-ți iei măsurile de prevedere. Eu cred că ce-i bine nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebuie să desfacă! CREANGĂ, P. 46. Bine ți-a făcut! = așa-ți trebuie! ai meritat-o! III. (Cu sens întăritor) 1. De tot, de-a binelea, cum trebuie. Zmeoaica suflă ce suflă, și dacă văzu că nu poate să-i prăpădească... plesni fierea într-însa de necaz, căzu și crăpă... iară ei așteptară pînă să moară bine, apoi neguțătorul băgă degetul în gura inelului și zidul pieri. ISPIRESCU, L. 26. Codru-i jalnic ca și mine, Vara trece, toamna vine, Pică-i frunza toată bine. JARNÍK-BÎRSEANU, 192. Vorba bine nu sfîrșea Și de cale se gătea. ALECSANDRI, P. P. 23. 2. Tare mult, foarte... A surîs ca după o glumă bine izbutită. C. PETRESCU, A. 329. Se păzea și el destul de bine. ISPIRESCU, L. 18. O gvardie numeroasă de lefecii albanezi, șerbi, unguri, izgoniți pentru relele lor fapte, își aflaseră scăpare lîngă Alexandru, care, plătindu-i bine, îi avea hărăziți. NEGRUZZI, S. I 143. Mîndrulică, ochii tăi Bine seamănă cu-ai mei! JARNÍK-BÎRSEANU,402. ◊ (Repetat) L-au apucat și l-au îmblătit bine-bine. SBIERA, P. 289. ◊ Loc. adv. Mai bine (de... ) = mai mult (de... ). De atunci au trecut mai bine de doi ani. SAHIA, N. 48. Doi coți întocmai nu va fi fost [coada vulpii] – zise el asudînddar pre legea mea că era de un cot și mai bine! ODOBESCU, S. III 46. Mult și bine! = foarte mult. Dacă te-ai potrivi tu acestora, îi ținea mult și bine pe mămuca afară. CREANGĂ, P. 23. (Familiar) De bine ce... = abia că..., zadarnic. De bine ce-am venit trebuie să plec înapoi. ◊ (În legătură cu verbe care exprimă satisfacerea unei necesități trupești) A dormi bine = a dormi adînc, fără întreruperi, mult. Cînd dormea bărbatu-său mai bine, ea a luat pielea ceea de porc, de unde-o punea el, și a dat-o pe foc! CREANGĂ, P. 87. A mînca bine = a mînca mult, din lucruri bune. Și mănîncă fata la plăcinte, și mănîncă hăt bine! CREANGĂ, P. 290.

BÍNE2 s. n. sg. (În opoziție cu rău) 1. Ceea ce aduce mulțumire, satisfacție, folos; ceea ce își dorește cineva, ceea ce îi place cuiva; (stare de) mulțumire, fericire, bunăstare. Spunea: Într-o zi, Măriucă... are să odrăslească și pentru noi binele. Ai să-mi fii nevastă. Și mai cu foc muncea, cu gîndul la odrăslirea aceea a binelui. CAMILAR, N. I 21. Nimic nu mi se părea mai măreț decît acțiunea închinată binelui celor mulți. SADOVEANU, N. F. 144. Să trăiască în bine și în îndestulare. SBIERA, P. 23. Mă voi încrede... fratelui tău... după ce-mi va dovedi că-mi vrea binele. ISPIRESCU, L. 2l. ◊ Loc. adv. Cu bine = cu succes, în mod, fericit. Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba. ISPIRESCU, L. 18. (Mai ales în formule de urare sau de salut) Rămîneți cu bine și cu sănătate! SADOVEANU, N. F. 21. Veniți, dragi păsări, înapoiVeniți cu bine! COȘBUC, P. I 90. Di-acuma nu te-oi mai vedea, Rămîi, rămîi cu bine! Mă voi feti în calea mea De tine. EMINESCU, O. I 187. Noroc bun... și la anu cu bine! ALECSANDRI, P. 673. ◊ Expr. A i se fi urît cu binele, se spune cînd cineva comite imprudențe, riscîndu-și situația. A da binelui cu piciorul = a disprețui o situație bună și a o pierde din vina lui. Să auzim de bine! v. auzi. (Exclamație intercalată în text) Și-apoi dă, doamne, bine! = și-apoi numai să te ții! După aceasta se începe nunta, și-apoi dă, doamne, bine! lumea de pe lume s-a strîns de privea. CREANGĂ, P. 279. (Rămășiță a concepțiilor mistice) A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun, a nu fi a bună. Nu-i a bine iarna asta. Nu-i semn bun. DAVIDOGLU, M. 16. Dar nu mai tăceți, măi?... zise Lăți-Lungilă. Parcă nu faceți a. bine, de nu, vă mai astîmpără dracul nici la vremea asta! CREANGĂ, P. 254. 2. Ceea ce e recomandabil sau de dorit din punct de vedere moral. Binele l-au învățat oamenii întîi unii de la alții. GOLESCU, Î. 20. ◊ Loc. adv. Cu binele = cu vorbe bune, cu blîndețe. De-ai fi venit cu binele... poate m-aș fi înduplecat. ISPIRESCU, L. 76. Mai întîi îi rugai cu binele să ne lase să trecem înainte; nu fu cu putință. BOLINTINEANU, O. 301. ◊ Expr. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva), a spune lucruri bune (despre cineva). A se lua cu binele pe lîngă cineva = a se purta frumos cu cineva, a linguși pe cineva pentru a-i cîștiga bunăvoința. A lua pe cineva (sau a-i lua cuiva ceva) în nume de bine = a se arăta binevoitor și mulțumit cu cineva. Toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă pentru vrednicia și curățenia ei. ISPIRESCU, la TDRG. A avea (pe cineva) în de bine v. avea. ◊ Compus: om de bine = persoană care practică binele, care vrea binele... Om de bine, de credință, ce Moldova ți-ai iubit Și... fapta bună ai slăvit. ALECSANDRI, P. I 198. 3. (Concretizat) Faptă bună. Mi-a făcut un mare bine.Expr. Fă bine și... (sau de...) = fii bun (și...), te rog (să...), ai bunătatea (și...). Faceți bine și-mi dați puțină apă să beau, căci nu mai pot de sete.. RETEGANUL, IV 39. (Amenințător) Fă bine și pleacă de aici, c-o pățești! (Mold.) A face (cuiva) bine cu ceva = a împrumuta (pe cineva) cu ceva. Mă duc la el: Cumătre-Gavrilă... fă-mi bine c-o sută de lei. SADOVEANU, N. F. M-am rugat de el și mi-a făcut bine c-un gologan. MIRONESCU, S. A. 76. ♦ Folos, avantaj. Din împăcarea aceasta: nu aștepta vreun bine. NEGRUZZI, S. I 150. ◊ Loc. adv. În bine = spre folosul, în avantajul cuiva. De-a veni el după mine, Să-l iubesc eu, numai eu... Să-i se-ntoarcă tot în bine, Cum se-ntoarce fusul meu! ALECSANDRI, P. A. 37. ◊ Expr. A-i face (cuiva) bine = a da ajutor, a ajuta. Ploaia a făcut mult bine semănăturilor.L-am trimis, că-i om cu-nvățătură Poate că va face bine țării. BENIUC, V. 136. Pune în vin roș de zece ori cincisprezece picături și-i face bine. SADOVEANU, N. F. 35. Să-ți fie de bine! = (urare adresată celui care tocmai termină de băut sau de mîncat) să-ți fie de folos! să-ți priască! 4. (Numai în loc. adv.) De-a binelea (sau de-a binele) = bine de tot, așa cum trebuie. Afară se întunecase de-a binelea. SADOVEANU, P. S. 61. Se împrimăvărase de-a binele și oamenii se găteau de arat. SANDU-ALDEA, U. P. 24. Eu gîndesc.. pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115. De bine de rău = și mai bine și mai rău, mai mult sau mai puțin, după posibilități, după putință, cumva. Pînă prin postul mare uneori, de bine de rău se mai trăgea targa pe uscat. PAS, Z. I 131. – Formă gramaticală: (în locuțiuni) binelea.

BÍNE1 adv. I. 1. În mod convenabil, după cum își dorește cineva. Câtu-i lumea pe sub soare, Nu-i bine ca-n șezătoare (JARNÍK-BÎRSEANU). ◊ Expr. A fi (sau a face, a se simți) bine sau a-i fi (sau a-i merge) bine (cu sănătatea) = a fi sănătos. A (se) face bine = a (se) însănătoși. A nu-i fi bine = a fi bolnav; (fam.) a fi nebun. A(-i) prinde (cuiva) bine = a(-i) fi (cuiva) de folos. A sta bine = a fi bogat. A-i veni bine (să...) = a găsi momentul prielnic (să...), a-i fi la îndemână (să...). (Decât...) mai bine să... = (decât...) prefer să... Dacă (sau de)..., e bine = dacă (sau de)..., poți fi mulțumit. Bine-ai venit! formulă de salut la primirea unui musafir. Bine v-am găsit! formulă de salut pe care o spune un nou venit. 2. În mod plăcut, agreabil. Floarea miroase bine.Expr. E bine = e vreme bună. 3. În mod comod, confortabil. S-așază mai bine pe prispă (CAMILAR). 4. (Eliptic, cu sensul unei propoziții afirmative) Sunt de acord, îmi convine. Bine, Ivane, du-te (CREANGĂ). ◊ Expr. Ba bine că nu! = se înțelege! firește! Ei bine! = fie (și așa)! Bine că... = noroc că... II. 1. Cum trebuie, cum se cere. ◊ Expr. A pune (ceva) bine = a pune (ceva) la păstrare, la o parte. (Fam.) A pune bine (pe cineva) = a ponegri (pe cineva) căutând să-i prejudicieze situația. Bine-rău = mai mult sau mai puțin, după posibilități. După ce ne-am pus bine-rău gura la cale... (CREANGĂ). 2. Conform realității, adevărului; exact, precis; corect, just. ◊ Expr. A ști (prea) bine (ceva). = a) a ști (ceva) mai dinainte; b) a fi convins de ceva. Să știu bine că... = măcar să..., chiar dacă... A vedea bine = a-și da seama (de ceva). Vezi bine (că...) = firește, negreșit. (Că) bine zici = așa este, ai dreptate. 3. În mod reușit, frumos. A cânta bine.Expr. A-i sta (sau a-i ședea) bine = a i se potrivi. ◊ (Adjectival, fam.) Un bărbat bine. 4. În conformitate cu cerințele sociale, morale, profesionale etc. Se poartă bine.Expr. A fi bine = a fi spre binele cuiva, a fi recomandabil. A face bine (să...) = a proceda așa cum e (mai) potrivit. Nu faci bine ceea ce faci! (CREANGĂ). Bine ți-a făcut! = așa-ți trebuie! III. (Cu sens întăritor) 1. De-a binelea, de tot, pe deplin. Vorba bine nu sfârșea Și de cale se gătea (ALECSANDRI). 2. Tare mult, foarte... ◊ Expr. Mai bine (de...) = mai mult (de...). Mult și bine = foarte mult. (Fam.) De bine ce... = abia, cu toate că. De bine ce am venit, tu pleci. A dormi bine = a dormi adânc, fără întrerupere. A mânca bine = a mânca mult, din lucruri bune. – Lat. bene.

BÍNE2 s. n. sg. 1. Mulțumire, fericire, bunăstare. ◊ Loc. adv. Cu bine = cu succes, în mod fericit. ◊ Expr. A i se fi urât cu binele, se spune când cineva își riscă situația, comițând imprudențe. A da binelui cu piciorul = a nu accepta o situație bună. A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun. 2. Ceea ce este recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Loc. adv. Cu binele = cu vorbe bune, cu blândețe. ◊ Expr. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). A se lua cu binele pe lângă cineva = a se purta frumos cu cineva, a-l linguși pentru a-i câștiga bunăvoința. A lua pe cineva (sau a-i lua cuiva ceva) în nume de bine = a se arăta binevoitor și mulțumit de cineva. ◊ Compus: om-de-bine = om care face fapte bune, care se preocupă de mulțumirea celorlalți. 3. (Concr.) Faptă bună. ◊ Expr. Fă bine și... (sau de...) = fii bun și... (sau de...). (Reg.) A face (cuiva) bine cu ceva = a împrumuta (pe cineva) cu ceva. ♦ Folos, avantaj. ◊ Expr. A-i face (cuiva) bine = a ajuta (pe cineva). Să-ți fie de bine! = a) (urare adresată celui care termină de mâncat sau de băut) să-ți priască!; b) (ir.) nu ai decât să suporți toate consecințele (faptelor tale)! 4. (În expr.) De-a binele(a) = bine de tot; așa cum trebuie. De bine, de rău = după posibilități, mai mult sau mai puțin; cumva. [Formă gramaticală: (în expr.) binele(a)] – Lat. bene.

BÍNE2 n. 1) Ceea ce este pozitiv (util, favorabil, prielnic etc.); faptă bună. * Cu ~le cu blândețe și cu bunăvoință. A-i face cuiva ~ a ajuta pe cineva. A-i face cuiva ~ cu ceva a împrumuta pe cineva cu ceva. 2) Stare de satisfacție. A ajunge la ~. /<lat. bene

BÍNE1 adv. 1) În mod favorabil; în mod prielnic. * A(-i) prinde ~ cuiva ceva a(-i) fi de folos. A(-i) veni cuiva ~ (să...) a(-i) veni cuiva la îndemână. 2) Așa cum se cere; după toate regulile. A lucra ~. 3) În mod corect și frumos. A scrie ~. A cânta ~. 4) În concordanță deplină cu realitatea; cu precizie; exact. A ști ~. ◊ Că ~ zici ai dreptate. A ști prea ~ ceva a) a fi convins de ceva; b) a ști ceva dinainte. 5) Plin de sănătate; sănătos. 6) În cantitate îndestulătoare; destul; îndeajuns; suficient. A mânca ~. ◊ Mult și ~ foarte mult. 7) De tot; pe deplin. E beat ~. 8) (cu sensul unei propoziții aprobative) Îmi convine; de acord. * Ei ~! fie! Ba ~ că nu! desigur; se înțelege. /<lat. bene

bine adv. 1. așa cum se cuvine, conform cu adevărul, cu morala: fă bine, vorbește bine; mai bine, mai mult: de 20 și mai bine de ani: 2. cu folos: a vinde bine; 3. foarte, prea: nod bine strâns; d’a binele, de tot: a dormi d’a binele; 4. sănătos: sunt bine. [Lat. BENE]. ║ n. 1. ceea ce-i folositor: binele ades vine pe urmele mâhnirii GR. AL.; 2. noroc: vin’ cu bine, cu bine te du! AL.; s’auzim de bine! rămâneți sănătoși! (formulă de urat la plecare).

bíne adv. (lat. bĕne, d. benus, bonus, bun; it. bene, pv. ben, fr. sp. bien, pg. bem). Așa cum se cuvine, frumos, conform adevăruluĭ, esteticiĭ saŭ moraleĭ: a face bine, a vorbi bine. Tare, mult, foarte: a ploŭat bine, e beat bine (= e beat răŭ). A ședea bine, a ședea liniștit, a fi cuminte, a fi astîmpărat; a veni, a se potrivi bine pe corp: haĭna-ĭ șade bine. A sta bine, a fi înfloritor, a fi bogat: bine staĭ! Bine făcut, robust, zdravăn. Bine văzut, stimat, respectat. A vinde bine, a vinde cu folos. A fi bine, a-țĭ fi bine, a fi sănătos: acuma-s bine, dar ierĭ mĭ-a fost răŭ. Nu ți-ĭ bine? Ești nebun? A face bine cu, a’mprumuta cu: fă-mĭ bine c’un franc! A pune bine (Munt.), a pune la o parte, a economisi, a ascunde ca să se păstreze. Să-țĭ fie de bine, să-țĭ folosească, să-țĭ priĭască (iron. orĭ serios): să-ți fie de bine prînzu! Ia fă bine și pleacă de aci, ia fă bunătate (orĭ plăcere) și pleacă de aci! Exclamativ: 1) ca aprobare (= îmĭ place, am înțeles, am auzit): Dute-n’dată! – Bine! 2) Ca aprobare ironică saŭ ca amenințare: Vrea să zică, nu vrei? Bine saŭ Bine-bine! Maĭ bine, maĭ degrabă, preferabil: dacă e așa, rămîn maĭ bine acasă. Maĭ mult: doĭ anĭ și maĭ bine, maĭ bine de doĭ anĭ. A vrea maĭ bine, a prefera. De-a binele, serios, cu tot dinadinsu, de tot: a adormit de-a binele. Cu binele, cu binișoru, cu blîndeță, încet. Vezĭ bine! se’nțelege, fără’ndoială! Ba bine că nu! se’nțelege, nici nu poate fi altfel! De bine, de răŭ, cu maĭ multe orĭ maĭ puțin folos: avea de bine, de răŭ, o văcuță, care i-a murit. Mult și bine V. mult. Bine zici! în adevăr, aĭ dreptate (cp. cu curat așa!). De bine ce, arată contrastu, surpriza: lupiĭ mi-aŭ mîncat caiĭ de bine ce mi-ĭ cumpărasem; de bine ce l-am ajutat, m’a ocărît. S.n. fără pl. Acțiune bună, frumoasă, morala: binele va fi răsplătit, mult bine a făcut săracilor. Folos: ploaĭa a făcut mult bine semănăturilor. Noroc, bucurie: du-te cu bine, vino cu bine (formulă de urare unuĭa care pleacă). S’auzim de bine, să fim sănătoșĭ, rămînețĭ sănătoșĭ. Rămîĭ cu bine, rămîĭ sănătos (formule de a-țĭ lua adiĭo). A vorbi de bine, a lăuda (o persoană).

binecrescut, ~ă a [At: MDENC / Pl: ~uți, ~e / E: bine + crescut] Manierat.

binevenít, ~ă a [At: MDENC / Pl: ~iți, ~e / E: bine + venit, după fr bienvenu] Oportun.

BINEVENÍT, -Ă, bineveniți, -te, adj. Care sosește la momentul oportun; care face plăcere, bucurie venind. – Bine + venit (după fr. bienvenu).

BINEVENÍT, -Ă, bineveniți, -te, adj. Care sosește la momentul oportun; care face plăcere, bucurie venind. – Bine + venit (după fr. bienvenu).

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o educație aleasă; cu purtări cuviincioase. – Bine + crescut (după fr. bien-élevé).[1]

  1. idem DEX ’84 cata

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; educat.

BINEVENÍT, -Ă, bineveniți, -te, adj. Care vine la momentul oportun; a cărui venire face plăcere, bucurie. Întîmplarea din această sală, deși a fost foarte displăcută, a fost binevenită. SADOVEANU, O. VII 96. ◊ Expr. Fii binevenit! = bine-ai venit!

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine1 + crescut (după fr. bien-élevé).

BINEVENÍT, -Ă, bineveniți, -te, adj. Care vine la momentul oportun; a cărui venire face plăcere, bucurie. – Din bine1 + venit (după fr. bienvenu).

om de bíne sint. s. (Pusă în circulație după 1989 pentru a-i desemna pe cei care s-au dat de partea puterii nou instaurate) ◊ „Dat fiind că mi-am îngăduit să le spun mai marilor zilei câteva lucruri neconvenabile, o mulțime de oameni de bine mi-au telefonat la toate orele din zi și din noapte să mă întrebe de ce nu-mi văd eu de treaba mea.” ◊ „22” 1117 II 93 p. 14. ◊ „Emanuel Valeriu ne-a delectat prin prezentarea numitului «om de bine» I.C. Drăgan.” R.lit. 1420 VII 93 p. 24; v. și R.l. 30 VI 93 p. 1; v. și implementa, mininomenclaturist (1990)

arată toate definițiile

Intrare: Bine
nume propriu (I3)
  • Bine
Intrare: bine (adv.)
bine1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • bine
Intrare: bine (s.n.)
substantiv neutru (N35)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bine
  • binele
plural
genitiv-dativ singular
  • bine
  • binelui
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bi
  • bina
plural
genitiv-dativ singular
  • bine
  • binei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bine-crescut
bine-crescut adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bine-crescut
  • bine-crescutul
  • bine-crescutu‑
  • bine-crescu
  • bine-crescuta
plural
  • bine-crescuți
  • bine-crescuții
  • bine-crescute
  • bine-crescutele
genitiv-dativ singular
  • bine-crescut
  • bine-crescutului
  • bine-crescute
  • bine-crescutei
plural
  • bine-crescuți
  • bine-crescuților
  • bine-crescute
  • bine-crescutelor
vocativ singular
plural
binecrescut adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • binecrescut
  • binecrescutul
  • binecrescutu‑
  • binecrescu
  • binecrescuta
plural
  • binecrescuți
  • binecrescuții
  • binecrescute
  • binecrescutele
genitiv-dativ singular
  • binecrescut
  • binecrescutului
  • binecrescute
  • binecrescutei
plural
  • binecrescuți
  • binecrescuților
  • binecrescute
  • binecrescutelor
vocativ singular
plural
Intrare: bine-cunoscut
bine-cunoscut adjectiv
adjectiv compus
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bine-cunoscut
  • bine-cunoscutul
  • bine-cunoscutu‑
  • bine-cunoscu
  • bine-cunoscuta
plural
  • bine-cunoscuți
  • bine-cunoscuții
  • bine-cunoscute
  • bine-cunoscutele
genitiv-dativ singular
  • bine-cunoscut
  • bine-cunoscutului
  • bine-cunoscute
  • bine-cunoscutei
plural
  • bine-cunoscuți
  • bine-cunoscuților
  • bine-cunoscute
  • bine-cunoscutelor
vocativ singular
plural
Intrare: bine-venit
bine-venit adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bine-venit
  • bine-venitul
  • bine-veni
  • bine-venita
plural
  • bine-veniți
  • bine-veniții
  • bine-venite
  • bine-venitele
genitiv-dativ singular
  • bine-venit
  • bine-venitului
  • bine-venite
  • bine-venitei
plural
  • bine-veniți
  • bine-veniților
  • bine-venite
  • bine-venitelor
vocativ singular
plural
binevenit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • binevenit
  • binevenitul
  • binevenitu‑
  • bineveni
  • binevenita
plural
  • bineveniți
  • bineveniții
  • binevenite
  • binevenitele
genitiv-dativ singular
  • binevenit
  • binevenitului
  • binevenite
  • binevenitei
plural
  • bineveniți
  • bineveniților
  • binevenite
  • binevenitelor
vocativ singular
plural
Intrare: de-a binelea
de-a binelea
locuțiune, expresie, compus (I5)
  • de-a binelea
de-a-binele
compus
  • de-a-binele
deabinele adverb
adverb (I8)
  • deabinele
Intrare: vezi-bine
compus
Surse flexiune: IVO-III
  • vezi-bine
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bine (adv.)

  • 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util.
    surse: DEX '09 DEX '98 diminutive: binișor 5 exemple
    exemple
    • Cîtu-i lumea pe sub soare, Nu-i bine ca-n șezătoare, Că sînt fete și fecioare Și mai uiți din supărare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 414.
      surse: DLRLC
    • Toți îmi dau bună ziua respectuoși, fiindcă mă văd bine îmbrăcat. SAHIA, N. 16.
      surse: DLRLC
    • Sper că vreo cîteva exemple din aceste anecdote vor fi bine primite. MARIAN, O. II 33.
      surse: DLRLC
    • Fii bine încredințată că n-are să ne știe nici pămîntul. CREANGĂ, P. 171.
      surse: DLRLC
    • Cît despre mine, eu rămîi tot bine încredințat că cele mai dulci mulțumiri ale vînătoarii sînt... acele care izbucnesc cu veselie printre niște buni tovarăși. ODOBESCU, S. III 19.
      surse: DLRLC
    • diferențiere În mod convenabil, plăcut, după cum își dorește cineva, după plăcerea sau pofta cuiva, spre mulțumirea cuiva.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A trăi bine = a duce o viață plăcută, ușoară, fără lipsuri, fără griji, fără necazuri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pînă codrul frunza-și ține, Toți voinicii trăiesc bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A(-i) merge (treburile) bine = a avea succes, noroc.
      surse: DLRLC sinonime: reuși 2 exemple
      exemple
      • Ai avut noroc în viața dumitale și ți-au mers bine treburile. SADOVEANU, N. F. 17.
        surse: DLRLC
      • Nu i-a mers bine în acea zi. CREANGĂ, P. 144.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A primi (pe cineva) bine = a primi (pe cineva) cu dragoste, bucuros, prietenește.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sfînta Duminică a primit-o... tot așa de bine ca și surorile sale. CREANGĂ, P. 92.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A-i fi cuiva bine sau a fi bine de cineva = a avea parte de liniște, de mulțumire, de bunăstare etc.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • El [Ștefan cel Mare] să trăiască, și Moldovei i-e bine! DELAVRANCEA, A. 10.
        surse: DLRLC
      • Vai de biata țară cînd vom avea războaie între noi, și poate și măriei-tale nu-i va fi bine. NEGRUZZI, S. 1139.
        surse: DLRLC
      • impersonal Poruncește să-i dea drumul, că altfel nu e bine. DUMITRIU, B. F. 10.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A fi (sau a trăi, a se avea), bine (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A-i părea (cuiva) bine.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prii 2 exemple
      exemple
      • Păstreaz-o, că ți-a prinde bine la nevoie. CREANGĂ, P. 91.
        surse: DLRLC
      • De-am fost răi, tu ni-i ierta, căci și răul cîteodată prinde bine la ceva. CREANGĂ, P. 275.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A sta bine = a fi bogat, avut.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Țin minte oamenii și, cînd le vine bine, iar încep [răscoala]. DUMITRIU, B. F. 156.
        surse: DLRLC
      • După ce se luptară de credeau că a să se scufunde pămîntul subt ei, nu știu cum îi veni bine fetei împăratului, aduse paloșul cam pieziș și-i reteză capul. ISPIRESCU, L. 27.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie (Decât...,) mai bine să... = (decât...,) mai degrabă, prefer să...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cetește ticălosule! sau – mai bine – las’să ți-l cetesc eu! NEGRUZZI, S. I 22.
        surse: DLRLC
      • Decît roabă turcilor, Mai bine hrană peștilor! JARNÍK-BÎRSEANU, 496.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie Dacă (sau de)..., e bine = dacă (sau de)..., e mult, e mare lucru, poți fi mulțumit.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dacă primești jumătate din cât ceri, e bine.
        surse: DLRLC
    • 1.12. În formule de salut:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.12.1. Bine ai (sau ați) venit (sănătos, sănătoși)!
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Bine-ai venit, domnul inginer a nostru... l-a salutat bătrîna. SADOVEANU, N. F. 42.
          surse: DLRLC
        • Orice gînd ai, împărate, și oricum vei fi sosit, Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! EMINESCU, O. I 146.
          surse: DLRLC
      • 1.12.2. Fii (sau fiți) bine venit (veniți)!
        surse: DEX '09
      • 1.12.3. Bine te-am (sau v-am) găsit (sănătos, sănătoși)! formulă de salut pe care o spune un nou venit.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Bine v-am găsit, bădiță! – Bine-ai venit, frate Dănilă! CREANGĂ, P. 44.
          surse: DLRLC
    • 1.13. Referitor la sănătate:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.13.1. A fi (sau a face, a se simți) bine sau a-i fi (sau a-i merge) bine (cu sănătatea) = a fi sănătos.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Uncheșule Haralambie, am întrebat eu... spune-mi ce mai face lelița Anica?... – Face bine, mi-a răspuns el. SADOVEANU, N. F. 13.
          surse: DLRLC
      • 1.13.2. expresie A se face (sau a face pe cineva) bine = a (se) face sănătos, a (se) însănătoși, a (se) vindeca.
        exemple
        • Se jura că într-un ceas îl va face bine. VLAHUȚĂ, O. A. 105.
          surse: DLRLC
        • Se gîndea că s-ar putea face bine, și calea i s-ar limpezi. VLAHUȚĂ, N. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.13.3. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.).
        surse: DEX '09
      • 1.13.4. A dormi (sau a se odihni etc.) bine.
        surse: DEX '09
      • 1.13.5. (Ce), nu ți-e bine? = (ce), nu ești sănătos? te simți rău?
        surse: DEX '09
        • 1.13.5.1. expresie A nu-i fi bine = a fi bolnav.
          surse: DLRLC
      • 1.13.6. (Ce), nu ți-e bine? = (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile?
        surse: DEX '09
        • 1.13.6.1. expresie familiar A nu-i fi bine = a nu fi în toată firea.
          surse: DLRLC
  • 2. Fiind vorba despre senzații:
    exemple
    • Floarea miroase bine.
      surse: DLRLC
    • 2.1. E bine = e vreme bună, plăcută.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu e soare, dar e bine, Și pe rîu e numai fum. Vîntu-i liniștit acum. COȘBUC, P. I 223.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Frunză, văzîndu-l cum vrea să-și ascundă oftatul, s-așeză mai bine pe prispă, își răsuci o țigară, cu simțămîntul că omul e gata să-și dezlege baierile inimii. CAMILAR, TEM. 29.
      surse: DLRLC
    • Casa rămîne nici fierbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit într-însa. CREANGĂ, P. 251.
      surse: DLRLC
  • 4. În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuminte 7 exemple
    exemple
    • Să te porți bine cu oricine.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • A plouat bine.
      surse: DLRLC
    • Pe ce punea mîna, punea bine. DELAVRANCEA, H. T. 16.
      surse: DLRLC
    • Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin, ca să meargă plăcintele acestea mai bine pe gît. CREANGĂ, P. 10.
      surse: DLRLC
    • Oi clătări plosca bine și-oi umplea-o cu apă. CREANGĂ, P. 204.
      surse: DLRLC
    • Asupra cîrmuirii împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci (= conduci) bine. ISPIRESCU, L. 41.
      surse: DLRLC
    • Lasă-mă, mîndruțo-n casă... – Bucuros mi te-oi lăsa, Dacă bine te-i purta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A pune (ceva) bine = a pune la o parte pentru mai târziu, a pune la păstrare.
      surse: DLRLC
    • 4.2. expresie popular A pune bine (pe cineva) = a da gata (pe cineva).
      surse: DLRLC
    • 4.3. expresie popular Bine-rău = mai mult sau mai puțin, după posibilități, după putință.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul focului. CREANGĂ, A. 31.
        surse: DLRLC
    • 4.4. expresie A fi bine să... = (adesea în sfaturi) a fi recomandabil, a fi spre binele cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu-i bine să te pui vezeteu la cai albi. CREANGĂ, P. 107.
        surse: DLRLC
    • 4.5. expresie A fi bine să... = la comparativ, urmat de o negație, exprimă părerea de rău pentru un lucru întâmplat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine! EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 4.6. expresie A face bine (că...) = a proceda așa cum e (mai) potrivit, (mai) de dorit.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bine ai făcut de ți-ai luat calul ăsta. ISPIRESCU, L. 18.
        surse: DLRLC
      • Vere, nu faci bine ceea ce faci! CREANGĂ, P. 209.
        surse: DLRLC
    • 4.7. expresie Ce e bine nu e rău = nu strică să-ți iei măsurile de prevedere.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu cred că ce-i bine nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebuie să desfacă! CREANGĂ, P. 46.
        surse: DLRLC
    • 4.8. expresie familiar ironic Bine ți-a făcut! = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)!
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.9. În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii:
      exemple
      • Cântă și dansează bine. Cu rochia asta îți stă bine.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • A cânta bine. A declama bine.
        surse: DLRLC
      • În zadar mi te gați bine: Mergi la joc, nu te ia nime. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
        surse: DLRLC
      • 4.9.1. expresie A-i sta (sau a-i ședea) bine = a i se potrivi.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Bine-i stă mîndrei gătată Cu veșminte de la șatră, Dar mai bine i-ar ședea De-ar fi țesute de ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 424.
          surse: DLRLC
      • 4.9.2. (și) adjectival (Despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere.
        surse: DEX '09 DEX '98
        • 4.9.2.1. Bărbat sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeș(ă).
          surse: DEX '98
    • 4.10. În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clar corect exact precis 5 exemple
      exemple
      • Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Tu, Iliuță, încă nu poți înțelege bine unele ca acestea. SADOVEANU, N. F. 29.
        surse: DLRLC
      • Plopii! Mă cunosc ei bine, De copil. COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Apoi mă mieram eu de ce vorbești așa de bine moldovenește. CREANGĂ, P. 129.
        surse: DLRLC
      • Eu strig, mîndra nu m-aude. – Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56.
        surse: DLRLC
      • 4.10.1. expresie A ști (prea) bine (ceva) = a ști (ceva) mai dinainte, a fi (deja) informat exact (despre ceva), a avea (deja) cunoștință (de... ).
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Știi bine că n-o să mai fure. DAVIDOGLU, M. 20.
          surse: DLRLC
        • Pînă la urmă, știu bine, Doar tu mai rămîi. BENIUC,67.
          surse: DLRLC
        • Tu, bade, știut-ai bine Că nu-s frumoasă ca tine; Ce foc ai cătat la mine? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271.
          surse: DLRLC
      • 4.10.2. expresie A ști (prea) bine (ceva) = a fi convins de ceva.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ți-am fost dragă, știu eu bine! COȘBUC, P. I 51.
          surse: DLRLC
      • 4.10.3. expresie Să știu bine că... = măcar să..., chiar dacă...
        surse: DLRLC
      • 4.10.4. expresie A vedea bine = a-și da seama (de ceva), a băga de seamă (ceva).
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dar Harap-Alb vede el bine unde merge treaba... da neavînd încotro iesă mîhnit. CREANGĂ, P. 219.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • Vii cu noi? – Vezi bine (că viu)!
          surse: DLRLC
      • 4.10.6. De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 4.11. Are valoarea unei afirmații: sunt de acord, îmi place, îmi convine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Bine, am să procedez cum vrei tu!
        surse: DEX '09
      • Bine, domnule. Poți pleca. DUMITRIU, B. F. 12.
        surse: DLRLC
      • Vreau să mă duc... să-i spun ceva. – Bine, Ivane, du-te. CREANGĂ, P. 312.
        surse: DLRLC
      • 4.11.1. adesea repetat Este semn de avertisment sau de amenințare.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Bine, bine! cercați voi marea cu degetul, dar ia să vedem cum i-ți da de fund? CREANGĂ, P. 260.
          surse: DLRLC
      • 4.11.2. Uneori întărit prin «d-apoi» sau «dar», exprimă nedumerirea, neîncrederea, uimirea.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ți dau un astfel de lucru? ISPIRESCU, L. 2.
          surse: DLRLC
      • 4.11.3. expresie Bine de bine, exprimă aprobarea uneia din două alternative, cu o ușoară indiferență față de cealaltă.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De-oi putea face ceva, bine de bine, iară de nu, mi-i crede și dumneata. CREANGĂ, P. 172.
          surse: DLRLC
      • 4.11.4. Exprimă acceptarea numai în parte a celor spuse, cu oarecare nedumerire și îndoială față de rest.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Bine, asta merge o zi, două, dar eu bag de seamă că vremea trece... VLAHUȚĂ, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 4.11.5. expresie Ba bine că nu! = se înțelege! firește (că da)! desigur!
        surse: DLRLC sinonime: desigur firește un exemplu
        exemple
        • Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei... – Ba bine că nu! zise Ochilă. CREANGĂ, P. 254.
          surse: DLRLC
      • 4.11.6. expresie Ei bine! = fie (și așa)!
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ei bine, sunt vinovat, pedepsește-mă.
          surse: DLRLC
      • 4.11.7. expresie Bine că... = noroc că (cel puțin)...
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ducă-se și cobe și tot, numai bine c-am scăpat de belea! CREANGĂ, P. 68.
      • 4.11.8. expresie (Că) bine zici = (că) zici așa cum trebuie; așa este, ai dreptate.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Că bine zici, mamă; iaca, mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. CREANGĂ, P. 87.
          surse: DLRLC
      • 4.11.9. expresie Ei bine... = după cum spuneam...
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 4.12. Cu grijă, cu atenție.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Uită-te bine și învață.
        surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. În întregime; de tot, de-a binelea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: complet (adv.) deplin (adv.) 4 exemple
    exemple
    • E cherchelit bine.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Zmeoaica suflă ce suflă, și dacă văzu că nu poate să-i prăpădească... plesni fierea într-însa de necaz, căzu și crăpă... iară ei așteptară pînă să moară bine, apoi neguțătorul băgă degetul în gura inelului și zidul pieri. ISPIRESCU, L. 26.
      surse: DLRLC
    • Codru-i jalnic ca și mine, Vara trece, toamna vine, Pică-i frunza toată bine. JARNÍK-BÎRSEANU, 192.
      surse: DLRLC
    • Vorba bine nu sfîrșea Și de cale se gătea. ALECSANDRI, P. P. 23.
      surse: DLRLC
    • 5.1. La comparativ:
      surse: DEX '98 DLRLC sinonime: foarte mult 6 exemple
      exemple
      • A fost plecat doi ani și mai bine.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • A surîs ca după o glumă bine izbutită. C. PETRESCU, A. 329.
        surse: DLRLC
      • Se păzea și el destul de bine. ISPIRESCU, L. 18.
        surse: DLRLC
      • O gvardie numeroasă de lefecii albanezi, șerbi, unguri, izgoniți pentru relele lor fapte, își aflaseră scăpare lîngă Alexandru, care, plătindu-i bine, îi avea hărăziți. NEGRUZZI, S. I 143.
        surse: DLRLC
      • Mîndrulică, ochii tăi Bine seamănă cu-ai mei! JARNÍK-BÎRSEANU,402.
        surse: DLRLC
      • repetat L-au apucat și l-au îmblătit bine-bine. SBIERA, P. 289.
        surse: DLRLC
      • 5.1.1. locuțiune adverbială Mai bine (de...) = mai mult (de...).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De atunci au trecut mai bine de doi ani. SAHIA, N. 48.
          surse: DLRLC
        • Doi coți întocmai nu va fi fost [coada vulpii] – zise el asudînd – dar pre legea mea că era de un cot și mai bine! ODOBESCU, S. III 46.
          surse: DLRLC
      • 5.1.2. locuțiune adverbială Mult și bine! = foarte mult.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dacă te-ai potrivi tu acestora, îi ținea mult și bine pe mămuca afară. CREANGĂ, P. 23.
          surse: DLRLC
      • 5.1.3. locuțiune adverbială De bine ce... = abia că....
        surse: DLRLC sinonime: zadarnic (adj.) un exemplu
        exemple
        • De bine ce-am venit trebuie să plec înapoi.
          surse: DLRLC
    • 5.2. Mult și prielnic.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • A plouat bine. A mâncat și a băut bine.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 5.2.1. expresie A dormi bine = a dormi adânc, fără întreruperi, mult.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cînd dormea bărbatu-său mai bine, ea a luat pielea ceea de porc, de unde-o punea el, și a dat-o pe foc! CREANGĂ, P. 87.
          surse: DLRLC
      • 5.2.2. expresie A mânca bine = a mânca mult, din lucruri bune.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și mănîncă fata la plăcinte, și mănîncă hăt bine! CREANGĂ, P. 290.
          surse: DLRLC

etimologie:

bine (s.n.)

  • 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bunăstare fericire mulțumire 4 exemple
    exemple
    • Spunea: Într-o zi, Măriucă... are să odrăslească și pentru noi binele. Ai să-mi fii nevastă. Și mai cu foc muncea, cu gîndul la odrăslirea aceea a binelui. CAMILAR, N. I 21.
      surse: DLRLC
    • Nimic nu mi se părea mai măreț decît acțiunea închinată binelui celor mulți. SADOVEANU, N. F. 144.
      surse: DLRLC
    • Să trăiască în bine și în îndestulare. SBIERA, P. 23.
      surse: DLRLC
    • Mă voi încrede... fratelui tău... după ce-mi va dovedi că-mi vrea binele. ISPIRESCU, L. 2l.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu bine = cu succes, în mod fericit.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba. ISPIRESCU, L. 18.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Mai ales în formule de urare sau de salut:
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Rămîneți cu bine și cu sănătate! SADOVEANU, N. F. 21.
          surse: DLRLC
        • Veniți, dragi păsări, înapoi – Veniți cu bine! COȘBUC, P. I 90.
          surse: DLRLC
        • De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămîi, rămîi cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. EMINESCU, O. I 187.
          surse: DLRLC
        • Noroc bun... și la anu cu bine! ALECSANDRI, P. 673.
          surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A i se fi urât cu binele, se spune când cineva comite imprudențe, riscându-și situația.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A da binelui cu piciorul = a disprețui o situație bună și a o pierde din vina lui.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie auzim de bine!.
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie Și-apoi dă, doamne, bine! = și-apoi numai să te ții!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • După aceasta se începe nunta, și-apoi dă, doamne, bine! lumea de pe lume s-a strîns de privea. CREANGĂ, P. 279.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A nu fi (sau a nu face) a bine = a nu fi semn bun, a nu fi a bună.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nu-i a bine iarna asta. Nu-i semn bun. DAVIDOGLU, M. 16.
        surse: DLRLC
      • Dar nu mai tăceți, măi?... zise Lăți-Lungilă. Parcă nu faceți a bine, de nu vă mai astîmpără dracul nici la vremea asta! CREANGĂ, P. 254.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Om de bine = om care acționează în folosul, în sprijinul celor din jurul său, care ajută pe cei din jurul său.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Om de bine, de credință, ce Moldova ți-ai iubit Și... fapta bună ai slăvit. ALECSANDRI, P. I 198.
        surse: DLRLC
    • 1.8. concretizat Faptă bună.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mi-a făcut un mare bine.
        surse: DLRLC
      • 1.8.1. expresie Fă bine și... (sau de...) = fii bun (și...), te rog (să...), ai bunătatea (și...).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Faceți bine și-mi dați puțină apă să beau, căci nu mai pot de sete. RETEGANUL, IV 39.
          surse: DLRLC
        • (Amenințător) Fă bine și pleacă de aici, c-o pățești!
          surse: DLRLC
      • 1.8.2. A face (cuiva) bine cu ceva = a împrumuta (pe cineva) cu ceva.
        surse: DLRLC sinonime: împrumuta 2 exemple
        exemple
        • Mă duc la el: Cumătre-Gavrilă... fă-mi bine c-o sută de lei. SADOVEANU, N. F. 92.
          surse: DLRLC
        • M-am rugat de el și mi-a făcut bine c-un gologan. MIRONESCU, S. A. 76.
          surse: DLRLC
      • exemple
        • Din împăcarea aceasta nu aștepta vreun bine. NEGRUZZI, S. I 150.
          surse: DLRLC
        • 1.8.3.1. locuțiune adverbială În bine = spre folosul, în avantajul cuiva.
          surse: DLRLC un exemplu
          exemple
          • De-a veni el după mine, Să-l iubesc eu, numai eu... Să-i se-ntoarcă tot în bine, Cum se-ntoarce fusul meu! ALECSANDRI, P. A. 37.
            surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ajuta 3 exemple
      exemple
      • Ploaia a făcut mult bine semănăturilor.
        surse: DLRLC
      • L-am trimis, că-i om cu-nvățătură Poate că va face bine țării. BENIUC, V. 136.
        surse: DLRLC
      • Pune în vin roș de zece ori cincisprezece picături și-i face bine. SADOVEANU, N. F. 35.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie Să-ți (sau să vă) fie de bine! = să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie ironic Să-ți (sau să vă) fie de bine! = se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite.
      surse: DEX '09
    • 1.12. expresie A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: lăuda
  • 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Binele l-au învățat oamenii întîi unii de la alții. GOLESCU, Î. 20.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Cu binele = cu vorbe bune, cu blândețe.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De-ai fi venit cu binele... poate m-aș fi înduplecat. ISPIRESCU, L. 76.
        surse: DLRLC
      • Mai întîi îi rugai cu binele să ne lase să trecem înainte; nu fu cu putință. BOLINTINEANU, O. 301.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. expresie A se lua cu binele pe lângă cineva = a se purta frumos cu cineva, a linguși pe cineva pentru a-i câștiga bunăvoința.
      surse: DLRLC sinonime: linguși
    • 2.3. expresie A lua pe cineva (sau a-i lua cuiva ceva) în nume de bine = a se arăta binevoitor și mulțumit cu cineva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă pentru vrednicia și curățenia ei. ISPIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A avea (pe cineva) în de bine.
      surse: DLRLC
    • 2.5. expresie A i se fi urât cu binele, se spune când cineva comite imprudențe, riscându-și situația.
      surse: DLRLC
  • 3. locuțiune adverbială De-a binelea (sau de-a binele) = bine de tot, așa cum trebuie.
    surse: DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Afară se întunecase de-a binelea. SADOVEANU, P. S. 61.
      surse: DLRLC
    • Se împrimăvărase de-a binele și oamenii se găteau de arat. SANDU-ALDEA, U. P. 24.
      surse: DLRLC
    • Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
  • 4. locuțiune adverbială De bine de rău = și mai bine și mai rău, mai mult sau mai puțin, după posibilități, după putință.
    surse: DLRLC sinonime: cumva un exemplu
    exemple
    • Pînă prin postul mare uneori, de bine de rău se mai trăgea targa pe uscat. PAS, Z. I 131.
      surse: DLRLC
  • 5. filosofie articulat Obiectul moralei ca știință.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • comentariu Formă gramaticală: (în locuțiuni) binelea.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • (5.) Calc după limba greacă (veche) agathós, limba germană das Gut.
    surse: DEX '09
  • surse: DEX '09 DEX '98

bine-crescut binecrescut

etimologie:

bine-cunoscut

etimologie:

bine-venit binevenit

  • 1. Care sosește la momentul oportun; care face plăcere, bucurie venind.
    surse: DEX '09 DEX '84 DLRLC NODEX sinonime: agreat un exemplu
    exemple
    • Întîmplarea din această sală, deși a fost foarte displăcută, a fost binevenită. SADOVEANU, O. VII 96.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Fii binevenit! = bine-ai venit!
      surse: DLRLC
  • 2. Care se produce la locul și la timpul potrivit; adecvat unei situații.
    surse: NODEX sinonime: oportun
  • comentariu Normativul actual – DOOM2 – prevede scrierea cu cratimă.

etimologie: